Casa milionarului A. Velleanu. La 15 ani de la dispariția sa neelucidată, testamentul, în care indica Parchetului București cine-l va asasina, a fost descoperit în Arhiva trimisă cu Tezaurul țării la Moscova în 1916 

Există și azi o prea frumoasă casă pe Calea Călărași 65, cu muze pe fațadă, dar fără noroc pentru proprietar, cum se va dovedi aici, cu medalioane sculptate, mascaroni și amorași, cu uși și tavane pictate. O vilă reprezentativă pentru arhitectura bucureșteană de sfârșit de secol al XIX-lea, de un eclectism fermecător.

În 2024, Storia Imobiliare anunța scoaterea la vânzare a unei „case monumentale”, ce datează din 1887, “în care a locuit Aurel Velleanu, reprezentant al unei familii din elita bucureșteană”.

Cronica unei morți anunțate. Aurel Velleanu și-a bănuit sfârșitul și a lăsat un document în care spune cine crede că-l va asasina și de ce. Scrisoarea a fost descoperită întâmplător, după 15 ani de la dispariția sa misterioasă

Plecând de la un ciot de informație, am vrut să aflăm cine a fost cu adevărat Aurel Velleanu, să-i conturăm personalitatea care a creat o reședință atât de spectaculoasă, în care până și canaturile ușilor sunt pictate cu chipurile lui Mozart, Beethoven, Chopin, Rafael, Michelangelo.

A fost muzician? Poet? Artist? Cine a fost? Cum a trăit și cum a murit, ce poveste ascunde această casă uimitoare?

După cercetări aprofundate, surpriza te lasă fără cuvinte. Am descoperit o istorie demnă de un thriller de tip crime movie, povestea unui rentier milionar care, pur și simplu, în ziua de 23 martie 1920, a dispărut fără să lase vreo urmă. Aurel Velleanu avea 50 de ani, nu era căsătorit, nu avea copii, și era foarte bogat.

Am aflat că trăia retras în vila sa extraordinară și, după dispariție, rudele de sânge aveau să se bată aprig pe averea sa compusă din: casă în strada Călărași 63-55, casă în Popa Soare 2, casă în str. Sfinților, imobil în Lipscani 63, bijuterii, peste un milion de lei în numerar la B.N.R și alte bunuri de mare valoare.

15 ani după dispariția sa, în 1935 când o parte din Arhivele României (trimise la Moscova în timpul Primului Război Mondial împreună cu Tezaurul țării, în timp ce Capitala era ocupată de trupele germane) s-a întors la București, într-o ladă a fost descoperit un Testament și o scrisoare adresată Procurorului Șef al Parchetului București.

Un document crucial, redactat în două exemplare, scris și semnat de Aurel Velleanu, în care acesta descrie ce simte, de ce crede că va fi omorât, ce argumente are, și pe cine bănuiește că-i va lua viața. Pe baza acestui act, ancheta privind dispariția sa a fost reluată.

Sfârșitul milionarului Aurel Velleanu, “Baltagul” în variantă urbană, bucureșteană

Mai jos, vă prezentăm destinul tragic al milionarului rentier Aurel Velleanu, reconstituirea zilei în care a dispărut, așa cum a fost stabilită de anchetatori, cine erau persoanele care l-au văzut ultima dată, prezentarea celor 3 Testamente găsite în minunata sa casă și, mai ales, conținutul scrisorii descoperite în lăzile recuperate de la Moscova. Documentul misterios care avea să schimbe radical cursul anchetei. 

Vila milionarului de altădată Aurel Velleanu a fost scoasă la vânzare pentru suma de 1,1 milioane euro

Rentierul îndrăgostit de frumos era fiul Alexandrinei Velleanu și Ștefan Velleanu (1840-1886), profesor la Facultatea de Medicină din București. Unele surse spun că Aurel Velleanu ar fi fost medic, înainte de a deveni un prosper rentier.

Investitorii pasionați de arhitectură și istorie au ocazia de a achiziționa această vilă remarcabilă care are elemente arhitecturale și decorative unice: sobe de Meissen, un tavan pictat și medalioane cu personalități ale culturii universale pictate pe canaturile ușilor, stucaturi.

Pe fațada dinspre stradă, monograma “WA” ne indică inițialele proprietarului aristocrat, iar pe frontonul triunghiular al fațadei dinspre curte, pe unde se asigura accesul în partea de reprezentare a casei, se află un medalion sculptat, încadrat de doi amorași, sub care stă scris cu majuscule numele “Aurel”.

Putem presupune că medalionul îl înfățișează chiar pe proprietar. În plus, fațada este dominată de un mascaron cu chip de zeu, posibil Neptun, și de două figuri feminine înaripate ce reprezintă zeițele Victoriei. Decorațiunile vegetale cu lauri și ghirlandele simbolizează cornul abundenței, iar fereastra amplă de la intrarea principala asigura luminozitate spațiului, anunța Agerpres în prezentare casei pentru Storia.

Casele Alexandrinei și Aurel Velleanu, mamă și fiu, două reședințe apropiate, proiectate în stil eclectic

Deși concepute probabil de arhitecți diferiți, vila de la numărul 59 manifestând mai mult echilibru în etalarea decorației, casele ce au aparținut Alexandrinei și fiului său, Aurel Velleanu, prezintă numeroase similitudini.

Locuința propriu-zisă, ce se desfășoară spre stradă, dezvoltă în jurul unui hol central acoperit de un luminator șase încăperi principale: salonul, biroul, sufrageria, dormitoare. Dependințele multiple ce se leagă printr-un culoar de corpul principal se dezvoltă într-un corp secundar ce prelungește în retragere casa spre curte.

“Decorația interioară este definită de plafoanele pictate ale holului, de ușile pictate și geamurile decorate prin matizare cu motive clasicizante”

Holul casei păstrează pe plafonul octogonal un decor caracterizat de prezența ghirlandelor și de cornuri ale abundenței, grotteschi. Intrarea este puternic subliniată de o deschidere tripartită cu supralumină încadrată în pilaștri corintici, surmontată de muze și un fronton cu îngeri și lauri.

Arhitectul Paul Petricu (conform autorizației de construcție nr. 43/1887), autor al proiectului, a prevăzut în sufragerie lambriuri în care se mai păstrează elemente de mobilier integrat

Construcțiile nu prezintă probleme deosebite de structură, dar actualii proprietari nu au mijloacele și nici nivelul cultural care să le permită o întreținere adecvată, scria Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice în anul 1990, BCMI, 1990.

Context. Cum a fost descoperită scrisoarea în care Aurel Velleanu anunța autoritățile numele celui care intenționa să-l omoare. Milionarul, aidoma multor bucureșteni înstăriți, și-a trimis documentele de valoare la Moscova, odată cu Tezaurul României

La 21 decembrie 1916, au plecat către Moscova 1738 casete cu aur ale Băncii Naționale a României, în valoare de aproximativ 315 milioane de lei, adică 91,32 tone de aur (lingouri și monede), care au fost încărcate în 17 vagoane de tren, împreună cu bijuterii ale Reginei Maria, arhive și valori ale B.N.R. Printre ele se afla și testamentul lui Aurel Velleanu.

