Casa lăptarului Cosma, de pe străvechea stradă Domnița Anastasia, o supraviețuire miraculoasă. E parte dintr-un șir de monumente, mostră din Bucureștiul de altădată

susținut de
22 iun. 2026
2814 afișări
Casa lăptarului Cosma, de pe străvechea stradă Domnița Anastasia, o supraviețuire miraculoasă. E parte dintr-un șir de monumente, mostră din Bucureștiul de altădată
Cum a scăpat de naționalizare Casa lăptarului Cosma, de pe străvechea stradă Domnița Anastasia. Clădirea se află într-un șir de monumente, o mostră din Bucureștiul de altădată. Imobilul Cosma este cel din centrul imaginii. Foto: Antoaneta Dohotariu.

Casa, care-a aparținut lăptarului Gavril Cosma, este lipită de Muzeul Gheorghe Tattarescu, în prezent edificiu aflat în proces de consolidare și restaurare, și reprezintă un fragment valoros din vechiul București.

Construcția nu e vreun palat, ci o casă tipică de negustor, cu prăvălie la parter și locuință la etaj, dar are o fațadă frumoasă și ne vorbește despre Bucureștiul dispărut.

 

Fațada Casei Gavril Cosma. Foto: Antoaneta Dohotariu.
Fosta Casă a lăptarului Gavril Cosma, azi Boarder’s Skate&Surf House. Foto: Antoaneta Dohotariu.
Foto: Antoaneta Dohotariu.

În comunism, la parterul clădirii “Gavril Cosma” funcționa un Lacto-Bar. În prezent, fosta lăptărie „Constantinopol” este magazin de skateboard și plăci de surf/kitesurfing

Șirul de clădiri de secol XIX, din care face parte casa Gavril Cosma, a dăinuit în timp, deși are în vecinătate blocuri ridicate în socialism. O adiere din atmosfera Bucureștiului de secol XIX a rămas însă intactă. Pe strada Domnița Anastasia, straturile istorice ale orașului sunt la vedere, ca un tort cu multe foi.

Noul București n-a reușit să înghită vechiul oraș. Acolo unde era odată Vadul Sacagiilor, se înalță turnul Bancorex, mamut de sticlă care domină zona. Clădirea fostului sediu Bancorex, construită în anii ’90, se află în renovare și va deveni AFI Central Tower, un complex de birouri și retail pe Calea Victoriei.

În umbra Turnului Bancorex, strada Domnița Anastasia. Foto: Antoaneta Dohotariu.

În mod excepțional, Lăptăria “Constantinopol”, afacerea din perioada interbelică a negustorului Gavril Cosma, a scăpat de la naționalizare

Un set de fotografii pentru prospecția locațiilor filmului “Duminică la ora 6”, pelicula de debut a regizorului Lucian Pintilie, ne arată că, în 1964, Lăptăria “Constantinopol” devenise Lacto-Bar.

Casa Gavril Cosma se află în apropierea intersecției cu străzile Brezoianu și Eforiei și este o construcție cu un etaj, încadrată în front, ocupând un teren dificil de formă triunghiulară în suprafață de 80 mp.

 

Clădirea Muzeului Gh. Tattarescu este lipită de Casa Gavril Cosma. Fotografie realizată în anul 1964 pentru prospecția locațiilor de filmare la „Duminică la ora 6” de Lucian Pintilie. Foto credit: Studiourile Buftea, Cineclic.
Lăptăria Gavril Cosma în comunism. Fotografie realizată în anul 1964 pentru prospecția locațiilor de filmare la „Duminică la ora 6” de Lucian Pintilie. Foto credit: Studiourile Buftea, Cineclic.
Pantofi sport la uscat, în balconul Casei lăptarului Gavril Cosma. Foto: Antoaneta Dohotariu.

„Frontul căruia îi aparține casa, se compune dintr-o înșiruire de clădiri de secol XIX rămase aproape intacte, un fragment de stradă centrală bucureșteană a epocii, înconjurată azi de vecinătăți opresoare”

Paradoxal, cel mai interesant efect vizual este produs prin proiecția ansamblului pe cortina albăstruie a controversatului turn Bancorex. (Sursa: Studiu Istoric, realizat de arh. George Honorius Mărculeț în decembrie 2001, M.M.B).

Arhitectul G.H Mărculeț este unul din putinii martori direcți care a relatat despre culisele concursului pentru Casa Republicii (Casa Poporului), fiind implicat în proiect, cât și despre demolarea cartierului Uranus.

