“Casa cu marchiză persiană” s-a întors în viața Bucureștiului. A fost reședința generalului Argeșanu, supranumit “Ghiță Soldatul”, fost prim-ministru asasinat de legionari

Simbol al eleganței și al rafinamentului Micului Paris, o casă aristocrată (cu marchiză persiană), mult timp uitată în paragină, a fost revitalizată printr-un efort dedicat, pasiune și grijă pentru patrimoniul de arhitectură al Bucureștiului.

La început de secol XX, elegantul imobil din strada Dianei nr. 9 aparținea, pe atunci tânărului căpitan Gheorghe Argeșanu (1883-1940), scris și Argeșeanu, devenit ulterior general de divizie.

Gen. Gheorghe Argeșanu a fost “o victimă a istoriei”, fiind cel de-al treilea șef de guvern executat de legionari, după I. G. Duca și Armand Călinescu, în timpul domniei regelui Carol al II-lea.

După generalul Argeșanu, imobilul a fost reședința diplomatului Dimitrie Ghica, fratele Monseniorului Vladimir Ghica

Mai jos, cu informații oferite de arh. Adela Antoniu și dr. arh. Ruxandra Nemțeanu și imagini realizate de arh. Andrei Mărgulescu, vă spunem povestea unei case nobile care a supraviețuit perioadelor negre din istoria Bucureștiului.

Ne întoarcem în trecut, în timpul efervescent al Micului Paris, când elitele visau la modernizare și își ridicau reședințe după model european.

O casă cu o istorie remarcabilă, capodopera arhitectului Ernest Doneaud

Proiectul a fost premiat la Trienala Națională de Restaurare-2025 și a participat la Bienala Națională de Arhitectură 2025 – Secțiunea Restaurarea Monumentelor de Arhitectură. Lucrările de restaurare sunt semnate de arhitecții Adela Antoniu, Șerban Antoniu, Cecilia Dondera și Maria Mârzan. În prezent, casa găzduiește un restaurant de fine dining.

Arh. Adela Antoniu în prezentarea proiectului: Este o demonstrație că arhitectura de patrimoniu nu aparține doar trecutului, ci poate continua să participe la construcția identității urbane contemporane. În plus, casa oferă un exemplu despre cum patrimoniul, odată reactivat, poate deveni o resursă culturală și socială pentru comunitate, generând atât continuitate istorică, cât și vitalitate urbană.

Parte a Zonei Construite Protejate nr. 21, zona Jean-Louis Calderon – Polonă, clădirea se află pe Lista Monumentelor Istorice a Bucureștiului (2015), sub codul B-II-m-A-21053.

Conform studiului istoric al clădirii din strada Dianei nr. 9, realizat de dr. arh. Ruxandra Nemțeanu, casa, construită în jurul anului 1907, a fost modificată, în special după 1990, și are o mare valoare memorial-simbolică, fiind locuința generalului Gh. Argeșanu, următorul ei proprietar fiind Dimitrie Ghica (1875-1967), diplomat, ministru al Afacerilor Străine al României, fratele Monseniorului Vladimir Ghica.

“Dacă până la Primul Război Mondial, arhitectul Ernest Doneaud creează în stilul electic Beaux-Arts, în perioada interbelică este un exponent de seamă al stilului internațional Modenist-Cubist, Art Deco, cum este Palatul Lido”

Istoricul de artă Oana Marinache a întocmit albumul monografic “Ernest Doneaud, Visul Liniei”, în colecția ‘”Arhitecți de neuitat”, Asociația Istoria Artei.

Oana Marinache, istoric de artă: Născut la București, fiu al lui Josef Emile Edouard Doneaud și al Louisei Manoel, francezi stabiliți la București și proprietari ai unei antreprize de construcții, Ernest studiază la Institutul de Băieți “Schwitz-Thierrrin”, apoi pleacă la Paris unde, în 1899, se pregătește în atelierul profesorului Edmond Jean Baptiste Paulin. În 1907 devine arhitect diplomat și membru al Societății Arhitecților Diplomați ai Guvernului Francez.

La întoarcerea în țară, în 1907, Ernest Doneaud este angajat arhitect-șef al Serviciului Tehnic din Primăria Capitalei. Cariera sa debutează și prinde avânt și prin susținerea omului politic liberal și primar al Capitalei, Vintilă Brătianu (1867-1930). În 1927, arh. Doneaud devine membru în consiliul de administrație și administrator-delegat al societății “Construcția modernă” iar din 1933 devine președintele ei.

Figură marcantă a societății bucureștene din prima jumătate a secolului al XX-lea, arh. Ernest Albert Leonce Alexandre Doneaud (1879-1959) desfășoară o bogată activitate atât în serviciul public (Primăria Capitalei, Ministerul de Război, Comisia de Sistematizare a Capitalei, Primăriile comunelor suburbane Băneasa și Șerban Vodă), cât și în cel privat.

Prima perioadă a activității sale poartă amprenta arhitecturii eclectice a școlii franceze, Doneaud realizând mai multe vile emblematice pentru gustul protipendadei bucureștene: Nanu Muscel, Duca, Deșliu, Dănescu, Rauțoiu, Cerkez, Filitti.

“Ochi pentru ochi, dinte pentru dinte“. În 1940, în “noaptea cuțitelor lungi”, gen. Gh. Argeșanu a fost executat de un comando în închisoarea Jilava, drept răzbunare pentru decimarea mișcării legionare în timpul mandatului său de prim-ministru

Născut la Caracal, Gheorghe Argeșanu a fost fiul inginerului Bazil Argeșanu și a lui Constance de Lapommavaye care descindea dintr-o ilustră familie aristocrată franceză, fiica marchizului doctor Ernest de Lapommavaye, participant în rândurile armatei franceze la războiul Crimeii (1853-1856). Gheorghe Argeșanu a fost atașat militar pe lângă Legația Română din Tokyo (1921), iar între 1 iulie 1931 și octombrie 1933, a fost comandant al școlilor militare de cavalerie.