În iulie 1917 a plecat al doilea transport: în 3 vagoane de tren au fost încărcate 188 de casete ale B.N.R, care cuprindeau aur în valoare de 574.523.57 lei, adică, 0,16 ține și titluri, efecte, valori, depozite, parte din Arhive, cărți, opere de artă și actele lor, valori ale C.E.C.

Astfel, în total, în primul și cel de-al doilea transport s-au aflat 91, 48 tone de aur. Peste o jumătate de an, autoritățile bolșevice au confiscat Tezaurul României, inclusiv Tezaurul Băncii Naționale, declarându-l “intangibil pentru oligarhia română”, dar asumându-și “răspunderea de a păstra acest tezaur pentru a-l preda în mâinile poporului român”.

În 1935 și în 1956 au fost restituite o parte din Arhivele și bunurile cu valoare istorică și artistică ce fac parte din patrimoniul cultural al României.

1935, 14 iulie. Ziarul „Curentul”, patronat de Pamfil Șeicaru, publica un articol exploziv cu titlul “Din Arhivele de la Moscova apare spectrul milionarului Velleanu, asasinat acum 15 ani. Dosarele găsite sunt în cercetarea Parchetului din București”

Scriam acum câteva săptămâni, când se anunțase încărcarea, la Odessa, a arhivelor evacuate la Moscova, că vasul Principesa Maria aduce, în lăzile conținând Arhivele, o serie de surprize pentru toți cei ce au traficat, îmbogățindu-se, o situație ce se credea definitivă.

Erau lăzile evacuate la Moscova în decembrie 1916, titluri de rentă în contul cărora s-au liberat, după război, doar pe o cerere de multe ori, formularea ei constituind singura bază, duplicate care au permis multora să pășească în viață pe un picior pe care situațiunea lor antebelică nu le-ar fi permis-o.

Nu știm dacă Ministerul de Finanțe, odată desfăcute lăzile, va fi pornit să facă verificarea titlurilor conținând duplicatele eliberate, scrie Curentul.

Mai jos, păstrăm și cităm aproximativ investigația jurnaliștilor de la “Curentul” anului 1935, cazul Velleanu fiind prezentat în foileton citit cu sufletul la gură de bucureșteni.

“Lăzile de la Moscova au ținut să ne facă o mare surpriză. O ladă, am putea spune, s-a transformat în sicriu pentru a se deschide și a apare din ea spectrul acelui care a fost milionarul Aurel Velleanu”

Atât s-a putut stabili: că Aurel Velleanu, în ziua de 23 martie 1920, a plecat la ora 10.30 dimineața de la locuința sa din Calea Călărași 65, la dl. avocat Naumescu, în strada Biserica Enei. Velleanu a spus avocatului sau că nu poate lua parte la procesul pe care îl avea la tribunal, în duminica după-amiază a aceleași zile. De acolo a plecat la ora 1.30 și de atunci nu se mai știe nimic de dânsul.

În ce privește viața ce o ducea, fiind audiat personalul de serviciu, una din femei a declarat:

Boerul era o fire tăcută. De 7 ani, de când sunt în acest serviciu, nu a schimbat niciodată nu noi decât câteva vorbe pe zi. Treceau zile de-a rândul, fără să spună decât “bună ziua” când pleca.

Înainte de război, boerul era mai vesel. Petrecea uneori până la 3 noaptea prin oraș. După război, era mai tacut și ieșea mai rar din casă, spunând că e în doliu după o mătușă a sa. Acasă nu primea pe nimeni, nici ziua, nici noaptea. Scrisori însă primea zilnic, dar nu știu de unde, căci cheia de la cutia lor o avea boerul.

“A doua servitoare a declarat că ea crede că Velleanu s-a sinucis, urmând astfel soarta tatălui și fratelui lui”

Amicii și cunoscuții au observat că Aurel Velleanu nu-și mai face apariția nicăieri în locurile din București unde prezența lui era obișnuită. Investigațiile n-au dus la niciun rezultat. S-a crezut, la început, că Velleanu ar fi fost plecat cine știe unde și din ce motiv financiar, undeva în provincie.

“În tot noianul de zvonuri, o singură informație precisă s-a putut stabili, aceea că milionarul Velleanu a plecat în dimineața zilei de 20 martie, cu 3 zile înainte de dispariție, spunând că se duce la vânătoare, undeva în Moldova. Servitoarea lui n-a putut spune mai multe”

O femeie bătrână s-a prezentat însă d-lui inspector Nicu Pop, pe atunci șef al Siguranței Bucureștiului, actualmente pensionat, declarând că este în serviciul rentierului Aurel Velleanu, în vârstă de 50 de ani, proprietarul unui frumos imobil din Calea Călărași 65, și că de 3 zile stăpânul ei a dispărut fără urmă.

De obicei, Velleanu, care ducea o viață sobră, obișnuia să colinde împrejurimile Capitalei, însă niciodată nu întârzia mai mult de două zile. Cum pe atuncea se săvârșiseră mai multe asasinate în București, dl. inspector Pop a însărcinat cu cercetarea acestui caz pe dl. Jean Ionescu, atunci șeful Brigăzii de Cazuri Speciale, actualmente șeful Poliției Băncii Naționale (în anul 1935, n.n).

Primul lucru pe care l-au făcut anchetatorii a fost descinderea la locuința dispărutului.

În casă totul era la cea mai perfectă ordine. Niciun indiciu în legătură cu plecarea lui Velleanu. Interogate, bătrâna menajeră și o servitoare „n-au putut da nicio relație”

Încă de la început anchetatorii s-au văzut în fața unui caz misterios și foarte greu de elucidat. Nu se putea anticipa dacă rentierul a fost ucis spre a fi jefuit „sau numai sechestrat undeva și violentat pentru a da parale”.

Printre scrisorile găsite în casă, o bună parte aveau ca semnatar o doamnă din înalta societate, care îi dădea lui Velleanu sfaturi să trăiască retras de toată lumea care caută să-l speculeze și să facă economii.

Velleanu nu era un om cheltuitor și orice cheltuială se făcea, de altfel, nu se putea face simțită în bilanțul averii sale, care se închidea anual cu însemnate venituri.

Legitima întrebare ce și-au pus-o anchetatorii a fost: De ce atâta grijă, din partea acestei doamne, pentru averea lui Velleanu? Întrebarea ridica o mare suspiciune. Cercetările de atunci s-au axat pe relația dintre Velleanu și această doamnă.

“După o săptămână de cercetări intense, dl. comisar Jean Ionescu a putut stabili că în ziua dispariției, Velleanu a putut fi văzut la Capșa în anturajul unei doamne foarte cochete”

În după amiaza aceleași zile, Velleanu a fost văzut singur la Șosea iar seara, din nou, în anturajul aceleași doamne. Cine era doamna și ce legături avea cu Velleanu, fiind știut că rentierul singuratic n-a fost văzut în anturajul altcuiva?

