Casa lui Constantin Argetoianu, marele boier căruia nu i se cunoaște mormântul. Monumentul a fost proiectat de un “vechiu arhitect din București”

Ar trebui să existe o placă memorială pe Vila din str. Henri Coandă 36, măcar un banal însemn care să spună, mai ales celui care trece fără habar, că acolo a trăit, a scris, a gândit Constantin Argetoianu, ultimul “boier de la Breasta”, unul din politicienii marcanți ai perioadei interbelice.

Nimic nu amintește de trecerea lui “Conu’ Costică” prin lume, însă numele său rămâne legat de marile momente din istoria României, mai ales de cele de cumpănă.

Destinul tragic al unui bătrân politician. Deși a plecat în Elveția în 1944, Constantin Argetoianu s-a întors, în 1946, în Bucureștiul ocupat de ruși și a fost exterminat la Sighet, fără judecată

În noaptea de 5/6 mai a anului 1950, “Noaptea Demnitarilor”, când Constantin Argetoianu a fost ridicat din casa fiicei sale, se spune că le-a aruncat de la obraz agenților securității poporului: “Bă, dar tari trebuie să fiți voi, comuniștii, dacă vă e frică și de un moș bășinos ca mine”.

Nu există dovezi scrise despre acest moment, dar recunoaștem stilul său ironic, inconfundabil.

Fostul prim-ministru, venerabil politician, diplomat și inegalabil memorialist avea atunci vârsta de 79 de ani. Cinci ani mai târziu, Constantin Argetoianu murea în închisoarea de la Sighet, umilit și bătut până la moarte. Avea 84 de ani.

Chipul său, cândva de o expresivitate impunătoare, era de nerecunoscut, o umbră care a văzut iadul. Ultima sa imagine a fost înregistrată în “Fișa Personală a deținutului Constantin Argetoianu, de profesie pensionar”.

În 1922, Constantin Argetoianu cumpără casa din str. Henri Coandă de la avocatul Dimitrie Neagu (sau Neagă), cu suma de 4 milioane lei. Aici a locuit “Conu’ Costică” cu cea de-a doua sa soție, Valentina, fiica bogatului avocat Ioan Boambă

Mai jos, cu informații inedite oferite de Oana Marinache, istoric de artă, autoare a volumului “Cristofi Cerchez, un vechiu arhitect din București”, arhitectul care a proiectat Casa Argetoianu, și de Cristiana Trică, scriitoare care a aprofundat povestea vieții lui Constantin Argetoianu, recompunem istoria unei reședințe de o mare valoare arhitecturală și memorială, a omului căruia regimul comunist i-a luat totul: proprietățile, casa, conacul părintesc de la Breasta, cărțile și viața.

Vila din str. Henri Coandă no. 36 (fostă Clopotarii Vechi no. 36 în 1920) și Victor Emanuel III (în 1922) este monument istoric Cod L.M.I B-II-18443, și face parte din Ansamblul de Arhitectură “Strada Henri Coandă” și Zona Protejată “Str. Nicolae Iorga”.

Reședința lui Constantin Argetoianu din vechea mahala a bisericii Sf. Visarion, opera arhitectului Cristofi Cerchez. Un alt corp de clădire, cel din curte, a fost proiectat de arh. Paul Smărăndescu

Oana Marinache a scris cartea “Cristofi Cerchez, un vechiu arhitect din București”, ed. Asociația Istoria Artei, Colecția Monografii, București, 2012, iar intervenția de mai jos o regăsim la paginile 146-150.

Oana Marinache: În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, potrivit planului maiorului  Dimitrie Papazoglu din 1871, parcela pe care se va construi vila este situată în vechea mahala a bisericii Sf. Visarion, pe strada Cosma-Clopotaru. În planul Armatei din 1895-1899 conturul parcelei este asemănător cu cel actual, amprenta la sol a construcției fiind însă diferită.

“Pe strada Cosma Clopotaru se vor construi reședințe ale unor familii de seamă: Crețulescu, Florescu, Severeanu, Cantacuzino, Berindei, Macca”

Oana Marinache: În 1911, potrivit celui mai detaliat plan de care dispunem, proprietar pe str. Clopotarii Vechi era Ioan Bogdănescu. În 1920, la adresa Clopotarii Vechi no. 36 găsim numele lui Jean Eisenberg, iar în anul următor când proprietatea va intra în posesia avocatului Dimitrie Neagu, domiciliat în str. Batiștei no 16, strada se numea deja Victor Emanuel III.

În august 1920, Jean Eisenberg solicită aprobare pentru o casă cu subsol, parter și etaj, fără a depune însă și planurile. Totuși, pe planurile semnate de arh. Cristofi Cerchez apare numele acestui proprietar-comanditar. Rezultă că vila a fost construită de avocatul Dimitrie Neagu în perioada 1921-1922, iar în primăvara lui 1922, aceasta intră în posesia politicianului Constantin Argetoianu.

Vila Constantin Argetoianu are un spectaculos spațiu de recepție situat pe două nivele, o încăpere mare cu tavan boltit

Oana Marinache: Proprietatea, păstrată și astăzi în formă originară, era formată din două corpuri de clădire dispuse în formă de L, vila principală ocupând latura din stânga parcelei, perpendicular pe axul străzii. Vila principala, proiectată de arh. Cristofi Cerchez, este formată din subsol, parter înalt și un etaj, iar corpul din spatele curții, la care a contribuit cu un etaj și arh. Paul Smărăndescu, are astăzi parter și două etaje.

Proiectul inițial prevedea ca de la intrare să se acceadă într-un birou situat în dreapta casei. Astăzi, din vestibul există o scară ce duce la etaj, ca alternativă la eleganta scară din lemn din spațiul central.

Vila prezintă un vast spațiu de recepție care ocupă atât parterul, cât și etajul, oferind un element spectaculos: “Un interesant hol pe două nivele, o încăpere mare cu tavanul boltit, sprijinit pe arcurile în plin cintru ce se nasc între stâlpi de stejar, cu multă artă sculptați”. (Sursa: Nicu Georgescu, Cristina Cerchez Colbazi, “Cristofi Cerchez” în “Mari Arhitecți”, ed. Meridiane, 1971).