Cu ținută impunătoare și “mers țanțoș la paradă”, Generalul Argeșanu este portretizat în ziarul “Romanațiul Liber” din 7 aprilie 1938:

Da, în sfârșit, Caracalul dă pentru întâia oară în viața statului modern român un ministru, generalul Gheorghe Argeșeanu.

Argint viu, sprinten, vioi ca o cinteză, isteț, scăpărător de inteligent, îndatoritor, loial și cinstit ca un cavaler medieval. Domnia sa a dovedit a fi în război un comandant de talie înaltă dublat de un admirabil spirit de jertfă, iar după război, ca atașat militar în Japonia, le-a lăsat japonezilor impresia strălucită despre societatea românească.

Gheorghe Argeșanu era văr primar cu Nicolae Titulescu și cu Ernest Urdăreanu, supranumit “Murdăreanu”, om de încredere al Regelui Carol al II-lea și Mareșal al palatului regal

În perioada 21-28 septembrie 1939, guvernul generalului Gh. Argeșanu a declanșat o serie de măsuri șocante împotriva legionarilor, o vendetta plină de cruzime: executarea și expunerea asasinilor prim-ministrului Armand Călinescu la locul crimei și executarea, fără nicio judecată, a câte 3 legionari aleși aleatoriu din fiecare județ al țării și expunerea lor în piețe publice.

Informații deosebit de importante, despre timpurile violente în care a trăit generalul Gheorghe Argeșanu, aflăm din monumentala lucrare a istoricului Narcis Dorin Ion, “Carol al II-lea al României. Un rege controversat”, editura Magic Print, Onești, 2020.

După asasinarea prim-ministrului Armand Călinescu pe bd. Elisabeta urmează “Un guvern de represalii: Gheorghe Argeșanu (21-28 septembrie 1939). Decimarea Mișcării Legionare”

Armand Călinescu a fost al doilea șef de guvern din timpul domniei regelui Carol al II-lea, după I.G. Duca, asasinat de legionari. A fost executat de un comando, la intersecția bd. Elisabeta cu Calea Știrbei Vodă, pe data de 21 septembrie 1939.

După 6 ani nu m-așteptam că trebuie să însemnez o pagină de sânge în istoria politică a țării, consemna regele Carol al II-lea în Însemnările zilnice, adăugând că la ora 14, Călinescu a fost mișelește asasinat de o bandă de gardiști.

Întorcându-se acasă pe prelungirea Știrbey Vodă, mașina lui a fost tamponată de o alta din spate și, în același timp, i-a ieșit înainte o căruță care s-a desfăcut în două.

Mare imprudență, a oprit mașină și el cu agentul său au voit să se dee jos să vază ce s-a întâmplat și în acel moment asasinii din mașina din spate s-au dat jos și au tras asupra lui, a fost omorât instantaneu el și agentul”, (“Carol al II-lea al României. Un rege controversat”, volumul 3, pg. 261).

Generalul Argeșanu, “Ghiță Soldatul” sau “Ghiță Ostașul”, “o unealtă în mâna regelui Carol al II-lea”

Narcis Dorin Ion, istoric: Carol al II-lea îi găsea o seamă de calități generalului Argeșanu, noul președinte al Consiliului de Miniștri, numit de el.

E energic, nu-i este frică, poate conlucra cât se poate de bine cu toți miniștrii și va putea să-și asume răspunderea complectă a tuturor măsurilor ce trebuiesc luate spre a face complectă curățenie, iar din punct de vedere politic nu va încurca, căci va ascultă de ceea ce i se spune, Însemnări, Regele Carol al II-lea

Din cele scrise de rege reiese clar că bietul “Ghiță Soldatul”, cum era cunoscut generalul în armată, va fi o simplă unealtă în mâna lui Carol al II-lea și un executant docil al planului său de a distruge Mișcarea Legionară.

Această stare de lucruri nu se poate tolera, vor trebui luate niște măsuri drastice ca să curme această chestie. Lupta s-a deschis din nou, e o luptă pe viață și pe moarte, este momentul de a hotărî cine pe cine.

Narcis Dorin Ion, istoric: Acest mic fragment din Însemnările zilnice ale suveranului, scăpat neșters sau nerupt de către Duduia, ne arată nu numai frica ce îl domina pe Carol al II-lea, dar și hotărârea sa absurdă de a lichida tineretul gardist, neținând cont că va declanșa o sarabandă a crimelor politice care au marcat ultimii săi ani de domnie și l-au făcut extrem de impopular.

“Generalul Argeșanu a fost o victimă a bunei sale credințe și va plăti cu viața, în noaptea de 26/27 noiembrie 1940, la închisoarea Jilava, faptul că a acceptat să prezideze un guvern a cărui sarcină era doar aceea de a decima tinerii legionari, unii din el încarcerați de mult în diferite închisori din țară”

Narcis Dorin Ion, istoric: De fapt, treaba murdară a uciderii în masă a legionarilor a făcut-o generalul Gabriel Marinescu, apropiatul regelui și al camarilei, numit special în funcția de ministru de interne, cu un mandat precis, de doar o săptămână. Și Gavrilă Marinescu va plăti cu viața în aceeași noapte tragică.

Primul care înregistrează represaliile este chiar regele, care scria în jurnal că: “Chiar în seara asta, la orele 23 și câteva minute, au fost executați, pe locul crimei, cei 8 asasini, iar în țară, din fiecare județ, 2-3 dintre conducătorii legionari”.

Conștient de grozăvia unei asemenea dispoziții criminale, regele recunoștea în jurnal că “e o măsură oribilă, de fapt în afară de lege, dar care, în urma celor întâmplate, își are justificarea în interesul liniștei țării”.

Vendetta unor vremuri șocante, execuția lui Armand Călinescu a fost urmată de alte crime. “A doua zi, tot publicul Capitalei defila ca să vadă pe cei executați”

Petre Andrei, ministru al Educației în noul guvern va consemna în Jurnalul sau că :

După terminarea primei ședințe a Consiliului prezidat de generalul Argeșanu, ni se comunica de către gen. Gabriel Marinescu vestea că asasinii lui Armand Călinescu au fost executați chiar pe locul crimei și au fost expuși că să-i vadă publicul.