“Raziile făcute de Poliție în fiecare seară prin cartierele periferice ale Capitalei n-au avut decât darul de a umple beciurile Poliției cu nevinovați”

S-a ajuns la maximum, se primeau peste 1000 de scrisori și în fiecare din ele se indicau persoane asasine. Anchetatorii se deziluzionaseră. Cele câteva indicii, prețioase la început, s-au spulberat repede și, după 3 luni, afacerea era ca de la început.

Afacere penală, bănuiala unei crime. În casa lui Aurel Velleanu au fost găsite 3 Testamente

La prima descindere la locuința lui Velleanu au fost găsite 3 testamente, închise în plicuri galbene, având câte 6 sigilii și datate 20 noiembrie 1919. Unul din aceste plicuri avea mențiunea să fie deschis la Tribunal, în prezența unui efor al Spitalelor Civile și în prezența d-lui avocat Niculae Naumescu din strada Vasile Conta 18. Pe al doilea plic era menționat să fie predat d-lui avocat Naumescu sau moștenitorilor săi și, în sfârșit, cel de-al treilea testament nu avea nicio indicație.

“Cele 3 testamente nu puteau fi însă deschise oficial pe simplul motiv că moartea d-lui Velleanu nu era dovedită”

Totuși, magistratul instructor crezând că, eventual, conținutul testamentelor l-ar putea duce la descoperirea adevărului a procedat la deschiderea lor.

Constatând însă că ele nu conțin elemente revelatorii a pus testamentele în plicuri oficiale și le-a predat instanței civile care a regulat succesiunea domnului Aurel Velleanu. În căutarea sa se fac sondagii în lacul Herăstrău, fără rezultat.

La câteva zile după dispariție apare Alin Constantinescu, cunoscut morfinoman, care face denunț Parchetului arătând că Velleanu ar fi fost asasinat și corpul lui aruncat în lacul Herăstrău, având legat o piatră pentru a împiedica ridicarea cadavrului la suprafață.

Cu Aurel Velleanu dispărut, pe fir intervine Cordella Tașcă, nepoata sa de văr, care are pretenții asupra averii

Simultan cu sesizarea instanței penale, la 28 martie 1920, d-na Cordella Tașcă din bd. Carol 55 cere secției I-a a Tribunalului București, în calitatea sa de nepoată de văr a lui Velleanu și având vocațiune la succesiunea acestuia, să se numească un curator asupra întregii averi a d-lui Aurel Velleanu.

La două zile după asta, Tribunalul dă un jurnal prin care îl numește curator al întregii averi pe dl. avocat Gheorghe Tașcă, soțul petiționarei.

Pe baza acestei delegațiuni, Tașcă preia imediat administrarea averii lui Aurel Velleanu compusă din următoarele imobile: casă în strada Călărași 63-55, casa în Popa soare 2, casă în str. Sfinților și imobil în Lipscani 63.

În același timp preia de la domnii avocați Jean Th. Florescu și Niculae Naumescu diferite sume de bani și bijuterii ce fuseseră găsite în casa d-lui Velleanu la primele percheziții plus o serie de chitanțe de la Banca Națională unde Velleanu avea 1.280.000 lei în numerar.

“Nepoata lui Aurel Velleanu, Cordella Tașcă, se ceartă cu restul succesorilor de sânge: Ștefan Ionescu din bd. Dinicu Golescu, Varvara Florianu din Elefterie 27 și Timotei Dumitrescu”

În 1920, Eforia Spitalelor Civile cere Tribunalului să procedeze la facerea formalităților pentru declararea absenței d-lui Aurel Velleanu, la care se opune d-na Cornelia Tașcă. După mai multe amânări, Eforia Spitalelor izbutește la 16 sept. 1925 să fie declarată oficial absența d-lui Velleanu.

“Prin testament, Aurel Velleanu instituia legatară universală a întregii sale averi pe Eforia Spitalelor Civile din București, cu scopul de a fi utilizată la îngrijirea bolnavilor”

Cu toată opunerea succesorilor de sânge, uniți acum contra Eforiei, Tribunalul dă, la 3 martie 1926, un jurnal prin care pune Eforia în posesia întregii averi a d-lui Velleanu și, astfel, lasă întunericul să cadă mai compact asupra dispariției sale.

“Și iată că, din întunericul lăzilor evacuate în timpul războiului în întunecata Rusie, apare, pe neașteptate, un alt testament al d-lui Aurel Velleanu”

Un testament, de obiceiu, nu conține decât voința supremă a celui ce se gândește la moarte. Omul, în astfel de împrejurări, se situează pe patul morții, lăsând uitării toate neplăcerile și vorbind numai de bine.

Lăzile aduse de la Moscova nu conțin numai testamente obișnuite, din ele a apărut și spectrul lui Aurel Velleanu, care cu mâna întinsă și crispat indică drumul ce trebuie urmat de autorități pentru dovedirea și sancționarea celor vinovați de dispariția lui.

Pe plicul ce conține Testamentul se afla următoarea mențiune:

Subsemnatul, Aurel Velleanu, dispun ca după încetarea mea din viață, averea mea să aibă următoarele destinațiuni:

Instituției, legatară universală, Eforia Spitalelor Civile din București cu întreaga mea avere pentru a servi la îngrijirea bolnavilor.

Eforia va avea următoarele obligațiuni: 1. Va plăti lunar 3000 de lei mătușei mele, d-na Zoe Manu, tot timpul vieții sale. 2. Va plăti o singură dată 5000 de lei d-lui dr. Ioan Tomescu, fiul lui Alexandru Tomescu. 3. Idem, 3000 de lei d-lui Radu Ionescu, îngrijitorul fostei mele proprietăți de la Balta Albă, Râmnicu-Sărat.

“Toate obiectele utile, bijuterii, mobilier, etc., le las mătușii mele Zoe Manu. Toate efectele cu titluri, rente, scrisori funciare, obligațiuni județene, le las Eforiei Spitalelor Civile”

Eforia va avea obligațiunea de a-mi ridica un monument la mormânt, cu care se va cheltui între 50-100.000 de lei.

Urmează descrierea averii imobile și actul se încheie cu mențiunea că “acest testament anulează pe acela făcut în martie 1911”, “făcut la 21 octombrie 1912, semnat și scris de Aurel Velleanu în 43 de rânduri”.

O altă scrisoare-testament este adresată, personal, Procurorului General. Aurel Velleanu indică numele presupusului său ucigaș: Andrei Popovici, un fost coleg de liceu

Domnule Procuror,

În cazul când moartea mea ar fi provocată de Andrei Popovici, fiul, vreau ca justiția să știe că această crimă a fost comisă cu voință și premeditată. Următoarele argumente mă fac să am această convingere.

În ziua de 12 mai 1911, fiind acasă la Andrei Popovici el îmi propune să scriu un testament în favoarea lui. După mai multe glume, am scris cu creionul pe o bucată de hârtie din care se fac pachetele de testament, făcut în glumă, lucruri ce nu au nicio valoare.

La plecare am vrut să iau acea hârtie, însă dânsul s-a opus din toate puterile zicându-mi: “Tot poate să servească la ceva, deoarece este scrisă, iscălită și datată de tine. Cu câteva modificări, s-ar putea face un testament destul de bun”.