În partea stângă, din hall se intră în alte două camere cu ferestre spre str. Henri Coandă, notate în planuri ca saloane. În partea dreapta a hall-ului se mai află o cameră și apoi eleganta scară de lemn cu acces spre etaj. Cele două nivele sunt despărțite de două baghete, prima cu denticuli peste care este o funie răsucită.

“Privirea vizitatorului este atrasă în acest hall de primire, de două nișe-arcade și de soba cu cahle transilvănene”

Oana Marinache: Merită remarcat că după Marea Unire, către jumătatea celui de-al treilea deceniu al sec. al XX-lea, în reședințele oamenilor politici se adoptă cu rapiditate elemente de decorație din arta populară transilvăneană, soba cu plăci de teracotă cu modele decorative albastre pe fond alb fiind un element nelipsit. Dependințele conțineau un oficiu, o bucătărie, scara de serviciu, apoi o remiză, garaj și grajd.

La nivelul hall-ului, la etaj, se formează un culoar din care se accede în balcon și în camere. Stâlpii de lemn susțin arcadele tavanului boltit, iar decorația în stuc este formată din floarea soarelui și acrotere. Alte elemente de decorație interioară originară sunt arcadele-nișe oarbe, arcadele ușilor, tavanele casetate, baghete cu denticuli, vrejurile, alte elemente vegetale în stuc, un glasswand.

Fațada vilei de la stradă prezintă două ferestre la nivelul parterului înalt și un volum de rezalit, la etaj, având trei ferestre. Acest volum trimite cu gândul la sacnasiul caselor din sec. al XVIII și XIX, un spațiu privat ce permitea observarea activităților stradale, dar și ascunderea de după geamlâc sau obloane.

“Ferestrele beneficiază de o amplă decorație în stuc, baghete din funie răsucită, elemente vegetale romboide din patru frunze, posibil capete de ființe fantastice din profil”

Oana Marinache: Acoperișul cu streașina lată are o cornișă cu denticuli. La nivelul etajului, colțul este rotunjit și decorat și el cu elemente din stuc.

Fațada dinspre curte, în proiectul din dosarul de autorizare, prezintă unele diferențe față de ceea ce se poate vedea astăzi: intrarea se făcea prin intermediul a cinci trepte printr-o ușă de lemn dublă, casetată, posibil cu copertină ce se sprijinea pe parapeți de lemn. Astăzi accesul se face perpendicular pe corpul principal, pe o scară cu trei trepte, intrarea fiind încadrată de patru coloane, cu capiteluri cu frunze de acant, ce susțin și balconul.

Deasupra intrării se află o fereastră de mari dimensiuni, marcând un spațiu de recepție-reprezentare la etaj, încadrată de stâlpi dubli de o parte și de altă. Aceștia prezintă capitelul original cu frunze, floare cu patru petale și o coroană suprapusă pe ele, așa cum au fost concepute în desenul originar semnat de arh. Cerchez.

La nivelul etajului, deasupra ancadramentului ferestrei mari, se poate observa un vrej cu flori de dovleac, ciorchini de struguri și aceeași floare cu patru petale. Observăm și cele trei panouri traforate ale parapetului de balcon și trei motive rombice cu patru elemente vegetale palmate.

Corpul principal se continuă cu alte două volume retrase spre interiorul curții. Putem presupune, datorită poziționării lor, că aveau rol de dependințe, ca și în cazul altor case proiectate de Cerchez.

La parter, parapetul de piatră este decorat cu trei panouri traforate și ușa “gârlici” ce prezintă un ancadrament de piatră. La nivelul subsolului existau mai multe pivnițe, în planurile originale una din ele fiind pentru cărbuni și alta destinată caloriferului.

Constantin Argetoianu a locuit în această casă până la naționalizarea din 1948, o vilă gândită pentru familia lui numeroasă. Conacul său de la Breasta a ajuns o ruină

Cristiana Trică semnează două volume “Povești din Bellu” (ed Vremea, 2022, 2024) și are informații surprinzătoare, detaliate, despre viața lui “Conu’ Costică”, cum era știut în epocă.

B365: Cristiana Trica, Constantin Argetoianu a fost arestat din această casă, în ceea ce istoricii numesc “Noaptea Demnitarilor”, „noaptea cuțitelor lungi”, 5/6 mai 1950, arestarea foștilor lideri politici din perioada interbelică?

Cristiana Trică: Nu, la momentul arestării Argetoianu se afla în apartamentului fiicei sale, Marie Jeanne, situat în blocul Băicoianu din bulevardul Lascăr Catargiu.

Marie Jeanne, singurul copil al lui Argetoianu, era născută în 1912 din prima căsătorie a politicianului, încheiată la 1897, cu o contesă, Clemența Talevici. Fiica lui Argetoianu a fost măritată întâi cu Petre Oroveanu, descendent dintr-o veche familie de boiernași olteni. Petre era fratele Ecaterinei – Tutu Georgescu, soția dirijorului.

Cu Petre Oroveanu, Marie Jeanne a avut două fiice, Ivona Elena și Constantina Piereta. În 1937, cei doi au divorțat, iar în anul următor Marie Jeanne se recăsătorește cu dr. Matei Condiescu.

“Fiica lui Argetoianu a plecat din țară în 1975, după divorțul de cel de-al treilea soț, Teodor Neamțu și s-a stabilit în Franța. Neamul Argetoienilor s-a stins cu cele două fiice ale ei, stabilite și ele în străinătate, ambele fără urmași”

B365: Cine era soția sa? Cum a trăit Constantin Argetoianu în acest imobil ?

Cristiana Trică: Familia Argetoianu a locuit în casa din str. Coandă din 1922 până la naționalizare. Pe 30 octombrie 1921, Constantin Argetoianu, pe atunci ministru de interne, se căsătorise la Breasta, la moșie, în cea mai strictă intimitate – spun ziarele, cu cea de-a doua soție, Valentina.

Aceasta era fiica bogatului avocat Ioan Boambă și divorțase de Filip Lahovary, cu care avea doi băieți și o fată. Copiii vor rămâne în grija mamei, iar Filip Lahovary va deveni mai târziu soțul Cellei Delavrancea.