Fiind în drumul meu spre casă, i-am văzut. Oribil spectacol și poate că ar fi fost bine să se renunțe la această expoziție sinistră cu placarde. A doua zi, tot publicul Capitalei defila pe acolo ca să vadă pe cei executați.

“În total, în acea noapte a “cuțitelor lungi” au fost uciși în România carlistă nu mai puțin de 252 tineri membri ai Mișcării Legionare”

Narcis Dorin Ion, istoric: Ca represalii la asasinat, în noaptea de 21/22 septembrie 1939 au fost lichidați, în închisoarea de la Râmnicu Sărat, 12 fruntași ai Mișcării Legionare și în același timp au mai fost uciși 7 legionari la Spitalul Militar din Brașov și 44 de membri ai Mișcării la închisoarea din Miercurea Ciuc.

Constantin Argetoianu, președintele Senatului, a aflat cu oroare de:

cele săvârșite azi noapte: masacrarea fără judecată a asasinilor lui Călinescu (…). Mărginit prin frânghii întinse și păzit de un triplu șir de soldați, locul execuției era asaltat de lume de tot soiul, venită să vadă poziția în care căzuseră. Toți tineri, în floarea vârstei. Toți fuseseră uciși cu revolverul, loviți în cap de gloanțe.

Pe deasupra locului se întinsese, o enormă bandă albă cu următoarea inscripție: “Aceasta va fi, de aci înainte, soarta asasinilor trădători de țară!”. Sadicii înscenători ai acestei orori nu s-au mulțumit cu atât: locul supliciului, cu cadavrele înșirate, a fost fotografiat și fotografiile au fost reproduse, din ordin, în toate gazetele.

Dar să lăsăm în urmă această pagină întunecată din istoria României, vremuri care au îngrozit populația Bucureștiului.

Bijuteria arhitecturală din str. Dianei, “o stradă de țesut tradițional majoră, o zonă rezidențială de mare valoare arhitecturală și istorică, cu coagulări locale de funcțiuni publice”

Dr. arh. Ruxandra Nemțeanu în studiul istoric: Zona urbană, căreia îi aparține strada Dianei, este percepută ca un cartier istoric subordonat evoluției străzii majore, Jean Louis Calderon, fostă Gh. Gh. Cantacuzino, a cărei existență este atestată în reprezentările orașului încă de la sfârșitul secolului al XVIII-lea.

După 1870, fostele mahalale devin suburbii ale orașului, se impun noi aliniamente stradale, care schimbă gradul de de importanță al străzii, determină modificări fundamentale, în ceea ce privește ocuparea sa funciară.

“După trasarea bulevardului Carol I, în 1889, strada Gh. Gh. Cantacuzino (azi Dianei), începe să fie populată de case unifamiliale luxoase”

Dr. arh. Ruxandra Nemțeanu: Datorită vecinătății imediate cu bd. Carol I, se așează aici familii boierești de rang mai mic sau mai mare care-și construiesc reședințe reprezentative, crescând importanța zonei.

Prezența vegetației în interiorul parcelelor sau în scuaruri maschează benefic calcane sau zone mai puțin definite și imprimă zonei caracteristica cartierelor aristocrat-rezidențiale de sfârșit de secol al XIX-lea bucureștean.

Conform studiului istoric, pe planul maiorului Rudolf Artur Borroczyn din 1846, pe lotul casei de azi exista o clădire de dimensiuni reduse, aliniată oarecum la strada Jean Louis Calderon, restul parcelei rămânând virană.

Dr. arh. Ruxandra Nemțeanu: Între anii 1907-1911 se construiește casa, certă proprietate a căpitanului Gh. Argeșanu în anul 1911, care are pe plăcuță numele arhitectului Ernest Doneaud. Căpitanul a deținut clădirea pe o anumită perioadă.

Din toate cercetările de arhivă, căutări de documente, nu s-au putut identifica autorizația și planurile proiectului de la autorizare. Pentru perioada următoare aflăm câteva informații din articolul reputatului istoric, Andrei Pippidi, apărut în Dilema Veche, nr. 417/9, 2012.

Dacă nu mă înșel, casa a fost a lui Dimitrie Ghica (1867-1954), un personaj de prim rang în diplomația românească. Pâna în 1913, el locuise in str. Luminii (azi Christian Tell) la nr. 16, împreună cu frații săi, Vladimir monseniorul, si Alexandru, pictorul. Este o clădire tot așa de frumoasă ca cea din Dianei, dar este și ea sub amenințarea demolării.

Dupa venirea în str. Dianei, Dimitrie Ghica a continuat sa fie trimis în străinătate: la Paris, la Roma din nou, așa că a mai rămas în București doar în anii 1931-1931, ca ministru de externe în guvernul Nicolae Iorga. Din cauza acestor absențe, cineva, care a locuit în copilărie pe aceeași stradă, își aducea aminte că, aproape tot timpul, casa era închisă.

Dr. arh. Ruxandra Nemțeanu în studiul istoric: Imobilul este constituit dintr-o parcelă de mici dimensiuni, în suprafață totală de cca. 453 mp, de formă triunghiulară, cu un corp principal de clădire care se înscrie în tipologia rezidențelor urbane aristocrate de sfârșit de secol XIX, început de secol XX. Corpul de casă este așezat cu latura scurtă la străzi, cu acces pe latura lungă, din curte, cu un calcan pe str. Dianei 11.

Are un regim de înălțime de subsol, hoch-parter și pod-mansardă. Corpul de clădire avea funcțiunea de reprezentare, era dezvoltat pe parter, are un hol central în jurul căruia sunt dispuse saloanele și sufrageria. Diametral opus intrării, holul central asigura legătura cu zona destinată serviciilor.

Dr. arh. Ruxandra Nemțeanu: Camerele sunt de mari dimensiuni, înalte și au avut plafoane cu decorații bogate, dar care înainte de restaurare erau parțial distruse. Holul central probabil a avut toți pereții decorați cu stucaturi, conform gustului vremii. În aceste saloane aveau loc recepții-un spațiu destinat primirii înalților oaspeți.