În ziua de 15 mai, ducându-mă din nou la Andrei Popovici, dânsul mă sfătuiește să cumpăr un revolver automat, sistem nou de 12 mm, zicându-mi să mergem împreună la magazinul Zissman.

În ziua de 16 mai mă duc cu el să cumpăr revolverul cu cartușe care se potriveau numai la revolverul cumpărat de mine, dânsul nu avea altul la fel.

La ieșirea din prăvălie îmi spune să vin în curând la dânsul acasă ca să încercăm revolverul cumpărat de mine. Toate aceste indicii mă făceau să bănuiesc că are intenții rele și am evitat să mă duc la dânsul.

În ziua de 18 mai, Popovici vine la mine acasă și mă întreabă de ce nu am venit la dânsul să tragem cu revolverul. Am răspuns că vremea era prea rea iar dânsul îmi spune: „Puteai să vii azi”. „Azi mi-am făcut testamentul”, am răspuns eu.- „Dar ai mai făcut unul în favoarea mea”, zice el. -„Am făcut altul mai bun în favoarea altora”, i-am spus.

După acest răspuns, Popovici păru foarte contrariat.

“În zilele de 19, 20, 21, 22, 23 și 24 mai, el a venit mereu la mine, în unele din aceste zile nu eram acasă, în altele nu l-am primit”

La 24 mai a venit iar să vin la el să încercăm revolverul. Lui Popovici nu i-am încredințat niciodată niciun testament ce poate fi luat în serios și nu am avut niciodată intenția să-i las vreo parte din averea mea. Dânsul crede că s-ar putea servi de iscălitura mea, transformând ceea ce am scris în glumă, cu creionul.

Singurul testament valabil este cel ce se va găsi în această cutie, acest testament este făcut în dublu exemplar.

“În cazul când Andrei Popovici și-ar executa planul, vreau ca această scrisoarea să fie citită în ședință publică, atunci când va fi judecata”

Cu Popovici am fost coleg de liceu și de atunci până acum am fost prieteni. Această scrisoarea este scrisă în dublu exemplar, cealaltă se află la domiciliul meu din Popa Soare numărul 2.

În concluzie, rudele de sânge s-au ales cu praful de pe tobă, Eforia Spitalelor Civile a tras lozul cel mare, dar încă nu am aflat dacă i-a ridicat lui Aurel Velleanu „monument la mormânt”, cum a dispus acesta prin testament.

Cât despre Andrei Popovici, domnul insistent cu revolverul, vă spunem în curând dacă a fost dovedit drept ucigașul unui om cultivat care avea odată o casă frumoasă, cu muze care nu i-au purtat deloc noroc. O casă pe care scria „Aurel”.

„Casa milionarului Aurel Velleanu” este un episod din seria „Make Bucharest Great Again”, care vă spune povestea neștiută a clădirilor de patrimoniu din București sau vă prezintă proiecte de arhitectură inovatoare.

Ce am mai scris se află aici:

De ce se vinde Clubul Austro-Ungar, azi teatrul Elisabeta. Monumentul imperial a fost loc de distracție pentru ofițerii germani care au ocupat Bucureștiul