“Mai tânără decât Argetoianu cu aproape douăzeci de ani, Valentina era una dintre cele mai frumoase femei ale societății bucureștene de început de secol XX, iar în plus avea o fire veselă și o conversație agreabilă”

Cristiana Trică: Dragostea lui Argetoianu pentru Valentina Boambă fusese de notorietate și se spunea chiar că el o divorțase de primul bărbat. Filip Lahovary era atent și delicat, dar lipsit de ambiții, în timp ce Argetoianu oferea Valentinei un loc de prim rang în societate și toată susținerea de care fiii ei aveau nevoie.

Așadar, casa din strada Coandă fusese cumpărată pentru ca Argetoianu să acopere nevoile de spațiu și confort ale unei familii numeroase. Fiica sa, Marie Jeanne avea 10 ani, iar copiii Lahovary erau și ei încă mici: Ion avea 9 ani, Mihai avea 5, iar Elena avea 4 ani.

Casa a cunoscut vremuri bune și frumoase. În acea locuință, de exemplu, pe lângă primirile și dineurile organizate frecvent de Valentina, a avut loc frumoasa recepție de logodnă a fiului ei, Ion Lahovary cu Peggy Leonida și tot acolo și-a petrecut o parte din copilărie fiul acestora, Dinu.

Firește, între pereții astăzi goi au fost și dureri: singura fiică a Valentinei, micuța Elena, a murit chiar la mutarea în casă, tot aici a aflat Argetoianu veștile cele rele, că fiica lui divorțează de primul soț sau că i-au murit părinții. Mai târziu, în 1940, la această adresă s-au prezentat legionarii ca să-l aresteze și a scăpat printr-un noroc.

La plecarea lui Argetoianu în Elveția, în 1944, situația familială nu mai era roz, așa că Valentina s-a mutat împreună cu pictorul Henri Catargi, cu care mai târziu s-a și căsătorit, și a închiriat casa Întreprinderii Forestiere Drajna.

La naționalizare, în iunie 1948, casa a fost preluată de stat odată cu întreprinderea respectivă.

B365: Constantin Argetoianu a fost preocupat și de urbanism?

Cristiana Trică: Într-adevăr, Constantin Argetoianu a avut și o astfel de preocupare. Prin 1927 a ținut două conferințe pe care ulterior le-a și publicat în broșura ”Bucureștii de azi și de mâine din punct de vedere urbanistic.”

Acestea reprezintă punctul său de vedere referitor la subiectul mutării Capitalei din București la Brașov în condițiile în care orașul de pe Dâmbovița nu mai corespundea statutului său. Mai târziu, în 1935, Argetoianu publică o altă lucrare, ”Realitate şi fantezie în urbanismul bucureștean”, în care vorbește despre proiectul metroului ce trebuia să treacă pe sub Dâmbovița”!

Argetoianu amintește în lucrarea respectivă și despre nevoia tot mai mare a unor noi spații de recreere pentru bucureșteni pentru că se simțea deja saturația de la Valea Prahovei și de pe litoral.

“Nu avem o operă memorialistică de valoare similară celei lăsate de Constantin Argetoianu”

B365: Boierul, diplomatul și politicianul Constatin Argetoianu (șarmant, lucid și talentat condeier, înfățișat pretutindeni cu o țigară în mână) a ținut un jurnal zi de zi, timp de 10 ani. În „Povești din Bellu” ați apelat deseori la portretizările personajelor politice făcute de „Conu’ Costică” în Memorii. Ce vă atrage la Memoriile sale?

Cristiana Trică: Amintirile lui Argetoianu sunt neprețuite, reprezintă fresca unei epoci realizată de un om inteligent, cult, umblat, mereu implicat în viața politică, economică și socială, dar, mai ales, cu un simț critic aparte.

Cred că și spiritul său oltenesc a contribuit mult la valoarea operei. Există, în acest ținut românesc ars de soare, un mod anume de privi și de a înțelege viața, un sistem sănătos de valori de la care oltenii nu abdică, există acea vână de mandarin valah despre care vorbește un alt oltean, Petre Pandrea.

La vârsta de 73 de ani, Constantin Argetoianu s-a îndrăgostit de o frumoasă văduvă tânără. „S-a întors în țară în 1946, spre stupefacția tuturor, crezând că regimul comunist nu va avea viață lungă”

B365: Constantin Argetoianu a plecat în Elveția în aprilie 1944 și s-a întors în 1946, deși știa că România era ocupată de trupele bolșevice. De ce credeți că s-a întors?

Cristiana Trică: Într-adevăr, în 1944 a plecat în Elveția unde nu i-a fost ușor. Avea 73 de ani, era singur și privea viitorul cu un sentiment tulbure de nesiguranță. Viața i-a făcut însă o surpriză și bătrânul om politic s-a îndrăgostit ca un adolescent de Ileana Pociovălișteanu-Kerciu, o văduvă de 25 de ani, deosebit de frumoasă, presupusă spioană.

În țară, fusese amanta lui Mihai Antonescu, iar acesta ridicase pentru ea minunata casă cumpărată în 1943 de Krikor Zambaccian și devenită astăzi muzeu.

Revenind la Argetoianu, în 1946, spre stupefacția multora, acesta se întoarce în țară și fondează partidul Uniunea Națională Muncă şi Refacere plănuind chiar să colaboreze cu noua putere. Fusese păcălit de promisiunile făcute de Molotov și Gheorghiu Dej pe de o parte, dar era și o victimă a insistenței ambasadorilor Americii și Marii Britanii la Paris.

Aceștia din urmă căutau să-l convingă că revenirea în țară și implicarea în noua politică ar fi putut stăvili imixtiunea sovietică în viitorul României. Cum a putut să se lase convins, este o altă poveste.

“Argetoianu nu concepea să trăiască și să moară departe de țară, el își dorise mereu să fie îngropat la Breasta, alături de părinți”

Cristiana Trică: Pe lângă toate astea, cred că mai există încă o explicație: ca mulți, foarte mulți alții, Argetoianu nu a crezut că regimul comunist va avea viață lungă. A mizat mult pe simțul lui politic, pe experiența de până atunci fără să-și poată imagina că tot ce avea să urmeze nu va semăna cu nimic din ce știa el.

“Destinul lui C. Argetoianu a fost de un tragism aparte. De la statutul de unic moștenitor al unei familii foarte bogate, el însuși capabil să administreze și să sporească acea avere, acest om a coborât până în fundul infernului”

B365: Ce a reprezentat Constantin Argetoianu pentru istorie?