Vestibulul principal, în legătură directă cu intrarea, este bogat ornamentat și au mai rămas la tavan denticuli și frize bogat decorate, în ciuda spolierii lor de către proprietari de-a lungul timpului. Remarcăm o ușă cu profile curbate, din lemn masiv, un glasswand frumos care desparte salonul central de vestibulul de intrare.

Treptele de la intrare aflate în vestibul au fost inițial din marmură albă, înainte de restaurare ele erau sparte și necesitau o repoziționare, fiind dislocate. La exterior, treptele de la intrare realizate din piatră naturală masivă, au fost ulterior acoperite parțial de un finisaj impropriu, din mortar mozaicat.

Dr. arh. Ruxandra Nemțeanu: Saloanele dinspre stradă, au avut plafoane decorate în spiritul vremii și necesitau lucrări de restaurare și o cercetare în vederea descoperirii unor urme de pictură.

Valoarea deosebită a tâmplăriei interioare și exterioare impune păstrarea și restaurarea lor sau refacerea identică după modelul din situu. În stânga holului, prin intermediul unui salon, se ajunge la o mică exedră, o fostă seră, din metal și sticlă. (..).

Fațadele nu au suferit transformări în timp, golurile nu au fost modificate. Se citesc bosajele trasate pe câmpurile pline ale fațadelor, care pun în valoare elementele decorative majore.

“După 1990, clădirea a fost folosită ca restaurant, apoi ca locuință”

Arh. Adela Antoniu în prezentarea proiectului de restaurare: Istoria recentă a casei a fost mai puțin favorabilă.

Între anii 2008 și 2010 s-au desfășurat lucrări de consolidare, de aceea clădirea nu prezenta degradări structurale notabile la momentul intervenției. Însă procesul de modernizare a fost abandonat ulterior, la fel și clădirea, care a ajuns într-o stare de degradare accentuată în anii următori.

Finisajele pereților și ale plafoanelor au fost în mare parte pierdute, cu excepția câtorva încăperi precum vestibulul de intrare, holul central și fosta sufragerie, unde s-au mai păstrat fragmente de ornamente și profilaturi originale.

“Procesul recent de restaurare a vizat readucerea imobilului la valoarea sa arhitecturală și istorică, dar și reintegrarea sa în circuitul urban printr-o funcțiune compatibilă”

Arh. Adela Antoniu: Restaurarea fațadelor și a soclului a readus în prim-plan compoziția volumetrică și detaliile originale, tâmplăriile au fost refăcute conform modelului istoric, iar scările interioare și treptele exterioare au fost restaurate cu grijă.

“Deasupra intrării a fost amplasată marchiza persiană, ca element definitoriu pentru imaginea casei”

Arh. Adela Antoniu: Învelitoarea din solzi de tablă zincată a fost reconstituită, împrejmuirea refăcută, iar elementele decorative lipsă de la interior și exterior au fost completate în acord cu materialele și tehnicile originale. Totodată, au fost refăcute instalațiile și sistematizat terenul, cu o amenajare peisageră care reia tradiția grădinilor urbane de început de secol XX.

Un accent important al intervenției a fost pus pe recuperarea spațiilor reprezentative. Holul central, vestibulul și sufrageria, încăperi care păstrau fragmente de decorații, au fost restaurate și repuse în valoare ca noduri de memorie ale casei.

Cromatica și detaliile au fost reconstituite pentru a păstra atmosfera epocii, integrând totodată soluții contemporane care să permită utilizarea clădirii într-un mod actual.

“Repunerea clădirii în viața orașului a fost făcută în spiritul re-integrării urbane, ca un spațiu viu, relevant și accesibil”

Arh. Adela Antoniu: În prezent, casa de pe strada Dianei nr. 9 găzduiește un restaurant de fine dining, amenajat de brandul Kane. Noua funcțiune a fost gândită astfel încât să pună în valoare arhitectura restaurată, transformând fiecare spațiu într-o experiență care îmbină memoria locului cu un cadru contemporan.

Din echipa proiectului, pe lângă arhitecții, au făcut parte: arh. Andrei Atanasiu expert restaurare, expertiză- prof.dr. Ing. Mircea Ieremia. Rezistență- ing. Simona Bogaciu, ing. Adrian Zecheru. Instalații- ing. Gabriel Constantin, ing. Romeo Munteanu, componente artistice restaurator- Marian Dăbuleanu, fotografii de Andrei Mărgulescu.

„Casa Generalului Gh. Argeșanu, o victimă a istoriei” este un episod din seria „Make Bucharest Great Again”, care vă spune povestea neștiută a clădirilor de patrimoniu din București sau vă prezintă proiecte de arhitectură inovatoare. Ce am mai scris se află aici:

• EXCLUSIV I Mărturia arhitectului care a proiectat „Palatul Ceaușescu” din Primăverii. Chinul de a executa tot ce li se năzărea mofturoșilor beneficiari
• Clădirea Teatrului Foarte Mic are o foarte mare bulină roșie. Edificiul, cu minunate elemente Art Nouveau, a fost Palatul Sindicatului Ziariștilor din București
• Odeon, teatrul vrăjit din care se vede cerul. Cum s-a clădit nobilul edificiu de pe Calea Victoriei, cu acoperiș glisant care funcționează încă din anul 1911
• Soarta frumoaselor clădiri neoromânești care au adăpostit Căminele de Ucenici din Bucureștiul interbelic. Unde și cum învățau adolescenții o meserie
• O casă ca-n povești, reședința lui George G. Assan, industriașul care a dat pâine Bucureștiului. Monumentul, azi “Casa Oamenilor de Știință”, găzduiește botezuri și nunți
• A întinerit cel mai bătrân palat de pe Bulevardul Elisabeta. Monumentul adăpostește Arhivele Naționale, comori de valoare inestimabilă
• Palatul Nifon, renăscut în toată măreția sa pariziană. Monumentul de pe Calea Victoriei, proiectat de arhitectul regal Paul Gottereau, era în pericol iminent de prăbușire
• Pe culmile nepăsării: se vede cerul prin acoperișul Casei cu Cavaler în Armură din Precupeții Vechi. Cine-a pus deasupra Bucureștiului misterioasa statuie cu ciocan ridicat amenințător
• Palatul Cotroceni, scăpat miraculos de plănuita demolare, dar nu și de marele jaf comunist. În curtea casei de vis a Reginei Maria, cărțile regelui au fost puse pe foc
• Sala Palatului și secretele din jurul ei. O bucată din cortina de blocuri e falsă, iar fațada mimează apartamente care nu există. 3 biserici au căzut ca să fie ridicată
• Cea mai frumoasă casă cu marchiză din Cartierul Armenesc zace în paragină. Secretele reședinței fondatorului fabricii Adesgo, emblema eleganței feminine în Bucureștiul interbelic
• Pinacoteca: interese, priorități și un proiect mereu amânat. Palatul Dacia-România ar trebui să adăpostească marea colecție de artă a Bucureștiului
• Mănăstirea Chiajna, grandioasa ruină din marginea Bucureștiului. Monumentul “blestemat” să nu fie nici măcar pus în siguranță, izvor de aberații cu fantome
• De ziua lui Emil Prager, inginerul care a înălțat Bucureștiul modern din beton armat. Cine era “Opapa” pentru nepoata strălucitului constructor I INTERVIU
• EXCLUSIV I Turnul lui Țepeș Vodă, tainele unui monument unic în București. Misterioasa cetate care adăpostea un rezervor de apă a fost restaurată
• Patrimoniu profanat: ciudata capelă din Pădurea Băneasa. Monumentul misterios, năpădit de liane, a fost ridicat pentru “bancherul României Mari”
• Misterele Blocului Roșu, palatul abandonat de pe Calea Victoriei. Clădirea modernistă a adăpostit birourile companiei Banloc-Goodrich, primul producător de anvelope din România
• Tragedie din onoare. Monumentala casă neoromânească din inima Bucureștiului, locul unde Gen.Vasile Zottu, Șef de Stat Major, și-a pus capăt zilelor
• Strigă suferința tăcută a clădirii din str. Traian, o bijuterie arhitecturală distrusă. Bucureștiul caselor arse, cum dispare memoria construită a orașului
• FOTO I Frumusețea uitată a Bucureștiului neoromânesc. Topul clădirilor publice și particulare care-au dat boierie, stil și identitate orașului. I INTERVIU
• VIDEO I Filipescu-Cesianu, singura casă cu foișor și cea mai frumoasă grădină de pe Calea Victoriei. Clădirea cu acoperiș imperial și-a redobândit strălucirea
• Dispariția unei comori din București. Cum a fost jefuit Palatul din Herăstrău al Principesei Elisabeta, plin de opere de artă până au venit comuniștii la putere
• Mutilarea Sălii Dalles, clădire “înghițită” de un bloc socialist. Elegantul edificiu interbelic a fost clădit din suferința unei mame care și-a pierdut toți cei 3 copii
• Plânge casa părăsită a Prințesei Caradja, o splendoare din Micul Paris, acum probabil cea mai tristă clădire din București. Aici venea Enescu să cânte
• Casele cu băcănie ale neguțătorului Nae Petrescu din Mântuleasa, mărturii ale Bucureștiului dispărut. Ansamblul de patrimoniu trăiește de aproape 150 de ani
• Imaginile unei crime de patrimoniu. Casa arhitectului Grigore Cerchez, o splendoare de pe Calea Victoriei, demolată pentru că se afla pe traseul lui Ceaușescu | INTERVIU
• EXCLUSIV | Vila Nae Ionescu, cu buncăr și tunel secret spre aeroportul Băneasa. Industriașul Malaxa i-a dăruit-o, mareșalul Antonescu și-a făcut-o reședință
• Vila Malaxa, reședință monumentală pe măsura lui “Krupp de România”. Mită, corupție și exil. Cât de bogat era industriașul când a dat Bucureștiul pe New York
• Cea mai veche și mai iubită casă de pe Parfumului a renăscut. În “Parfumeria” din cartierul evreiesc, Silvia Kerim a trăit o dragoste profundă cu regizorul Mircea Veroiu
• VIDEO I Gemenele neogotice din mahalaua Batiștei. Cele două case în oglindă de pe Calderon, despre care legenda spune că au fost zestrea a două surori
• FOTO | Dărâmarea Bisericii Enei, cu turla dislocată într-o noapte de aprilie, când „întunericul s-a umplut de praf”. Imagini teribile, surprinse de arh. Radu Ștefănescu
• Promis final fericit pentru o clădire-simbol a Bucureștiului: Casa lui Dinu Lipatti. Cine promite să salveze locul unde a creat cel mai mare pianist al secolului XX
• Se vinde Castelul de pe Chei, cea mai frumoasă ruină din București. Deslușirea unui mister: monumentul seamănă izbitor cu Templul spiritist închinat Iuliei Hasdeu
• Cadoul otrăvit: o bucată din Casa Dinu Lipatti, scoasă la vânzare de ziua de naștere a marelui pianist. PMB spune că licitația poate fi lovită de nulitate
• EXCLUSIV I Vila Steinebach, cea mai frumoasă casă din Cotroceni. Principele Nicolae i-a dăruit-o iubitei sale, femeia din cauza căreia care a fost expulzat
• Fabrica de ciocolată Zamfirescu, celebră în Bucureștiul interbelic, și destinul ei amar. La naționalizare, proprietarul s-a sinucis. Prin demolare, a devenit miză imobiliară
• Ultima casă de târgoveț din Cartierul Armenesc. “La Metoc”, grădină secretă cu smochini, huzur oriental, socată și șerbet pentru verile încinse din București
• În căutarea Sublimului Ruginit. „Feronerie București”, cu meșterii care au făcut cele mai frumoase marchize, uși și garduri – bijuteriile din fier forjat ale orașului