Casa arhitectului Mărculeț s-a aflat în zona rasă de buldozere. Documentat cunoscător al vechiului București, arhitectul G.H Mărculeț ne oferă informații inedite despre casa lăptarului Gavril Cosma și despre prețiosul țesut urban care o înconjoară.

Casa Gavril Cosma din mahalaua “Domnița Năstăsica”, monument de interes național, se află în Zona Istorică Protejată și în raza unor clădiri-monument

Lista clădirilor – monumente istorice din București-, înregistrează casele din str. Domnița Anastasia numerele 5, 7, 9, 11 cu valoare de monument grupa A (de interes național). De departe, cea mai valoroasă piesă a ansamblului este nr. 7-casa-muzeu a pictorului Gh. Tattarescu. Totodată, acest ansamblu face parte din “Rezervația I de Arhitectură” a municipiului București, care cuprinde zona centrală a orașului cu regim de zonă protejată.

Vezi și: Renaște Casa Tattarescu, singura reședință în formă de han din București. Incredibila poveste a nepoatei marelui pictor, îngăduită de comuniști să trăiască în imobil până la sfârșit

Strada Domnița Anastasia în perioada interbelică, fotografie de epocă apud Bucureștii Vechi și Noi, pagina de facebook.
Casa lăptarului Gavril Cosma. Foto: Antoaneta Dohotariu.

Până la mijlocul secolului al XIX-lea, actuala stradă Domnița Anastasia (Domnița Năstăsica) era un fragment din Podul de Pământ, arteră radială de mâna a doua, care lega una din barierele orașului -Bariera Podul de Pământ-, de mahalalele centrale

Dincolo de barieră, drumul continua pe vasta proprietate a Zincăi Golescu, pe care se găsea un conac numit “Belvedere”, aceasta fiind situația în anul 1852.

În scurt timp, întreaga arteră va fi botezată după acest conac, și se va numi Calea Belvedere, așa cum apare în 1856 pe planul Jung. Pe locul conacului se va ridica mai târziu Manufactura de tutun “Belvedere”.

Terenul pe care se va construi Casa Gavril Cosma se afla, la 1845-1846, în cuprinsul proprietății lui Nicolae Ghica (1795-1862), fiul Banului Scarlat Ghica, la cca 30 m de apa Dâmboviței. Albia veche a râului, în acea vreme plină de meandre, făcea în acest loc o curbă strânsă, în spatele mănăstirii Sf. Ioan cel Mare (pe locul CEC-ului mare de astăzi).

 

Intersecția străzii Eforie cu Domnița Anastasia. Foto credit: Norihiro Haruta, Bucureștiul meu Drag, bucurestiulmeudrag.ro.

Unde se înalță azi turnul Bancorex, era Vadul Sacagiilor, locul unde se umpleau sacalele cu apă din Dâmbovița

Cartierul cuprins între acest loc, numit și “Podul Gârlei devale de Zlătari” (Ion Ghica, “Scrisori către Alecsandri”) și locul unde se va ridica mai târziu clădirea ce adăpostește azi Primăria Bucureștiului, se numea “Mahalaua Domnița Năstăsica”, fata domnitorului fanariot Moruzzi și soacra lui Nicolae Ghica.

 

Casele Gavril Cosma, în partea dreaptă a imaginii. Intersecția str. Brezoianu cu Domnița Anastasia. Foto credit: Mihai Petre, bucurestiulmeudrag.

Arh. G. H. Mărculeț: Proprietatea lui Nicolae Ghica se întindea de-a lungul Podului de Pământ pe o lungime de cca. 100 m, având intrarea în dreptul uliței numită ceva mai târziu, în 1856 în planul Jung, Ulița Brezoianu.

În curtea vastă se afla o casă imensă, de cca. 40 mx20 m, și acareturi ce se desfășurau pe o lungime de cca. 90 m (planul Borroczyn). Clădirea aparținuse tatălui său, Marele Ban Scarlat Ghica (1750-1802). Era, deci, o construcție de secol al XVIII-lea, dacă nu chiar mai veche. După relatarea lui Ion Ghica în “Scrisori către Vasile Alecsandri”, casa avea o mare sală cu pereții și plafonul pictate cu subiecte mitologice, unde se improvizau spectacole de teatru.

Din cauza vechimii și a deselor inundații ale Dâmboviței, casa și acareturile s-au ruinat și s-au distrus. Grădina, curtea, paraclisul și casa Banului Scarlat Ghica s-au împărțit în bucățele (..) numerotate, s-au tras printre dânsele strade și s-au clădit case și căscioare. Planul Borroczyn, reactualizat în 1852, confirmă dispariția acestor case.