Cristiana Trică: Locul său în istorie este bine definit. Felul în care a făcut politică, tenacitatea cu care își urmărea interesele, luciditatea cu care analiza oamenii și faptele demonstrează complexitatea acestui personaj unic.

A fost arestat în Noaptea demnitarilor, 5 spre 6 mai 1950, când avea deja 79 de ani. A ajuns la reeducare la Sighet unde, ca să primească un polonic de zeamă de arpacaș, i se cerea să “facă ca lupul” sau ”ca cocoșul”, apă căpăta cu porția și i se spunea simplu ”Moșule”. 

 A murit în februarie 1955, de o eczemă facială de natură canceroasă și ca urmare a bătăilor. Nu i se cunoaște mormântul.

„Casa Constantin Argetoianu” este un episod din seria „Make Bucharest Great Again”, care vă spune povestea neștiută a clădirilor de patrimoniu din București sau vă prezintă proiecte de arhitectură inovatoare. Ce am mai scris se află aici:

• “Casa cu marchiză persiană” s-a întors în viața Bucureștiului. A fost reședința generalului Argeșanu, supranumit “Ghiță Soldatul”, fost prim-ministru asasinat de legionari
• EXCLUSIV I Mărturia arhitectului care a proiectat „Palatul Ceaușescu” din Primăverii. Chinul de a executa tot ce li se năzărea mofturoșilor beneficiari
• Clădirea Teatrului Foarte Mic are o foarte mare bulină roșie. Edificiul, cu minunate elemente Art Nouveau, a fost Palatul Sindicatului Ziariștilor din București
• Odeon, teatrul vrăjit din care se vede cerul. Cum s-a clădit nobilul edificiu de pe Calea Victoriei, cu acoperiș glisant care funcționează încă din anul 1911
• Soarta frumoaselor clădiri neoromânești care au adăpostit Căminele de Ucenici din Bucureștiul interbelic. Unde și cum învățau adolescenții o meserie
• O casă ca-n povești, reședința lui George G. Assan, industriașul care a dat pâine Bucureștiului. Monumentul, azi “Casa Oamenilor de Știință”, găzduiește botezuri și nunți
• A întinerit cel mai bătrân palat de pe Bulevardul Elisabeta. Monumentul adăpostește Arhivele Naționale, comori de valoare inestimabilă
• Palatul Nifon, renăscut în toată măreția sa pariziană. Monumentul de pe Calea Victoriei, proiectat de arhitectul regal Paul Gottereau, era în pericol iminent de prăbușire
• Pe culmile nepăsării: se vede cerul prin acoperișul Casei cu Cavaler în Armură din Precupeții Vechi. Cine-a pus deasupra Bucureștiului misterioasa statuie cu ciocan ridicat amenințător
• Palatul Cotroceni, scăpat miraculos de plănuita demolare, dar nu și de marele jaf comunist. În curtea casei de vis a Reginei Maria, cărțile regelui au fost puse pe foc
• Sala Palatului și secretele din jurul ei. O bucată din cortina de blocuri e falsă, iar fațada mimează apartamente care nu există. 3 biserici au căzut ca să fie ridicată
• Cea mai frumoasă casă cu marchiză din Cartierul Armenesc zace în paragină. Secretele reședinței fondatorului fabricii Adesgo, emblema eleganței feminine în Bucureștiul interbelic
• Pinacoteca: interese, priorități și un proiect mereu amânat. Palatul Dacia-România ar trebui să adăpostească marea colecție de artă a Bucureștiului
• Mănăstirea Chiajna, grandioasa ruină din marginea Bucureștiului. Monumentul “blestemat” să nu fie nici măcar pus în siguranță, izvor de aberații cu fantome
• De ziua lui Emil Prager, inginerul care a înălțat Bucureștiul modern din beton armat. Cine era “Opapa” pentru nepoata strălucitului constructor I INTERVIU
• EXCLUSIV I Turnul lui Țepeș Vodă, tainele unui monument unic în București. Misterioasa cetate care adăpostea un rezervor de apă a fost restaurată
• Patrimoniu profanat: ciudata capelă din Pădurea Băneasa. Monumentul misterios, năpădit de liane, a fost ridicat pentru “bancherul României Mari”
• Misterele Blocului Roșu, palatul abandonat de pe Calea Victoriei. Clădirea modernistă a adăpostit birourile companiei Banloc-Goodrich, primul producător de anvelope din România
• Tragedie din onoare. Monumentala casă neoromânească din inima Bucureștiului, locul unde Gen.Vasile Zottu, Șef de Stat Major, și-a pus capăt zilelor
• Strigă suferința tăcută a clădirii din str. Traian, o bijuterie arhitecturală distrusă. Bucureștiul caselor arse, cum dispare memoria construită a orașului
• FOTO I Frumusețea uitată a Bucureștiului neoromânesc. Topul clădirilor publice și particulare care-au dat boierie, stil și identitate orașului. I INTERVIU
• VIDEO I Filipescu-Cesianu, singura casă cu foișor și cea mai frumoasă grădină de pe Calea Victoriei. Clădirea cu acoperiș imperial și-a redobândit strălucirea
• Dispariția unei comori din București. Cum a fost jefuit Palatul din Herăstrău al Principesei Elisabeta, plin de opere de artă până au venit comuniștii la putere
• Mutilarea Sălii Dalles, clădire “înghițită” de un bloc socialist. Elegantul edificiu interbelic a fost clădit din suferința unei mame care și-a pierdut toți cei 3 copii
• Plânge casa părăsită a Prințesei Caradja, o splendoare din Micul Paris, acum probabil cea mai tristă clădire din București. Aici venea Enescu să cânte
• Casele cu băcănie ale neguțătorului Nae Petrescu din Mântuleasa, mărturii ale Bucureștiului dispărut. Ansamblul de patrimoniu trăiește de aproape 150 de ani
• Imaginile unei crime de patrimoniu. Casa arhitectului Grigore Cerchez, o splendoare de pe Calea Victoriei, demolată pentru că se afla pe traseul lui Ceaușescu | INTERVIU
• EXCLUSIV | Vila Nae Ionescu, cu buncăr și tunel secret spre aeroportul Băneasa. Industriașul Malaxa i-a dăruit-o, mareșalul Antonescu și-a făcut-o reședință
• Vila Malaxa, reședință monumentală pe măsura lui “Krupp de România”. Mită, corupție și exil. Cât de bogat era industriașul când a dat Bucureștiul pe New York
• Cea mai veche și mai iubită casă de pe Parfumului a renăscut. În “Parfumeria” din cartierul evreiesc, Silvia Kerim a trăit o dragoste profundă cu regizorul Mircea Veroiu
• VIDEO I Gemenele neogotice din mahalaua Batiștei. Cele două case în oglindă de pe Calderon, despre care legenda spune că au fost zestrea a două surori
• FOTO | Dărâmarea Bisericii Enei, cu turla dislocată într-o noapte de aprilie, când „întunericul s-a umplut de praf”. Imagini teribile, surprinse de arh. Radu Ștefănescu