• Strălucitul conac al Sabinei Brătianu, cândva templu al artelor. În imensa curte din spate, azi e Sera Eden, grădină de vară cu bar
• Planuri extraordinare pentru revitalizarea Depoului “Victoria”, cel mai vechi din București. Halele și clădirile se află în jalnică degradare I INTERVIU
• Moare Casa lui Toma Zamfirescu, marele fabricant de săpun care-a spălat Bucureștiul. De fabrica lui s-a ales praful, cade și reședința I Interviu cu ultimul Zamfirescu
• Neștiuta dramă trăită într-o superbă vilă din nordul Bucureștiului. Istoria casei făcute de arh. Marcel Iancu pentru prietena lui cea mai bună, extraordinara sculptoriță Milița Petrașcu
• FOTO I Cel mai frumos monument de arhitectura industrială din București, o poveste dulce-amară: vila și fosta Fabrică de calești “Hermann J. Rieber”
• Veste dureroasă: Cartierul Evreiesc mai pierde un monument istoric. Fosta școală de meserii “Ciocanul” e scrum. OAR-București cere intervenția urgentă a autorităților
• Luxoasa vilă a bancherului Jean Juster, perla Bucureștiului modernist. Clădirea e lângă Biserica Silvestru, a fost proiectată de arh. Marcel Iancu și avea chiar și solariu
• Cum a scăpat de demolare Hanul lui Manuc, martor al vechiului București. Paradoxal, în anii ’60, la conducerea lucrărilor de restaurare era un fost deținut politic
• “În căutarea Micului Paris”. Imagini rare cu cele mai frumoase clădiri din București, exemple glorioase de arhitectură franceză. Istoria vie și veselă a proprietarilor
• EXCLUSIV | În casa Principesei Elisabeta era fostul restaurant “Mărul de Aur”. Imagini de epocă din interiorul monumentului de pe Calea Victoriei, cel mistuit de flăcări
• Prima vilă modernistă din București e “cutia albă” a unui negustor de vinuri din Cartierul Evreiesc. Clădirea, proiectată de arh. Marcel Iancu, arată azi deplorabil
• Renaște Palatul impunător de după Dealul Mitropoliei. Acolo, unde acum e Colegiul de Arte Dinu Lipatti, s-a scris istoria feminismului în București
• Minuni ascunse sub două straturi de vopsea în casa căpitanului D. Pandele. Și tu poți să le vezi, monumentul din mahalaua Mântuleasa, restaurat și redat bucureștenilor
• EXCLUSIV | Misterul din Casa cu Sfinx și formidabila ei renaștere. Aici a fost secretă lojă masonică, iar un arhitect italian a transformat-o în magnifica lui reședință din București
• EXCLUSIV I “Casa Suțu, palatul și fantomele sale”. O zi din viața extravagantului cuplu Irina și Grigore Suțu, supranumiți Turcul și Cămila, și sofisticatele lor baluri din vechiul București
• EXCLUSIV | Uzina Electrică Filaret, în imagini incredibile din 1908. Ce șanse are spectaculosul monument de arhitectură industrială să fie redat Bucureștiului
• “Alo, Alo, aici Radio București!”. Călătorie în anii ’50, când s-a construit Palatul Radiodifuziunii. Sediul vechi, o clădire frumoasă de pe Berthelot, fusese distrus în război
• EXCLUSIV I Ecaterina, prințesa răpită. Incredibilul destin al nepoatei Nababului: a copilărit prin orfelinate, și-a dedicat viața orfanilor din Leagănul “Sf. Ecaterina”, de la Arcul de Triumf
• Cel mai frumos castel mediteranean din București ascunde o istorie cumplită. Proprietarii au fugit spre libertate, dar au ajuns în lagărele lui Tito | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Cine-a pus pe roate Caru’ cu Bere din Centrul Vechi. În splendida clădire proiectată de arhitectul Palatului Peleș au intrat și Caragiale, și Rolling Stones
• EXCLUSIV | Cum a ridicat Nababul Palatul Cantacuzino, azi Muzeul Enescu. Mărețul monument simbol din București e foarte degradat, iar restaurarea nu se mai termină
• Tainele Casei Lipizer, cea mai veche reședință de arhitect din București. Clădirea neogotică, ruptă parcă din “Urzeala Tronurilor”, a fost scanată 3D și va fi restaurată
• Palatul Mogoșoaia, minunea de lângă București. Cum a transformat Prințesa Martha Bibescu o ruină în cel mai rafinat loc de întâlnire pentru elitele Europei
• Fenomenala bibliotecă din Casa lui Dimitrie Gusti, fondatorul Muzeului Satului din București. Cum a fost alungat din reședința sa | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Palatul Băncii Chrissoveloni, splendoarea din Centrul Vechi printr-un noroc scăpată neatinsă de distrugeri. Șansă pentru patrimoniu, șoc pentru proprietari I INTERVIU
• EXCLUSIV I Palatul Niculescu-Dorobanțu, o minunăție neogotică unică în București, în 10 imagini superbe și rare din interior | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV | Un secret de 4 stele. Cum a fost construit Hotelul Lebăda de pe insula Pantelimon, pe locul fostei mănăstiri-spital, unde șantierul a reînviat un vechi pericol
• Cum a făcut Gospodăria de Partid cantină din Palatul bancherului Spayer. Renaște clădirea după care se întorcea soarele Bucureștiului | Interviu cu arh. Mihai Eftenie
• Distrugerea unui imperiu, cu bănci, palate și moșii | Interviu cu Jean Chrissoveloni, ultimul din dinastia bancherilor care a dezvoltat Bucureștiul și România
• Cum a fost construit Sky Tower, cea mai înaltă clădire din București. Are 37 de etaje și un restaurant în nori, din care vezi orașul ca-n palmă I INTERVIU
• EXCLUSIV I Cum arată în interior vila fraților cu nume memorabil, cei mai mari importatori de lifturi din Bucureștiul interbelic | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Vila fraților cu nume memorabil, cei mai mari importatori de lifturi din Bucureștiul interbelic. O casă de tip neoromânesc, devenită spectaculos imobil mediteranean | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Palatul Imobiliara, cel cu Pasajul Victoria, splendoare și decădere. Fațada la Calea Victoriei a fost reabilitată, dar construcția, veche de peste 100 de ani, a rămas neconsolidată
• VIDEO I Vedem ce nu mai este, ba chiar pășim în Muzeul Simu, legendarul. Templul Artelor de pe Magheru, demolat în comunism, reconstruit virtual acum | INTERVIU
• Cea mai frumoasă casă de pe Bd. Primăverii, cu living cât un apartament și istorie incredibilă. Cum a fost ocupată de un feroce tandem stalinist I Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Hotelul Luvru, azi Capitol, “cea mai măreață clădire de pe Calea Victoriei”, cu ale sale 9 vieți. 10 hoteluri, un singur arhitect: Arghir Culina. I INTERVIU