Clădire veche pe Strada Domnița Anastasia. Foto: Antoaneta Dohotariu.

La început de secol XX, o altă clădire se afla pe locul celei pe care o vedem azi și aparținea bancherului Cristofi Zerlendi

Din planul cadastral făcut între 1895-1899, aflăm că, la acea dată, proprietatea de la numărul 9 aparținea unui anume Cerlenti. În Annuaire de Roumanie- Guide Dame-1887, se identifică Cerlenti cu Zerlenti (Zerlendi).

Zerlendi Cristofi a fost un cunoscut bancher bucureștean. S-a născut în 1844, a fost senator de București din 1888 până în 1895, consilier comunal sub primariatul lui Protopopescu-Pake. Imobilul din str. Domnița Anastasia 9 (la sfârșitul secolului al XIX-lea purta numele de str. Belvedere) era numai una din proprietățile lui din București. Zerlendi Cristofi nu a locuit la această adresă și a trăit până la începutul secolului XX.

În 1910, proprietățile lui, inclusiv cea din str. Belvedere, se aflau în posesia soției sale, D-na M. Zerlendi, ca moștenitoare. Casa este vânduta în preajma Primului Război Mondial unui anume Gavril Cosma, lăptar negustor din str. Gabroveni 24, unde avea locuința și magazinul. În Anuarul Bucureștilor 1918 apare pentru prima dată Gavril Cosma ca proprietar al imobilului din str. Belvedere 11( în prezent str. Domnița Anastasia 9).

 

În casa alipită de cea de la numărul 9, la numarul 11, Gavril Cosma a deschis încă o lăptărie. Foto: Antoaneta Dohotariu.

Pentru că afacerea îi mergea bine, Gavril Cosma a deschis lăptărie și în casa alăturată, de la numărul 11, azi părăsită și înnegrită de timp

Arh. G. H. Mărculeț: În planurile cadastrale din 1895 și 1911, în cadrul parcelei, era schițată configurația unei clădiri având un gang lung ce asigura legătura între fațadă și fundul proprietății, situație inexistentă astăzi, chiar imposibilă, cercetând deschiderile perfect simetrice ale fațadei actuale. Aceasta duce la concluzia că actuala clădire ar fi fost construită imediat după 1911, sau în orice caz după 1899.

După Primul Război Mondial, Gavril Cosma deschide în noua lui proprietate, care poartă numărul 9 pe str. Belvedere, o lăptărie în asociație, intitulată “Lăptăria Dimitrie M.&G. Cosma”, așa cum apare în Anuarul României din 1927. În scurt timp, el mai deschide o lăptărie în clădirea alăturată, la nr. 11, de data această cu numele lui (Anuarul României 1931).

 

În casa alipită de cea de la numărul 9, la numarul 11, Gavril Cosma a deschis încă o lăptărie. Foto: Antoaneta Dohotariu.
În casa alipită de cea de la numărul 9, la numarul 11, Gavril Cosma a deschis încă o lăptărie. Foto: Antoaneta Dohotariu.

În 1936 numele asociatului nu mai apare. Lăptăria de la numărul 9 este în proprietatea exclusivă a lui a lui Gavril Cosma și are, în 1938, firma “Lăptăria Constantinopol”.

 

În partea stângă a imaginii, casele-lăptării ale lui Gavril Cosma. Foto credit: Andrei Bîrsan, fotografii din proiectul „Trecut-au anii”.

Lăptăria-“iaurtgerie” “Constantinopol”, frecventată de boema literară bucureșteană

Arh. G. H. Mărculeț: Un adevărat roman al boemei literare bucureștene interbelice s-ar putea scrie în legătură cu localul lui Cosma din acea perioadă. Un martor al vremii, Alexandru Predescu, scrie:

La mesele de fier cu placă de marmură s-au adunat între cele două războaie mulți din poeții și prozatorii de avangardă, dar și din alte curente literare, mai ales că blândul patron acorda cu inimă largă credit celor certați cu finanțele. Așa s-a încropit aici, cu timpul, un fel de cenaclu sui-generis nerecunoscut de vreo istorie literară.

Interior, Casa Gavril Cosma, Lacto-Bar. Fotografie realizată în anul 1964 pentru prospecția locațiilor de filmare la „Duminică la ora 6” de Lucian Pintilie. Foto credit: Studiourile Buftea, Cineclic.