• Promis final fericit pentru o clădire-simbol a Bucureștiului: Casa lui Dinu Lipatti. Cine promite să salveze locul unde a creat cel mai mare pianist al secolului XX
• Se vinde Castelul de pe Chei, cea mai frumoasă ruină din București. Deslușirea unui mister: monumentul seamănă izbitor cu Templul spiritist închinat Iuliei Hasdeu
• Cadoul otrăvit: o bucată din Casa Dinu Lipatti, scoasă la vânzare de ziua de naștere a marelui pianist. PMB spune că licitația poate fi lovită de nulitate
• EXCLUSIV I Vila Steinebach, cea mai frumoasă casă din Cotroceni. Principele Nicolae i-a dăruit-o iubitei sale, femeia din cauza căreia care a fost expulzat
• Fabrica de ciocolată Zamfirescu, celebră în Bucureștiul interbelic, și destinul ei amar. La naționalizare, proprietarul s-a sinucis. Prin demolare, a devenit miză imobiliară
• Ultima casă de târgoveț din Cartierul Armenesc. “La Metoc”, grădină secretă cu smochini, huzur oriental, socată și șerbet pentru verile încinse din București
• În căutarea Sublimului Ruginit. „Feronerie București”, cu meșterii care au făcut cele mai frumoase marchize, uși și garduri – bijuteriile din fier forjat ale orașului
• Strălucitul conac al Sabinei Brătianu, cândva templu al artelor. În imensa curte din spate, azi e Sera Eden, grădină de vară cu bar
• Planuri extraordinare pentru revitalizarea Depoului “Victoria”, cel mai vechi din București. Halele și clădirile se află în jalnică degradare I INTERVIU
• Moare Casa lui Toma Zamfirescu, marele fabricant de săpun care-a spălat Bucureștiul. De fabrica lui s-a ales praful, cade și reședința I Interviu cu ultimul Zamfirescu
• Neștiuta dramă trăită într-o superbă vilă din nordul Bucureștiului. Istoria casei făcute de arh. Marcel Iancu pentru prietena lui cea mai bună, extraordinara sculptoriță Milița Petrașcu
• FOTO I Cel mai frumos monument de arhitectura industrială din București, o poveste dulce-amară: vila și fosta Fabrică de calești “Hermann J. Rieber”
• Veste dureroasă: Cartierul Evreiesc mai pierde un monument istoric. Fosta școală de meserii “Ciocanul” e scrum. OAR-București cere intervenția urgentă a autorităților
• Luxoasa vilă a bancherului Jean Juster, perla Bucureștiului modernist. Clădirea e lângă Biserica Silvestru, a fost proiectată de arh. Marcel Iancu și avea chiar și solariu
• Cum a scăpat de demolare Hanul lui Manuc, martor al vechiului București. Paradoxal, în anii ’60, la conducerea lucrărilor de restaurare era un fost deținut politic
• “În căutarea Micului Paris”. Imagini rare cu cele mai frumoase clădiri din București, exemple glorioase de arhitectură franceză. Istoria vie și veselă a proprietarilor
• EXCLUSIV | În casa Principesei Elisabeta era fostul restaurant “Mărul de Aur”. Imagini de epocă din interiorul monumentului de pe Calea Victoriei, cel mistuit de flăcări
• Prima vilă modernistă din București e “cutia albă” a unui negustor de vinuri din Cartierul Evreiesc. Clădirea, proiectată de arh. Marcel Iancu, arată azi deplorabil
• Renaște Palatul impunător de după Dealul Mitropoliei. Acolo, unde acum e Colegiul de Arte Dinu Lipatti, s-a scris istoria feminismului în București
• Minuni ascunse sub două straturi de vopsea în casa căpitanului D. Pandele. Și tu poți să le vezi, monumentul din mahalaua Mântuleasa, restaurat și redat bucureștenilor
• EXCLUSIV | Misterul din Casa cu Sfinx și formidabila ei renaștere. Aici a fost secretă lojă masonică, iar un arhitect italian a transformat-o în magnifica lui reședință din București
• EXCLUSIV I “Casa Suțu, palatul și fantomele sale”. O zi din viața extravagantului cuplu Irina și Grigore Suțu, supranumiți Turcul și Cămila, și sofisticatele lor baluri din vechiul București
• EXCLUSIV | Uzina Electrică Filaret, în imagini incredibile din 1908. Ce șanse are spectaculosul monument de arhitectură industrială să fie redat Bucureștiului
• “Alo, Alo, aici Radio București!”. Călătorie în anii ’50, când s-a construit Palatul Radiodifuziunii. Sediul vechi, o clădire frumoasă de pe Berthelot, fusese distrus în război
• EXCLUSIV I Ecaterina, prințesa răpită. Incredibilul destin al nepoatei Nababului: a copilărit prin orfelinate, și-a dedicat viața orfanilor din Leagănul “Sf. Ecaterina”, de la Arcul de Triumf
• Cel mai frumos castel mediteranean din București ascunde o istorie cumplită. Proprietarii au fugit spre libertate, dar au ajuns în lagărele lui Tito | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Cine-a pus pe roate Caru’ cu Bere din Centrul Vechi. În splendida clădire proiectată de arhitectul Palatului Peleș au intrat și Caragiale, și Rolling Stones
• EXCLUSIV | Cum a ridicat Nababul Palatul Cantacuzino, azi Muzeul Enescu. Mărețul monument simbol din București e foarte degradat, iar restaurarea nu se mai termină
• Tainele Casei Lipizer, cea mai veche reședință de arhitect din București. Clădirea neogotică, ruptă parcă din “Urzeala Tronurilor”, a fost scanată 3D și va fi restaurată
• Palatul Mogoșoaia, minunea de lângă București. Cum a transformat Prințesa Martha Bibescu o ruină în cel mai rafinat loc de întâlnire pentru elitele Europei
• Fenomenala bibliotecă din Casa lui Dimitrie Gusti, fondatorul Muzeului Satului din București. Cum a fost alungat din reședința sa | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Palatul Băncii Chrissoveloni, splendoarea din Centrul Vechi printr-un noroc scăpată neatinsă de distrugeri. Șansă pentru patrimoniu, șoc pentru proprietari I INTERVIU
• EXCLUSIV I Palatul Niculescu-Dorobanțu, o minunăție neogotică unică în București, în 10 imagini superbe și rare din interior | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV | Un secret de 4 stele. Cum a fost construit Hotelul Lebăda de pe insula Pantelimon, pe locul fostei mănăstiri-spital, unde șantierul a reînviat un vechi pericol
• Cum a făcut Gospodăria de Partid cantină din Palatul bancherului Spayer. Renaște clădirea după care se întorcea soarele Bucureștiului | Interviu cu arh. Mihai Eftenie
• Distrugerea unui imperiu, cu bănci, palate și moșii | Interviu cu Jean Chrissoveloni, ultimul din dinastia bancherilor care a dezvoltat Bucureștiul și România