• Fabulosul Testament al Nababului, cândva cel mai bogat român. Avea munți, moșii, petrol și palate în București. Interviu cu Max Caradja, urmașul lui Gh. G. Cantacuzino
• Revanșa familiei Mavrodin. Cum au reușit doi profesori să recupereze superba reședință a strămoșilor, din buricul Bucureștiului, și apoi să vadă lumea
• Două dintre cele mai frumoase blocuri moderniste din Bucureștiul interbelic. Au rezistat și marilor cutremure, și probei timpului | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Omul care a dăruit Bucureștiului cele mai multe biserici. Capodopera sa este Biserica Mănăstirii Cașin, primul lăcaș decorat doar în mozaic
• Cum a renăscut din propria-i cenușă cel mai frumos castel mediteranean din București. Clădirea, făcută scrum la bombardamentele din’ 44 | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Cum a rămas fără turnuleț și fără frumusețe exotică vila istoricului Ionnescu-Gion, mare îndrăgostit de București. Iulia Hașdeu urma să-i fie soție
• EXCLUSIV I Nedreapta poveste a actriței Elvira Godeanu și a casei sale extraordinare de pe Docenților. Comuniștii au dat-o afară din vila primită în dar de la Emil Prager
• Uimitoarele palate cu grădini de pe Aleea Modrogan. Într-unul a trăit amantul Principesei Elisabeta și a fost demolat, altul e sediu PNL | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Tezaurul risipit prin tot Bucureștiul. Rămășițele Mănăstirii Văcărești sunt împrăștiate, în vreme ce PMB promite de 12 ani un Memorial la Palatul Mogoșoaia | INTERVIU
• Cafeneaua Veche e ca nouă și-a luat marele premiu pentru arhitectură de interior. E-n Centrul Vechi și are o istorie fabuloasă. Aici se bea neîntrerupt cafea de aproape 250 de ani
• Cea mai frumoasă poveste din București. Bodega magică de pe strada Povernei, tapetată cu tablouri de Luchian și Tonitza. Cârciuma de cartier rivaliza cu Capșa
• “Patrimoniu cu termopane” – Blocul Mirto din centrul Bucureștiului, cu fațada mediteraneană desfigurată. A fost casa unui demnitar țărănist, anihilat de comuniști I Interviu arh. Mădălin Ghigeanu
• Un colonel rus, mușcat de un câine turbat, a salvat de la naționalizare un minunat Palat din București. Clădirea de pe strada Frumoasă a fost reședința fratelui lui Take Ionescu
• Fabulosul conac-muzeu al întemeietorului Operei Naționale din București e de vânzare, iar statul român zice pas. Se vinde cu tot cu lucruri minunate, de la tablouri la pianul Bosendorfer I INTERVIU
• Comoara dintr-un sipet, de unde ies la lumină primele imagini color cu clădiri-simbol din Bucureștiul de acum 100 de ani, realizate de arhitectul Gării de Nord | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Strălucește iar Casa negustorului Vanghele din zona Chirigii, vechea vamă a Bucureștiului. Bijuteria cu fațadă neobrâncovenească și geamlâc, salvată cu credit la bancă I INTERVIU
• Casa Macca, fascinanta reședință din Micul Paris, înfrumusețată de cei mai buni meșteri europeni, de la pictori zugravi până la grădinari. Descoperiri remarcabile în arhive | INTERVIU
• A înviat Casa cu Geamuri Bombate, unicat de arhitectură veche. Surpriză: prin ferestre se vede tot, sticla nu e opacă, așa cum umbla vorba prin București | INTERVIU
• Frumusețea fără vârstă a palatului mediteranean din strada Zambaccian. A fost reședința lui Sergiu Nicolaescu și devenit motiv de dispută după moartea lui | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Foișorul de Foc, minunea Bucureștiului de altădată, revine la viață. Bucureștenii și turiștii vor putea să urce în lanternou, să vadă orașul de sus
• Dispariția unei bijuterii: vila din Primăverii a Contesei Elena Wassilko. Micul palat aristocrat a avut ghinionul de a se învecina cu palatul lui Ceaușescu | INTERVIU arh. Mădălin Ghigeanu
• Una dintre cele mai frumoase clădiri mediteraneene din București și povestea ei spectaculoasă. Industriașul care a construit-o și-a ales cel mai potrivnic moment | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Povestea formidabilă a vilei din București care domnește, practic, peste un cartier. Aici a locuit dirijorul Iosif Conta | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Club A, rezistență și legendă. Cum s-a născut, în pivnița unei clădiri mediteraneene din București, paradoxala oază de libertate | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Mister elucidat. Vila din Primăverii în care a trăit “aristocratul roșu” I. Ghe. Maurer e, cu siguranță, opera marelui arhitect Ion Giurgea. I Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• ​​Splendoarea Bucureștiului nevăzut. Imagini fascinante din interiorul blocurilor Art Deco. Cele mai multe sunt neprotejate și, astfel, sunt deseori mutilate | INTERVIU
• Descoperire extraordinară, sub vopseaua ordinară a pereților Casei Macca din București. Au fost scoase la lumină picturi nevăzute și neștiute de nimeni până azi
• Ce știm despre Blocul Leonida e greșit. Cine a construit Templul Automobilului din Bucureștiul interbelic, acum cu sanctuar fast-food la parter | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Leonida&Co; cum a fost nimicit un imperiu auto cu garaje, show-room și bloc corporatist pe Magheru. Azi, extraordinarele clădiri de patrimoniu mor sub ochii noștri
• Fosta reședință de la Snagov a soților Ceaușescu e, de fapt, Palatul Principelui Nicolae, mutilat de cei doi. „De ce a trebuit să distrugă o capodoperă de arhitectură?” | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• O comoară aruncată la gunoi, într-o ghenă din București. Extraordinara poveste a arhitectului care a proiectat Casa Scânteii, dar și 100 de vile moderniste în Constanța interbelică
• Treptele Rușinii. Xenofon, Cenușăreasa Bucureștiului, a căzut din topul celor mai frumoase străzi în trepte pictate din lume, direct în cel al dezamăgirii turiștilor
• Magia unui vechi imobil din București. Soprana Ioana Bentoiu: Sunt obsedată de acea casă, am visat-o și o tot visez. Aș face orice să o revăd în interior
