Casa Melik, cea mai veche clădire din București, găzduiește azi Muzeul Theodor Pallady. Construită de un bogat al vremurilor, a trecut și prin foc, și prin mâinile mai multor generații

De fiecare dată când puteți, vizitați Bucureștiul la pas, luați cartierele la rând și veți avea ocazia să descoperiți că orașul acesta, pe cât de hulit este, pe cât de abandonat de autorități, ascunde comori și o istorie pe care puține orașe din Europa și nu numai o au.

O astfel de poveste unică are Muzeul Theodor Pallady, din zona Armenească, un loc care acum ascunde peste 800 de lucrări ale lui Theodor Pallady, marea majoritate a acestor lucrări din perioada periplului său prin diverse colțuri ale lumii, cum ar fi Franța, Spania, dar și actuala Republică a Moldovei.

Casa Melik, cea mai veche din București, a fost construită acum aproape 300 de ani

Înainte de a fi un muzeu cunoscut, alipit ca satelit al Muzeului Național de Artă al României, locația de pe Strada Spătarului nr 22 reprezintă cea mai veche casă din București, începuturile ei fiind menționate undeva prin perioada 1750 – 1760. Casa era cunoscută drept ”Casa Melik”, construită de unul din cei mai bogați oameni ai vremurilor, armeanul Hagi Kevork Nazaretoglu. Casa a fost, spun sursele istorice, cel mai probabil locuința unui dregător al vremurilor, posibil un ”spătat” de aici și denumirea străzii.

Din acel moment, casa a trecut prin mai multe generații, de la Hagi Kevork Nazaretoglu la unul din fii săi, Agop, care a primit casa drept cadou de nuntă. Mai apoi, această casă a ajuns să fie a fiicei lui Agop, Ana, care avea să se căsătorească cu Jacob Melik (de aici și numele casei), student la arhitectură, cel care avea să o și renoveze, dar fără să îi afecteze stilul inițial.

Melik este cel care avea să lase casa comunității armenești, cu destinația clară de a servi drept ”azil de văduve sărace”. În 1913, locuința este distrusă de un incendiu devastator, iar reparațiile sunt plătite de nepotul familiei Melik, Eugen. Lucrările de restaurare se termină în 1920.

Următorul reper important al istoriei acestui edificiu este reprezentat de anul 1971, an din care actualul muzeu Pallady găzduiește colecția Serafina și Gheorghe Răut. Familia Răut a fost prietenă apropiată cu Theodor Pallady, care a locuit cu ei la Paris, Gheorghe Răut păstrând toate desenele și picturile din atelierul de la Paris, iar această colecție avea să fie dăruită statului român la finalul anului 60, alături și de multe alte lucrări din atelierul de la Paris al lui Pallady.

Colecția de la Muzeul Pallady nu conține doar lucrări ale acestuia, dar și lucrări importante din pictura europeană din secolele XVI – XIX, sculptură, artă decorativă sau artă antică, greco-romană.

În acest moment, Muzeul Pallady de la Casa Melik este în faza finală a unor renovări și reparații de substanță, care au presupus nu doar conservarea arhitecturii unice a celei mai vechi clădiri din București, dar au presupus și o regândire a parcursului muzeal și a modului în care sunt expuse lucrările. Redeschiderea acestuia a fost anunțată pentru data de 24 aprilie.

Te-ar mai putea interesa și:

• Darvari, singurul schit de călugări ascuns în inima Bucureștiului, renăscut din abandon. Monumentul e opera arhitectului Simotta, “un poet al imaginii”