Bătrânul Gavril Cosma era ajutat la lăptărie de fiul său, Mitică (Dimitrie), care avea veleități literare, cu colaborări chiar la “Vremea” și “Bilete de papagal”

Într-o scriere umoristică, Neagu Rădulescu, unul din obișnuiții localului, scrie:

Într-adevăr, domnul Cosma-senior nu mai poate să sufere poeții, de când aceștia i-au invadat iaurtgeria, vârând degetele prin castroane, discutând “radical” și, mai mult, molipsindu-i și odrasla, pe Mitică. De când Mitică scrie și el poezii, laptele e întotdeauna afumat.

Printre cei care treceau pragul prăvăliei se numărau: Sașa Pană, Felix Aderca, Stephan Roll, Zaharia Stancu, Victor Eftimiu. Gavril Cosma a trăit până la sfârșitul anilor ’40. Casa și prăvălia au fost moștenite de cei cinci copii ai lui.

 

Interior, Casa Gavril Cosma, Lacto-Bar. Fotografie realizată în anul 1964 pentru prospecția locațiilor de filmare la „Duminică la ora 6” de Lucian Pintilie. Foto credit: Studiourile Buftea, Cineclic.
Strada Domnița Anastasia, fotografia de epocă a fost colorizată de FOST.

De la lăptărie la magazin de skateboard. Proprietatea s-a transmis prin moșteniri și cumpărări de cote indivize între rude, până la proprietarul actual

Clădirea, de formă triunghiulară, are pivniță, parter, etaj și pod. Structura este din zidărie portantă din cărămidă de tip Tonolla. Planșeul peste pivniță este alcătuit în soluția mult uzitată la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul sec. XX-grinzi metalice cu boltișoare de cărămidă. Ulterior s-a întărit acest planșeu printr-o grindă metalică longitudinală sprijinită pe stâlpișori de cărămidă. Înălțimea mare a parterului-cca.5 m, a permis de curând realizarea unei supante.

 

Foto: Antoaneta Dohotariu.

„La o viitoare restaurare a fațadei, trebuie avută în vedere refacerea, pe baza fotografiilor de epocă, a consolelor decorative ale balconului”

Arh. G. H. Mărculeț: Partiul este clasic pentru prăvăliile centrului vechi: la parter spațiul de vânzare, la etaj locuința patronului, iar depozitarea în pivniță. Din punct de vedere arhitectural, este evident că numai fațada prezintă interes. Este lucrată într-o arhitectură eclectică ce folosește cu măsură elemente clasice dispuse simetric față de axul clădirii.

S-a considerat oportună includerea în Lista Monumentelor credem, în intenția de protejare a întregului ansamblu compus din casele cu numerele 5, 7, 9, 11, din str. Domnița Anastasia și casa de colț cu nr. 8 pe strada Brezoianu. Ca stil arhitectural, casele de la numerele 5, 9, 11 se încadrează eclectismului, în vreme ce casa Tattarescu și casa de colț, stilului neogotic, desigur, cu evidente diferențe de valoare.

Statutul de monument și apartenența la o zonă protejată asigură suficiente garanții pentru conservarea ansamblului. În privința Casei Gavril Cosma, principala problemă este păstrarea întocmai a elementelor de arhitectură a fațadei, inclusiv a ritmului și a împărțirii sprosurilor tâmplăriei.

 

La începutul anului 1960, potrivit firmelor din imagine, în ambele clădiri funcționau centre de desfacere a laptelui. Interior, Casa Gavril Cosma, Lacto-Bar. Fotografie realizată în anul 1964 pentru prospecția locațiilor de filmare la „Duminică la ora 6” de Lucian Pintilie. Foto credit: Studiourile Buftea, Cineclic.

„Casa lăptarului Gavril Cosma, strada Domnița Anastasia” este un episod din seria „Make Bucharest Great Again”, care vă spune povestea neștiută a clădirilor de patrimoniu din București sau vă prezintă proiecte de arhitectură inovatoare.

Ce am mai scris se află aici:

Pericolul de care a scăpat Muzeul Satului. În anii ’80, Ceaușescu amenința că îl strămută, ca să extindă zona rezidențială a nomenclaturii din București

“MuzA” ne așteaptă în Palatul fostei Bănci „Creditul Funciar Rural”. Impunătorul monument din inima Bucureștiului, proiectat de Paul Gottereau, se redeschide după decenii de abandon

EXCLUSIV I A doua minunată viață a Casei negustorului Stoenescu, maiestuoasa vilă din centrul Bucureștiului. Cel mai frumos monument de pe strada Caimatei și-a redobândit strălucirea

Cookies