• Cum a fost construit Sky Tower, cea mai înaltă clădire din București. Are 37 de etaje și un restaurant în nori, din care vezi orașul ca-n palmă I INTERVIU
• EXCLUSIV I Cum arată în interior vila fraților cu nume memorabil, cei mai mari importatori de lifturi din Bucureștiul interbelic | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Vila fraților cu nume memorabil, cei mai mari importatori de lifturi din Bucureștiul interbelic. O casă de tip neoromânesc, devenită spectaculos imobil mediteranean | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Palatul Imobiliara, cel cu Pasajul Victoria, splendoare și decădere. Fațada la Calea Victoriei a fost reabilitată, dar construcția, veche de peste 100 de ani, a rămas neconsolidată
• VIDEO I Vedem ce nu mai este, ba chiar pășim în Muzeul Simu, legendarul. Templul Artelor de pe Magheru, demolat în comunism, reconstruit virtual acum | INTERVIU
• Cea mai frumoasă casă de pe Bd. Primăverii, cu living cât un apartament și istorie incredibilă. Cum a fost ocupată de un feroce tandem stalinist I Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Hotelul Luvru, azi Capitol, “cea mai măreață clădire de pe Calea Victoriei”, cu ale sale 9 vieți. 10 hoteluri, un singur arhitect: Arghir Culina. I INTERVIU
• Fabulosul Testament al Nababului, cândva cel mai bogat român. Avea munți, moșii, petrol și palate în București. Interviu cu Max Caradja, urmașul lui Gh. G. Cantacuzino
• Revanșa familiei Mavrodin. Cum au reușit doi profesori să recupereze superba reședință a strămoșilor, din buricul Bucureștiului, și apoi să vadă lumea
• Două dintre cele mai frumoase blocuri moderniste din Bucureștiul interbelic. Au rezistat și marilor cutremure, și probei timpului | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Omul care a dăruit Bucureștiului cele mai multe biserici. Capodopera sa este Biserica Mănăstirii Cașin, primul lăcaș decorat doar în mozaic
• Cum a renăscut din propria-i cenușă cel mai frumos castel mediteranean din București. Clădirea, făcută scrum la bombardamentele din’ 44 | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Cum a rămas fără turnuleț și fără frumusețe exotică vila istoricului Ionnescu-Gion, mare îndrăgostit de București. Iulia Hașdeu urma să-i fie soție
• EXCLUSIV I Nedreapta poveste a actriței Elvira Godeanu și a casei sale extraordinare de pe Docenților. Comuniștii au dat-o afară din vila primită în dar de la Emil Prager
• Uimitoarele palate cu grădini de pe Aleea Modrogan. Într-unul a trăit amantul Principesei Elisabeta și a fost demolat, altul e sediu PNL | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Tezaurul risipit prin tot Bucureștiul. Rămășițele Mănăstirii Văcărești sunt împrăștiate, în vreme ce PMB promite de 12 ani un Memorial la Palatul Mogoșoaia | INTERVIU
• Cafeneaua Veche e ca nouă și-a luat marele premiu pentru arhitectură de interior. E-n Centrul Vechi și are o istorie fabuloasă. Aici se bea neîntrerupt cafea de aproape 250 de ani
• Cea mai frumoasă poveste din București. Bodega magică de pe strada Povernei, tapetată cu tablouri de Luchian și Tonitza. Cârciuma de cartier rivaliza cu Capșa
• “Patrimoniu cu termopane” – Blocul Mirto din centrul Bucureștiului, cu fațada mediteraneană desfigurată. A fost casa unui demnitar țărănist, anihilat de comuniști I Interviu arh. Mădălin Ghigeanu
• Un colonel rus, mușcat de un câine turbat, a salvat de la naționalizare un minunat Palat din București. Clădirea de pe strada Frumoasă a fost reședința fratelui lui Take Ionescu
• Fabulosul conac-muzeu al întemeietorului Operei Naționale din București e de vânzare, iar statul român zice pas. Se vinde cu tot cu lucruri minunate, de la tablouri la pianul Bosendorfer I INTERVIU
• Comoara dintr-un sipet, de unde ies la lumină primele imagini color cu clădiri-simbol din Bucureștiul de acum 100 de ani, realizate de arhitectul Gării de Nord | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Strălucește iar Casa negustorului Vanghele din zona Chirigii, vechea vamă a Bucureștiului. Bijuteria cu fațadă neobrâncovenească și geamlâc, salvată cu credit la bancă I INTERVIU
• Casa Macca, fascinanta reședință din Micul Paris, înfrumusețată de cei mai buni meșteri europeni, de la pictori zugravi până la grădinari. Descoperiri remarcabile în arhive | INTERVIU
• A înviat Casa cu Geamuri Bombate, unicat de arhitectură veche. Surpriză: prin ferestre se vede tot, sticla nu e opacă, așa cum umbla vorba prin București | INTERVIU
• Frumusețea fără vârstă a palatului mediteranean din strada Zambaccian. A fost reședința lui Sergiu Nicolaescu și devenit motiv de dispută după moartea lui | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Foișorul de Foc, minunea Bucureștiului de altădată, revine la viață. Bucureștenii și turiștii vor putea să urce în lanternou, să vadă orașul de sus
• Dispariția unei bijuterii: vila din Primăverii a Contesei Elena Wassilko. Micul palat aristocrat a avut ghinionul de a se învecina cu palatul lui Ceaușescu | INTERVIU arh. Mădălin Ghigeanu
• Una dintre cele mai frumoase clădiri mediteraneene din București și povestea ei spectaculoasă. Industriașul care a construit-o și-a ales cel mai potrivnic moment | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Povestea formidabilă a vilei din București care domnește, practic, peste un cartier. Aici a locuit dirijorul Iosif Conta | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Club A, rezistență și legendă. Cum s-a născut, în pivnița unei clădiri mediteraneene din București, paradoxala oază de libertate | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Mister elucidat. Vila din Primăverii în care a trăit “aristocratul roșu” I. Ghe. Maurer e, cu siguranță, opera marelui arhitect Ion Giurgea. I Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• ​​Splendoarea Bucureștiului nevăzut. Imagini fascinante din interiorul blocurilor Art Deco. Cele mai multe sunt neprotejate și, astfel, sunt deseori mutilate | INTERVIU
• Descoperire extraordinară, sub vopseaua ordinară a pereților Casei Macca din București. Au fost scoase la lumină picturi nevăzute și neștiute de nimeni până azi