• Casa cu blazon din Dorobanți și incredibila poveste a proprietarului ei, „Schindler de București”. Diplomatul Constantin Karadja, omul care a salvat peste 50.000 de evrei
• S-a întors norocul la Hanul Evreilor, cândva înfloritor, acum pe ducă. Cine va salva Monumentul Neculescu, pe vremuri plin de prăvălii ținute de negustori israeliți din București
• Destinul amar al Vilei profesorilor Perianu. Nepoata lor ne spune povestea casei cu prăjituri din Cotroceni, opera primei femei arhitect din București
• EXCLUSIV I Misterul seifului imposibil de deschis din Vila Gh. Tătărescu. Reședința din inima Bucureștiului a fostului premier poate fi vizitată pentru prima dată
• FOTO I Moștenirea lăsată Bucureștiului de prima femeie arhitect din țară. Povestea personalității care a cucerit breasla dominată de bărbați și minunata ei casă cu pălărie
• Gara Băneasa, simbol regal al Capitalei, e pe linie moartă. Deși are valoare uriașă, clădirea modernistă lipsește din Lista Monumentelor din București
• Palatul prezidențial din Neptun, unde soții Ceaușescu fugeau vara din București. Secretele faimoasei vile, dezvăluite de arhitectul care a proiectat-o
• FOTO I Mascaronii, misterioase chipuri care păzesc casele de epocă, adunați într-o colecție de o mare frumusețe. Cine e visătorul care inventariază fețele Micului Paris
• Renaște Casa Tattarescu, singura reședință în formă de han din București. Incredibila poveste a nepoatei marelui pictor, îngăduită de comuniști să trăiască în imobil până la sfârșit
• Blocul Gioconda, cândva cel mai înalt din București, și fabuloasa poveste a locului cu 300 de ani de istorie. Acolo a fost un Palat domnesc. De ce a fost demolat
• Casa lui Constantin Argetoianu, marele boier căruia nu i se cunoaște mormântul. Monumentul a fost proiectat de un “vechiu arhitect din București”
• “Casa cu marchiză persiană” s-a întors în viața Bucureștiului. A fost reședința generalului Argeșanu, supranumit “Ghiță Soldatul”, fost prim-ministru asasinat de legionari
• EXCLUSIV I Mărturia arhitectului care a proiectat „Palatul Ceaușescu” din Primăverii. Chinul de a executa tot ce li se năzărea mofturoșilor beneficiari
• Clădirea Teatrului Foarte Mic are o foarte mare bulină roșie. Edificiul, cu minunate elemente Art Nouveau, a fost Palatul Sindicatului Ziariștilor din București
• Odeon, teatrul vrăjit din care se vede cerul. Cum s-a clădit nobilul edificiu de pe Calea Victoriei, cu acoperiș glisant care funcționează încă din anul 1911
• Soarta frumoaselor clădiri neoromânești care au adăpostit Căminele de Ucenici din Bucureștiul interbelic. Unde și cum învățau adolescenții o meserie
• O casă ca-n povești, reședința lui George G. Assan, industriașul care a dat pâine Bucureștiului. Monumentul, azi “Casa Oamenilor de Știință”, găzduiește botezuri și nunți
• A întinerit cel mai bătrân palat de pe Bulevardul Elisabeta. Monumentul adăpostește Arhivele Naționale, comori de valoare inestimabilă
• Palatul Nifon, renăscut în toată măreția sa pariziană. Monumentul de pe Calea Victoriei, proiectat de arhitectul regal Paul Gottereau, era în pericol iminent de prăbușire
• Pe culmile nepăsării: se vede cerul prin acoperișul Casei cu Cavaler în Armură din Precupeții Vechi. Cine-a pus deasupra Bucureștiului misterioasa statuie cu ciocan ridicat amenințător
• Palatul Cotroceni, scăpat miraculos de plănuita demolare, dar nu și de marele jaf comunist. În curtea casei de vis a Reginei Maria, cărțile regelui au fost puse pe foc
• Sala Palatului și secretele din jurul ei. O bucată din cortina de blocuri e falsă, iar fațada mimează apartamente care nu există. 3 biserici au căzut ca să fie ridicată
• Cea mai frumoasă casă cu marchiză din Cartierul Armenesc zace în paragină. Secretele reședinței fondatorului fabricii Adesgo, emblema eleganței feminine în Bucureștiul interbelic
• Pinacoteca: interese, priorități și un proiect mereu amânat. Palatul Dacia-România ar trebui să adăpostească marea colecție de artă a Bucureștiului
• Mănăstirea Chiajna, grandioasa ruină din marginea Bucureștiului. Monumentul “blestemat” să nu fie nici măcar pus în siguranță, izvor de aberații cu fantome
• De ziua lui Emil Prager, inginerul care a înălțat Bucureștiul modern din beton armat. Cine era “Opapa” pentru nepoata strălucitului constructor I INTERVIU
• EXCLUSIV I Turnul lui Țepeș Vodă, tainele unui monument unic în București. Misterioasa cetate care adăpostea un rezervor de apă a fost restaurată
• Patrimoniu profanat: ciudata capelă din Pădurea Băneasa. Monumentul misterios, năpădit de liane, a fost ridicat pentru “bancherul României Mari”
• Misterele Blocului Roșu, palatul abandonat de pe Calea Victoriei. Clădirea modernistă a adăpostit birourile companiei Banloc-Goodrich, primul producător de anvelope din România
• Tragedie din onoare. Monumentala casă neoromânească din inima Bucureștiului, locul unde Gen.Vasile Zottu, Șef de Stat Major, și-a pus capăt zilelor
• Strigă suferința tăcută a clădirii din str. Traian, o bijuterie arhitecturală distrusă. Bucureștiul caselor arse, cum dispare memoria construită a orașului
• FOTO I Frumusețea uitată a Bucureștiului neoromânesc. Topul clădirilor publice și particulare care-au dat boierie, stil și identitate orașului. I INTERVIU
• VIDEO I Filipescu-Cesianu, singura casă cu foișor și cea mai frumoasă grădină de pe Calea Victoriei. Clădirea cu acoperiș imperial și-a redobândit strălucirea
• Dispariția unei comori din București. Cum a fost jefuit Palatul din Herăstrău al Principesei Elisabeta, plin de opere de artă până au venit comuniștii la putere
• Mutilarea Sălii Dalles, clădire “înghițită” de un bloc socialist. Elegantul edificiu interbelic a fost clădit din suferința unei mame care și-a pierdut toți cei 3 copii
• Plânge casa părăsită a Prințesei Caradja, o splendoare din Micul Paris, acum probabil cea mai tristă clădire din București. Aici venea Enescu să cânte
• Casele cu băcănie ale neguțătorului Nae Petrescu din Mântuleasa, mărturii ale Bucureștiului dispărut. Ansamblul de patrimoniu trăiește de aproape 150 de ani
• Imaginile unei crime de patrimoniu. Casa arhitectului Grigore Cerchez, o splendoare de pe Calea Victoriei, demolată pentru că se afla pe traseul lui Ceaușescu | INTERVIU
• EXCLUSIV | Vila Nae Ionescu, cu buncăr și tunel secret spre aeroportul Băneasa. Industriașul Malaxa i-a dăruit-o, mareșalul Antonescu și-a făcut-o reședință
• Vila Malaxa, reședință monumentală pe măsura lui “Krupp de România”. Mită, corupție și exil. Cât de bogat era industriașul când a dat Bucureștiul pe New York
• Cea mai veche și mai iubită casă de pe Parfumului a renăscut. În “Parfumeria” din cartierul evreiesc, Silvia Kerim a trăit o dragoste profundă cu regizorul Mircea Veroiu
• VIDEO I Gemenele neogotice din mahalaua Batiștei. Cele două case în oglindă de pe Calderon, despre care legenda spune că au fost zestrea a două surori
• FOTO | Dărâmarea Bisericii Enei, cu turla dislocată într-o noapte de aprilie, când „întunericul s-a umplut de praf”. Imagini teribile, surprinse de arh. Radu Ștefănescu
• Promis final fericit pentru o clădire-simbol a Bucureștiului: Casa lui Dinu Lipatti. Cine promite să salveze locul unde a creat cel mai mare pianist al secolului XX
• Se vinde Castelul de pe Chei, cea mai frumoasă ruină din București. Deslușirea unui mister: monumentul seamănă izbitor cu Templul spiritist închinat Iuliei Hasdeu
• Cadoul otrăvit: o bucată din Casa Dinu Lipatti, scoasă la vânzare de ziua de naștere a marelui pianist. PMB spune că licitația poate fi lovită de nulitate
• EXCLUSIV I Vila Steinebach, cea mai frumoasă casă din Cotroceni. Principele Nicolae i-a dăruit-o iubitei sale, femeia din cauza căreia care a fost expulzat
• Fabrica de ciocolată Zamfirescu, celebră în Bucureștiul interbelic, și destinul ei amar. La naționalizare, proprietarul s-a sinucis. Prin demolare, a devenit miză imobiliară
• Ultima casă de târgoveț din Cartierul Armenesc. “La Metoc”, grădină secretă cu smochini, huzur oriental, socată și șerbet pentru verile încinse din București
• În căutarea Sublimului Ruginit. „Feronerie București”, cu meșterii care au făcut cele mai frumoase marchize, uși și garduri – bijuteriile din fier forjat ale orașului
• Strălucitul conac al Sabinei Brătianu, cândva templu al artelor. În imensa curte din spate, azi e Sera Eden, grădină de vară cu bar
• Planuri extraordinare pentru revitalizarea Depoului “Victoria”, cel mai vechi din București. Halele și clădirile se află în jalnică degradare I INTERVIU
• Moare Casa lui Toma Zamfirescu, marele fabricant de săpun care-a spălat Bucureștiul. De fabrica lui s-a ales praful, cade și reședința I Interviu cu ultimul Zamfirescu
• Neștiuta dramă trăită într-o superbă vilă din nordul Bucureștiului. Istoria casei făcute de arh. Marcel Iancu pentru prietena lui cea mai bună, extraordinara sculptoriță Milița Petrașcu
• FOTO I Cel mai frumos monument de arhitectura industrială din București, o poveste dulce-amară: vila și fosta Fabrică de calești “Hermann J. Rieber”
• Veste dureroasă: Cartierul Evreiesc mai pierde un monument istoric. Fosta școală de meserii “Ciocanul” e scrum. OAR-București cere intervenția urgentă a autorităților
• Luxoasa vilă a bancherului Jean Juster, perla Bucureștiului modernist. Clădirea e lângă Biserica Silvestru, a fost proiectată de arh. Marcel Iancu și avea chiar și solariu
• Cum a scăpat de demolare Hanul lui Manuc, martor al vechiului București. Paradoxal, în anii ’60, la conducerea lucrărilor de restaurare era un fost deținut politic
• “În căutarea Micului Paris”. Imagini rare cu cele mai frumoase clădiri din București, exemple glorioase de arhitectură franceză. Istoria vie și veselă a proprietarilor
• EXCLUSIV | În casa Principesei Elisabeta era fostul restaurant “Mărul de Aur”. Imagini de epocă din interiorul monumentului de pe Calea Victoriei, cel mistuit de flăcări
• Prima vilă modernistă din București e “cutia albă” a unui negustor de vinuri din Cartierul Evreiesc. Clădirea, proiectată de arh. Marcel Iancu, arată azi deplorabil
• Renaște Palatul impunător de după Dealul Mitropoliei. Acolo, unde acum e Colegiul de Arte Dinu Lipatti, s-a scris istoria feminismului în București
• Minuni ascunse sub două straturi de vopsea în casa căpitanului D. Pandele. Și tu poți să le vezi, monumentul din mahalaua Mântuleasa, restaurat și redat bucureștenilor
• EXCLUSIV | Misterul din Casa cu Sfinx și formidabila ei renaștere. Aici a fost secretă lojă masonică, iar un arhitect italian a transformat-o în magnifica lui reședință din București
• EXCLUSIV I “Casa Suțu, palatul și fantomele sale”. O zi din viața extravagantului cuplu Irina și Grigore Suțu, supranumiți Turcul și Cămila, și sofisticatele lor baluri din vechiul București
• EXCLUSIV | Uzina Electrică Filaret, în imagini incredibile din 1908. Ce șanse are spectaculosul monument de arhitectură industrială să fie redat Bucureștiului
• “Alo, Alo, aici Radio București!”. Călătorie în anii ’50, când s-a construit Palatul Radiodifuziunii. Sediul vechi, o clădire frumoasă de pe Berthelot, fusese distrus în război
• EXCLUSIV I Ecaterina, prințesa răpită. Incredibilul destin al nepoatei Nababului: a copilărit prin orfelinate, și-a dedicat viața orfanilor din Leagănul “Sf. Ecaterina”, de la Arcul de Triumf
• Cel mai frumos castel mediteranean din București ascunde o istorie cumplită. Proprietarii au fugit spre libertate, dar au ajuns în lagărele lui Tito | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Cine-a pus pe roate Caru’ cu Bere din Centrul Vechi. În splendida clădire proiectată de arhitectul Palatului Peleș au intrat și Caragiale, și Rolling Stones
• EXCLUSIV | Cum a ridicat Nababul Palatul Cantacuzino, azi Muzeul Enescu. Mărețul monument simbol din București e foarte degradat, iar restaurarea nu se mai termină
• Tainele Casei Lipizer, cea mai veche reședință de arhitect din București. Clădirea neogotică, ruptă parcă din “Urzeala Tronurilor”, a fost scanată 3D și va fi restaurată
• Palatul Mogoșoaia, minunea de lângă București. Cum a transformat Prințesa Martha Bibescu o ruină în cel mai rafinat loc de întâlnire pentru elitele Europei
• Fenomenala bibliotecă din Casa lui Dimitrie Gusti, fondatorul Muzeului Satului din București. Cum a fost alungat din reședința sa | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Palatul Băncii Chrissoveloni, splendoarea din Centrul Vechi printr-un noroc scăpată neatinsă de distrugeri. Șansă pentru patrimoniu, șoc pentru proprietari I INTERVIU
• EXCLUSIV I Palatul Niculescu-Dorobanțu, o minunăție neogotică unică în București, în 10 imagini superbe și rare din interior | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV | Un secret de 4 stele. Cum a fost construit Hotelul Lebăda de pe insula Pantelimon, pe locul fostei mănăstiri-spital, unde șantierul a reînviat un vechi pericol
• Cum a făcut Gospodăria de Partid cantină din Palatul bancherului Spayer. Renaște clădirea după care se întorcea soarele Bucureștiului | Interviu cu arh. Mihai Eftenie
• Distrugerea unui imperiu, cu bănci, palate și moșii | Interviu cu Jean Chrissoveloni, ultimul din dinastia bancherilor care a dezvoltat Bucureștiul și România
• Cum a fost construit Sky Tower, cea mai înaltă clădire din București. Are 37 de etaje și un restaurant în nori, din care vezi orașul ca-n palmă I INTERVIU
• EXCLUSIV I Cum arată în interior vila fraților cu nume memorabil, cei mai mari importatori de lifturi din Bucureștiul interbelic | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Vila fraților cu nume memorabil, cei mai mari importatori de lifturi din Bucureștiul interbelic. O casă de tip neoromânesc, devenită spectaculos imobil mediteranean | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Palatul Imobiliara, cel cu Pasajul Victoria, splendoare și decădere. Fațada la Calea Victoriei a fost reabilitată, dar construcția, veche de peste 100 de ani, a rămas neconsolidată
• VIDEO I Vedem ce nu mai este, ba chiar pășim în Muzeul Simu, legendarul. Templul Artelor de pe Magheru, demolat în comunism, reconstruit virtual acum | INTERVIU
• Cea mai frumoasă casă de pe Bd. Primăverii, cu living cât un apartament și istorie incredibilă. Cum a fost ocupată de un feroce tandem stalinist I Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Hotelul Luvru, azi Capitol, “cea mai măreață clădire de pe Calea Victoriei”, cu ale sale 9 vieți. 10 hoteluri, un singur arhitect: Arghir Culina. I INTERVIU
• Fabulosul Testament al Nababului, cândva cel mai bogat român. Avea munți, moșii, petrol și palate în București. Interviu cu Max Caradja, urmașul lui Gh. G. Cantacuzino
• Revanșa familiei Mavrodin. Cum au reușit doi profesori să recupereze superba reședință a strămoșilor, din buricul Bucureștiului, și apoi să vadă lumea
• Două dintre cele mai frumoase blocuri moderniste din Bucureștiul interbelic. Au rezistat și marilor cutremure, și probei timpului | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Omul care a dăruit Bucureștiului cele mai multe biserici. Capodopera sa este Biserica Mănăstirii Cașin, primul lăcaș decorat doar în mozaic
• Cum a renăscut din propria-i cenușă cel mai frumos castel mediteranean din București. Clădirea, făcută scrum la bombardamentele din’ 44 | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Cum a rămas fără turnuleț și fără frumusețe exotică vila istoricului Ionnescu-Gion, mare îndrăgostit de București. Iulia Hașdeu urma să-i fie soție
• EXCLUSIV I Nedreapta poveste a actriței Elvira Godeanu și a casei sale extraordinare de pe Docenților. Comuniștii au dat-o afară din vila primită în dar de la Emil Prager
• Uimitoarele palate cu grădini de pe Aleea Modrogan. Într-unul a trăit amantul Principesei Elisabeta și a fost demolat, altul e sediu PNL | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Tezaurul risipit prin tot Bucureștiul. Rămășițele Mănăstirii Văcărești sunt împrăștiate, în vreme ce PMB promite de 12 ani un Memorial la Palatul Mogoșoaia | INTERVIU