• Ce știm despre Blocul Leonida e greșit. Cine a construit Templul Automobilului din Bucureștiul interbelic, acum cu sanctuar fast-food la parter | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Leonida&Co; cum a fost nimicit un imperiu auto cu garaje, show-room și bloc corporatist pe Magheru. Azi, extraordinarele clădiri de patrimoniu mor sub ochii noștri
• Fosta reședință de la Snagov a soților Ceaușescu e, de fapt, Palatul Principelui Nicolae, mutilat de cei doi. „De ce a trebuit să distrugă o capodoperă de arhitectură?” | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• O comoară aruncată la gunoi, într-o ghenă din București. Extraordinara poveste a arhitectului care a proiectat Casa Scânteii, dar și 100 de vile moderniste în Constanța interbelică
• Treptele Rușinii. Xenofon, Cenușăreasa Bucureștiului, a căzut din topul celor mai frumoase străzi în trepte pictate din lume, direct în cel al dezamăgirii turiștilor
• Magia unui vechi imobil din București. Soprana Ioana Bentoiu: Sunt obsedată de acea casă, am visat-o și o tot visez. Aș face orice să o revăd în interior
• Istoria interzisă a grandiosului Palat de la Scroviștea. Domeniul de lângă București preferat de președinții României, loc de taină bine păzit. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Descoperire remarcabilă pe șantierul de la Palatul Universității din București: un tunel înalt de 4 metri înconjoară clădirea principală a monumentului
• Născut în Mahalaua Cuțarida, scriitorul Eugen Barbu (“Patronul”) a ajuns să locuiască într-un palat mediteranean naționalizat din mijlocul Bucureștiului | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Destoinicul meșter Dorel a lovit cu burlane și vopsea portocalie într-un bloc interbelic din zona protejată Armenească. Clădirea e de nerecunoscut
• EXCLUSIV I Vești excelente despre Palatul Universității. Va fi refăcut de la zero spectaculosul fronton cu vultur și grifoni, distrus de bombardamentele din 1944
• Cvartalul din București, „dreptul poporului la coloane” sau stalinismul cu față umană. Cum au ajuns clădirile tip cazarmă mai scumpe și mai căutate decât blocurile noi
• EXCLUSIV I Principesa Elisabeta a avut un fiu adoptiv, moștenitorul Palatului Elisabeta din București. Am descoperit cine a fost arhitectul care a proiectat impresionantul edificiu. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Drama proprietarilor Vilei Tătărescu din București. După ce Emanuel Tătărescu a fost închis în temnița comunistă de la Sighet, soția lui s-a sinucis | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Descoperă vila mediteraneană din care Gheorghe Tătărescu a fost aruncat în închisoare. Pe casă a pus stăpânire odrasla lui Petru Groza | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Palatul Adina Woroniecka de la Șosea, scos la vânzare. Soarta unei Prințese a Bucureștiului transformată de comuniști în Cenușăreasă. Interviu I arh. Mădălin Ghigeanu
• Vila din București cu tunel secret care duce la TVR. A aparținut Principesei Ileana și a fost reședința Tanței Gheorghiu, fata lui Dej. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Palatul mediteranean în care a fost instalat”Tov. Sadoveanu”, opera arhitectului pe care Bucureștiul interbelic iubea să-l urască. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Intră în cel mai exuberant palat mediteranean din Cotroceni, cândva reședința celui mai bogat brutar din București. Interviu cu arhitectul Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Blocul Florentin, o istorie îngropată în arhive iese la lumină. Arh. Mădălin Ghigeanu a descoperit cine a proiectat una dintre cele mai frumoase clădiri mediteraneene din București
• Aici a trăit Maria Tănase. Blocul capodoperă al unui arhitect uitat care a transformat moda vremii într-un seducător stil mediteranean al Bucureștiului
• EXCLUSIV | Cum se poate transforma Sala Palatului în „pol cultural al Bucureștiului”. Planul arhitectului Romeo Belea, ultimul în viață din echipa care a construit impozantul edificiu
• EXCLUSIV I La 90 de ani, arhitectul Romeo Belea vrea să modernizeze Sala Palatului. Este ultimul proiectant în viață din echipa care, în 1958, a construit edificiul monumental
• A fost demolată prea frumoasa casă din București în care a copilărit Margareta Pâslaru. Clădirea avea pe fațadă medalionul mamei sale, realizat de bunicul său, sculptorul Ion Dimitriu-Bârlad
• PREMIERĂ | Se ridică lofturi din ruinele fostei fabrici Luther-Grivița. Mălțăria din București în care se făcea “cea mai bună bere din lume” se transformă fabulos
• IMGB și Aversa, ultimii coloși din patrimoniul industrial al Bucureștiului pulverizați de ghiuleaua investitorilor imobiliari. “Demolările fără discernământ nu înseamnă dezvoltare”, spun arhitecții
• Grivița, ultima baie publică din București nu mai e publică. Stabilimentul în care-și spălau bucureștenii “murdalâcul” a fost retrocedat cu tot cu istoria lui extraordinară
• Atenție, cad bucăți din Centrul Vechi. Pasajul Macca-Villacrosse din București n-a fost consolidat niciodată și nu se află pe nicio listă de restaurare
• București, agonia clădirilor de patrimoniu. O casă proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină
• Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han
• Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază
• Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari
• Bucureștiul va avea, în sfârșit, Pinacotecă. Patrimoniul de artă al țării va fi expus într-un palat spectaculos din Centrul Vechi
• Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară
• EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea
• Pescăruș, restaurantul unde mâncau comuniștii stridii, a primit aripi colorate de la Mihai Popescu, arhitectul care a revoluționat designul ambiental în locurile publice din București
• Locul magic din București cu livadă de cireșe coapte. Cum de nu s-au atins dezvoltatorii imobiliari de Mărțișorul lui Tudor Arghezi, un paradis asediat de blocuri
• Descoperă tot ce-a mai rămas din cartierul Uranus din București:”Ca într-un film SF cu portaluri temporale, ne plimbăm prin orașul dispărut”
• Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