• Cafeneaua Veche e ca nouă și-a luat marele premiu pentru arhitectură de interior. E-n Centrul Vechi și are o istorie fabuloasă. Aici se bea neîntrerupt cafea de aproape 250 de ani
• Cea mai frumoasă poveste din București. Bodega magică de pe strada Povernei, tapetată cu tablouri de Luchian și Tonitza. Cârciuma de cartier rivaliza cu Capșa
• “Patrimoniu cu termopane” – Blocul Mirto din centrul Bucureștiului, cu fațada mediteraneană desfigurată. A fost casa unui demnitar țărănist, anihilat de comuniști I Interviu arh. Mădălin Ghigeanu
• Un colonel rus, mușcat de un câine turbat, a salvat de la naționalizare un minunat Palat din București. Clădirea de pe strada Frumoasă a fost reședința fratelui lui Take Ionescu
• Fabulosul conac-muzeu al întemeietorului Operei Naționale din București e de vânzare, iar statul român zice pas. Se vinde cu tot cu lucruri minunate, de la tablouri la pianul Bosendorfer I INTERVIU
• Comoara dintr-un sipet, de unde ies la lumină primele imagini color cu clădiri-simbol din Bucureștiul de acum 100 de ani, realizate de arhitectul Gării de Nord | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Strălucește iar Casa negustorului Vanghele din zona Chirigii, vechea vamă a Bucureștiului. Bijuteria cu fațadă neobrâncovenească și geamlâc, salvată cu credit la bancă I INTERVIU
• Casa Macca, fascinanta reședință din Micul Paris, înfrumusețată de cei mai buni meșteri europeni, de la pictori zugravi până la grădinari. Descoperiri remarcabile în arhive | INTERVIU
• A înviat Casa cu Geamuri Bombate, unicat de arhitectură veche. Surpriză: prin ferestre se vede tot, sticla nu e opacă, așa cum umbla vorba prin București | INTERVIU
• Frumusețea fără vârstă a palatului mediteranean din strada Zambaccian. A fost reședința lui Sergiu Nicolaescu și devenit motiv de dispută după moartea lui | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Foișorul de Foc, minunea Bucureștiului de altădată, revine la viață. Bucureștenii și turiștii vor putea să urce în lanternou, să vadă orașul de sus
• Dispariția unei bijuterii: vila din Primăverii a Contesei Elena Wassilko. Micul palat aristocrat a avut ghinionul de a se învecina cu palatul lui Ceaușescu | INTERVIU arh. Mădălin Ghigeanu
• Una dintre cele mai frumoase clădiri mediteraneene din București și povestea ei spectaculoasă. Industriașul care a construit-o și-a ales cel mai potrivnic moment | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Povestea formidabilă a vilei din București care domnește, practic, peste un cartier. Aici a locuit dirijorul Iosif Conta | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Club A, rezistență și legendă. Cum s-a născut, în pivnița unei clădiri mediteraneene din București, paradoxala oază de libertate | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Mister elucidat. Vila din Primăverii în care a trăit “aristocratul roșu” I. Ghe. Maurer e, cu siguranță, opera marelui arhitect Ion Giurgea. I Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• ​​Splendoarea Bucureștiului nevăzut. Imagini fascinante din interiorul blocurilor Art Deco. Cele mai multe sunt neprotejate și, astfel, sunt deseori mutilate | INTERVIU
• Descoperire extraordinară, sub vopseaua ordinară a pereților Casei Macca din București. Au fost scoase la lumină picturi nevăzute și neștiute de nimeni până azi
• Ce știm despre Blocul Leonida e greșit. Cine a construit Templul Automobilului din Bucureștiul interbelic, acum cu sanctuar fast-food la parter | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Leonida&Co; cum a fost nimicit un imperiu auto cu garaje, show-room și bloc corporatist pe Magheru. Azi, extraordinarele clădiri de patrimoniu mor sub ochii noștri
• Fosta reședință de la Snagov a soților Ceaușescu e, de fapt, Palatul Principelui Nicolae, mutilat de cei doi. „De ce a trebuit să distrugă o capodoperă de arhitectură?” | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• O comoară aruncată la gunoi, într-o ghenă din București. Extraordinara poveste a arhitectului care a proiectat Casa Scânteii, dar și 100 de vile moderniste în Constanța interbelică
• Treptele Rușinii. Xenofon, Cenușăreasa Bucureștiului, a căzut din topul celor mai frumoase străzi în trepte pictate din lume, direct în cel al dezamăgirii turiștilor
• Magia unui vechi imobil din București. Soprana Ioana Bentoiu: Sunt obsedată de acea casă, am visat-o și o tot visez. Aș face orice să o revăd în interior
• Istoria interzisă a grandiosului Palat de la Scroviștea. Domeniul de lângă București preferat de președinții României, loc de taină bine păzit. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Descoperire remarcabilă pe șantierul de la Palatul Universității din București: un tunel înalt de 4 metri înconjoară clădirea principală a monumentului
• Născut în Mahalaua Cuțarida, scriitorul Eugen Barbu (“Patronul”) a ajuns să locuiască într-un palat mediteranean naționalizat din mijlocul Bucureștiului | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Destoinicul meșter Dorel a lovit cu burlane și vopsea portocalie într-un bloc interbelic din zona protejată Armenească. Clădirea e de nerecunoscut
• EXCLUSIV I Vești excelente despre Palatul Universității. Va fi refăcut de la zero spectaculosul fronton cu vultur și grifoni, distrus de bombardamentele din 1944
• Cvartalul din București, „dreptul poporului la coloane” sau stalinismul cu față umană. Cum au ajuns clădirile tip cazarmă mai scumpe și mai căutate decât blocurile noi
• EXCLUSIV I Principesa Elisabeta a avut un fiu adoptiv, moștenitorul Palatului Elisabeta din București. Am descoperit cine a fost arhitectul care a proiectat impresionantul edificiu. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Drama proprietarilor Vilei Tătărescu din București. După ce Emanuel Tătărescu a fost închis în temnița comunistă de la Sighet, soția lui s-a sinucis | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Descoperă vila mediteraneană din care Gheorghe Tătărescu a fost aruncat în închisoare. Pe casă a pus stăpânire odrasla lui Petru Groza | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Palatul Adina Woroniecka de la Șosea, scos la vânzare. Soarta unei Prințese a Bucureștiului transformată de comuniști în Cenușăreasă. Interviu I arh. Mădălin Ghigeanu
• Vila din București cu tunel secret care duce la TVR. A aparținut Principesei Ileana și a fost reședința Tanței Gheorghiu, fata lui Dej. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Palatul mediteranean în care a fost instalat”Tov. Sadoveanu”, opera arhitectului pe care Bucureștiul interbelic iubea să-l urască. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Intră în cel mai exuberant palat mediteranean din Cotroceni, cândva reședința celui mai bogat brutar din București. Interviu cu arhitectul Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Blocul Florentin, o istorie îngropată în arhive iese la lumină. Arh. Mădălin Ghigeanu a descoperit cine a proiectat una dintre cele mai frumoase clădiri mediteraneene din București
• Aici a trăit Maria Tănase. Blocul capodoperă al unui arhitect uitat care a transformat moda vremii într-un seducător stil mediteranean al Bucureștiului
• EXCLUSIV | Cum se poate transforma Sala Palatului în „pol cultural al Bucureștiului”. Planul arhitectului Romeo Belea, ultimul în viață din echipa care a construit impozantul edificiu
• EXCLUSIV I La 90 de ani, arhitectul Romeo Belea vrea să modernizeze Sala Palatului. Este ultimul proiectant în viață din echipa care, în 1958, a construit edificiul monumental
• A fost demolată prea frumoasa casă din București în care a copilărit Margareta Pâslaru. Clădirea avea pe fațadă medalionul mamei sale, realizat de bunicul său, sculptorul Ion Dimitriu-Bârlad
• PREMIERĂ | Se ridică lofturi din ruinele fostei fabrici Luther-Grivița. Mălțăria din București în care se făcea “cea mai bună bere din lume” se transformă fabulos
• IMGB și Aversa, ultimii coloși din patrimoniul industrial al Bucureștiului pulverizați de ghiuleaua investitorilor imobiliari. “Demolările fără discernământ nu înseamnă dezvoltare”, spun arhitecții
• Grivița, ultima baie publică din București nu mai e publică. Stabilimentul în care-și spălau bucureștenii “murdalâcul” a fost retrocedat cu tot cu istoria lui extraordinară
• Atenție, cad bucăți din Centrul Vechi. Pasajul Macca-Villacrosse din București n-a fost consolidat niciodată și nu se află pe nicio listă de restaurare
• București, agonia clădirilor de patrimoniu. O casă proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină
• Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han
• Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază
• Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari
• Bucureștiul va avea, în sfârșit, Pinacotecă. Patrimoniul de artă al țării va fi expus într-un palat spectaculos din Centrul Vechi
• Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară
• EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea
• Pescăruș, restaurantul unde mâncau comuniștii stridii, a primit aripi colorate de la Mihai Popescu, arhitectul care a revoluționat designul ambiental în locurile publice din București
• Locul magic din București cu livadă de cireșe coapte. Cum de nu s-au atins dezvoltatorii imobiliari de Mărțișorul lui Tudor Arghezi, un paradis asediat de blocuri
• Descoperă tot ce-a mai rămas din cartierul Uranus din București:”Ca într-un film SF cu portaluri temporale, ne plimbăm prin orașul dispărut”
• Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
• În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
• Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
• De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
• În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
• Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
• Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
• Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
• Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
• Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
• Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
• Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
• Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
• Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care comuniștii l-au tratat îngrozitor
• Look up! Descoperă clădirea cu cei mai frumoși sâni Art Deco din București și un inestimabil patrimoniu Modernist European înscris la UNESCO
• Cine vrea să cumpere un fort la Bragadiru? Face parte din ansamblul de fortificații din jurul Bucureștiului, construit de Regele Carol I, și a ajuns de vânzare
• Scandalul caselor demolate de pe strada Icoanei din București, faza pe blesteme. Misterioasa Bucureștioara, pârâul din adâncuri “care poate dărâma orice s-ar ridica”
• Au dat foc casei lui Mihail Sadoveanu din București de trei ori. Minunata Vilă în stil brâncovenesc nu mai are acoperiș și s-a făcut scrum pe jumătate
• Pe lângă plopul realmente fără soț. E-n mijlocul trotuarului de pe Calea 13 Septembrie din București, a supraviețuit demolării cartierului Uranus și spune drama celor strămutați
• Vreți să salvăm o fantastică boltă din cărămidă țesută, din Bucureștiul fanariot? E demolată treptat în Mahalaua Sfinților Apostoli, deși are o valoare inestimabilă
• Casă-bijuterie din București, cu tavane pictate de Luchian, restaurată cu mare artă. Cândva, la subsol avea un bar clandestin frecventat de Nicu Ceaușescu
• Abandonată mai bine de o sută de ani, minunata Casa Macca din București a început să fie consolidată și restaurată. Avea lift și încălzire centrală încă din 1911
• Casa lui Luchian din București a ajuns restaurant, apoi măcelărie cu slănină de Mangalița. Pictorul a murit sărac și paralizat, iar tablourile lui valorează azi averi
• A înviat Templul grecesc de pe Magheru, inima Bucureștiului de odinioară. La cine a ajuns uriașa bogăție din Muzeul Simu, Louvre-ul Micului Paris
• A crăpat piscina cu valuri în care înota Regele Mihai. E în centrul Bucureștiului și a fost prima piscină din Micul Paris și din România
• Toată lumea știe de „Micul Paris”, dar știai de București la un țâr distanță de „Noul New York” Clădirea-fenomen care a tulburat orașul și pe lângă care treci și de 10 ori pe zi
• Un avocat italian a cumpărat Palatul lui Take Ionescu din centrul Bucureștiului și are un plan formidabil pentru clădire. Take a murit intoxicat cu stridii. Cine l-a otrăvit?
• Cel mai instagramabil loc din București se află lângă Guvern: o casă veche lângă un imobil din viitor. Arhitect: Dorin Ștefan
• A opta minune a lumii e în casa asta din București, iar casa e de vânzare. Cu tot cu splendorile pictate de Luchian din dragoste pentru Mathilda
• Cum arată în interior Palatul Visului American din București, cu toate secretele sale. Clădirea “Maurice Blank”, fost sediu al ambasadei SUA, e de vânzare
• Moare cea mai frumoasă casă din București. Cum l-a scos generalul de Gaulle pe boierul Miclescu din baia în care a fost obligat să locuiască timp de 40 de ani
• Scheletul ascuns sub parchet în cea mai frumoasă casă boierească din București. Clădirea cu secrete din podea până-n tavan și restaurarea la care a venit și poliția
• Arhitectura next level din București are un nume: Dorin Ștefan. Cele mai futuriste clădiri din oraș și din lume explicate de cel care le-a creat
• “Am înviat o bătrânică, i-am făcut operații estetice, i-am pus podoabe și mai trăiește o sută de ani”. Învierea din mahalaua Sfinților din București care a trezit la viață și strada unde astăzi beau hipsterii cafele
• Grivița, ultima baie publică din București nu mai e publică. Stabilimentul în care-și spălau bucureștenii “murdalâcul” a fost retrocedat cu tot cu istoria lui extraordinară
• Atenție, cad bucăți din Centrul Vechi. Pasajul Macca-Villacrosse din București n-a fost consolidat niciodată și nu se află pe nicio listă de restaurare
• București, agonia clădirilor de patrimoniu. O casă proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină
• Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han
• Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază
• Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari
• Bucureștiul va avea, în sfârșit, Pinacotecă. Patrimoniul de artă al țării va fi expus într-un palat spectaculos din Centrul Vechi
• Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară
• EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea
• Pescăruș, restaurantul unde mâncau comuniștii stridii, a primit aripi colorate de la Mihai Popescu, arhitectul care a revoluționat designul ambiental în locurile publice din București
• Locul magic din București cu livadă de cireșe coapte. Cum de nu s-au atins dezvoltatorii imobiliari de Mărțișorul lui Tudor Arghezi, un paradis asediat de blocuri
• Descoperă tot ce-a mai rămas din cartierul Uranus din București:”Ca într-un film SF cu portaluri temporale, ne plimbăm prin orașul dispărut”
• Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
• În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
• Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
• De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
• În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
• Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
• Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
• Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
• Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
• Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
• Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
• Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
• Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
• Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care