• În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
• Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
• De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
• În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
• Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
• Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
• Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
• Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
• Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
• Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
• Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
• Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
• Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care comuniștii l-au tratat îngrozitor
• Look up! Descoperă clădirea cu cei mai frumoși sâni Art Deco din București și un inestimabil patrimoniu Modernist European înscris la UNESCO
• Cine vrea să cumpere un fort la Bragadiru? Face parte din ansamblul de fortificații din jurul Bucureștiului, construit de Regele Carol I, și a ajuns de vânzare
• Scandalul caselor demolate de pe strada Icoanei din București, faza pe blesteme. Misterioasa Bucureștioara, pârâul din adâncuri “care poate dărâma orice s-ar ridica”
• Au dat foc casei lui Mihail Sadoveanu din București de trei ori. Minunata Vilă în stil brâncovenesc nu mai are acoperiș și s-a făcut scrum pe jumătate
• Pe lângă plopul realmente fără soț. E-n mijlocul trotuarului de pe Calea 13 Septembrie din București, a supraviețuit demolării cartierului Uranus și spune drama celor strămutați
• Vreți să salvăm o fantastică boltă din cărămidă țesută, din Bucureștiul fanariot? E demolată treptat în Mahalaua Sfinților Apostoli, deși are o valoare inestimabilă
• Casă-bijuterie din București, cu tavane pictate de Luchian, restaurată cu mare artă. Cândva, la subsol avea un bar clandestin frecventat de Nicu Ceaușescu
• Abandonată mai bine de o sută de ani, minunata Casa Macca din București a început să fie consolidată și restaurată. Avea lift și încălzire centrală încă din 1911
• Casa lui Luchian din București a ajuns restaurant, apoi măcelărie cu slănină de Mangalița. Pictorul a murit sărac și paralizat, iar tablourile lui valorează azi averi
• A înviat Templul grecesc de pe Magheru, inima Bucureștiului de odinioară. La cine a ajuns uriașa bogăție din Muzeul Simu, Louvre-ul Micului Paris
• A crăpat piscina cu valuri în care înota Regele Mihai. E în centrul Bucureștiului și a fost prima piscină din Micul Paris și din România
• Toată lumea știe de „Micul Paris”, dar știai de București la un țâr distanță de „Noul New York” Clădirea-fenomen care a tulburat orașul și pe lângă care treci și de 10 ori pe zi
• Un avocat italian a cumpărat Palatul lui Take Ionescu din centrul Bucureștiului și are un plan formidabil pentru clădire. Take a murit intoxicat cu stridii. Cine l-a otrăvit?
• Cel mai instagramabil loc din București se află lângă Guvern: o casă veche lângă un imobil din viitor. Arhitect: Dorin Ștefan
• A opta minune a lumii e în casa asta din București, iar casa e de vânzare. Cu tot cu splendorile pictate de Luchian din dragoste pentru Mathilda
• Cum arată în interior Palatul Visului American din București, cu toate secretele sale. Clădirea “Maurice Blank”, fost sediu al ambasadei SUA, e de vânzare
• Moare cea mai frumoasă casă din București. Cum l-a scos generalul de Gaulle pe boierul Miclescu din baia în care a fost obligat să locuiască timp de 40 de ani
• Scheletul ascuns sub parchet în cea mai frumoasă casă boierească din București. Clădirea cu secrete din podea până-n tavan și restaurarea la care a venit și poliția
• Arhitectura next level din București are un nume: Dorin Ștefan. Cele mai futuriste clădiri din oraș și din lume explicate de cel care le-a creat
• “Am înviat o bătrânică, i-am făcut operații estetice, i-am pus podoabe și mai trăiește o sută de ani”. Învierea din mahalaua Sfinților din București care a trezit la viață și strada unde astăzi beau hipsterii cafele
• Grivița, ultima baie publică din București nu mai e publică. Stabilimentul în care-și spălau bucureștenii “murdalâcul” a fost retrocedat cu tot cu istoria lui extraordinară
• Atenție, cad bucăți din Centrul Vechi. Pasajul Macca-Villacrosse din București n-a fost consolidat niciodată și nu se află pe nicio listă de restaurare
• București, agonia clădirilor de patrimoniu. O casă proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină
• Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han
• Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază
• Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari
• Bucureștiul va avea, în sfârșit, Pinacotecă. Patrimoniul de artă al țării va fi expus într-un palat spectaculos din Centrul Vechi
• Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară
• EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea
• Pescăruș, restaurantul unde mâncau comuniștii stridii, a primit aripi colorate de la Mihai Popescu, arhitectul care a revoluționat designul ambiental în locurile publice din București
• Locul magic din București cu livadă de cireșe coapte. Cum de nu s-au atins dezvoltatorii imobiliari de Mărțișorul lui Tudor Arghezi, un paradis asediat de blocuri
• Descoperă tot ce-a mai rămas din cartierul Uranus din București:”Ca într-un film SF cu portaluri temporale, ne plimbăm prin orașul dispărut”
• Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
• În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
• Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
• De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
• În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
• Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
• Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
• Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
• Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
• Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
• Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
• Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
• Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
• Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care