• Istoria interzisă a grandiosului Palat de la Scroviștea. Domeniul de lângă București preferat de președinții României, loc de taină bine păzit. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Descoperire remarcabilă pe șantierul de la Palatul Universității din București: un tunel înalt de 4 metri înconjoară clădirea principală a monumentului
• Născut în Mahalaua Cuțarida, scriitorul Eugen Barbu (“Patronul”) a ajuns să locuiască într-un palat mediteranean naționalizat din mijlocul Bucureștiului | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Destoinicul meșter Dorel a lovit cu burlane și vopsea portocalie într-un bloc interbelic din zona protejată Armenească. Clădirea e de nerecunoscut
• EXCLUSIV I Vești excelente despre Palatul Universității. Va fi refăcut de la zero spectaculosul fronton cu vultur și grifoni, distrus de bombardamentele din 1944
• Cvartalul din București, „dreptul poporului la coloane” sau stalinismul cu față umană. Cum au ajuns clădirile tip cazarmă mai scumpe și mai căutate decât blocurile noi
• EXCLUSIV I Principesa Elisabeta a avut un fiu adoptiv, moștenitorul Palatului Elisabeta din București. Am descoperit cine a fost arhitectul care a proiectat impresionantul edificiu. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Drama proprietarilor Vilei Tătărescu din București. După ce Emanuel Tătărescu a fost închis în temnița comunistă de la Sighet, soția lui s-a sinucis | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Descoperă vila mediteraneană din care Gheorghe Tătărescu a fost aruncat în închisoare. Pe casă a pus stăpânire odrasla lui Petru Groza | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Palatul Adina Woroniecka de la Șosea, scos la vânzare. Soarta unei Prințese a Bucureștiului transformată de comuniști în Cenușăreasă. Interviu I arh. Mădălin Ghigeanu
• Vila din București cu tunel secret care duce la TVR. A aparținut Principesei Ileana și a fost reședința Tanței Gheorghiu, fata lui Dej. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Palatul mediteranean în care a fost instalat”Tov. Sadoveanu”, opera arhitectului pe care Bucureștiul interbelic iubea să-l urască. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Intră în cel mai exuberant palat mediteranean din Cotroceni, cândva reședința celui mai bogat brutar din București. Interviu cu arhitectul Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Blocul Florentin, o istorie îngropată în arhive iese la lumină. Arh. Mădălin Ghigeanu a descoperit cine a proiectat una dintre cele mai frumoase clădiri mediteraneene din București
• Aici a trăit Maria Tănase. Blocul capodoperă al unui arhitect uitat care a transformat moda vremii într-un seducător stil mediteranean al Bucureștiului
• EXCLUSIV | Cum se poate transforma Sala Palatului în „pol cultural al Bucureștiului”. Planul arhitectului Romeo Belea, ultimul în viață din echipa care a construit impozantul edificiu
• EXCLUSIV I La 90 de ani, arhitectul Romeo Belea vrea să modernizeze Sala Palatului. Este ultimul proiectant în viață din echipa care, în 1958, a construit edificiul monumental
• A fost demolată prea frumoasa casă din București în care a copilărit Margareta Pâslaru. Clădirea avea pe fațadă medalionul mamei sale, realizat de bunicul său, sculptorul Ion Dimitriu-Bârlad
• PREMIERĂ | Se ridică lofturi din ruinele fostei fabrici Luther-Grivița. Mălțăria din București în care se făcea “cea mai bună bere din lume” se transformă fabulos
• IMGB și Aversa, ultimii coloși din patrimoniul industrial al Bucureștiului pulverizați de ghiuleaua investitorilor imobiliari. “Demolările fără discernământ nu înseamnă dezvoltare”, spun arhitecții
• Grivița, ultima baie publică din București nu mai e publică. Stabilimentul în care-și spălau bucureștenii “murdalâcul” a fost retrocedat cu tot cu istoria lui extraordinară
• Atenție, cad bucăți din Centrul Vechi. Pasajul Macca-Villacrosse din București n-a fost consolidat niciodată și nu se află pe nicio listă de restaurare
• București, agonia clădirilor de patrimoniu. O casă proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină
• Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han
• Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază
• Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari
• Bucureștiul va avea, în sfârșit, Pinacotecă. Patrimoniul de artă al țării va fi expus într-un palat spectaculos din Centrul Vechi
• Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară
• EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea
• Pescăruș, restaurantul unde mâncau comuniștii stridii, a primit aripi colorate de la Mihai Popescu, arhitectul care a revoluționat designul ambiental în locurile publice din București
• Locul magic din București cu livadă de cireșe coapte. Cum de nu s-au atins dezvoltatorii imobiliari de Mărțișorul lui Tudor Arghezi, un paradis asediat de blocuri
• Descoperă tot ce-a mai rămas din cartierul Uranus din București:”Ca într-un film SF cu portaluri temporale, ne plimbăm prin orașul dispărut”
• Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
• În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
• Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
• De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
• În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
• Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
• Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
• Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
• Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
• Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
• Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
• Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
• Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
• Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care comuniștii l-au tratat îngrozitor
• Look up! Descoperă clădirea cu cei mai frumoși sâni Art Deco din București și un inestimabil patrimoniu Modernist European înscris la UNESCO
• Cine vrea să cumpere un fort la Bragadiru? Face parte din ansamblul de fortificații din jurul Bucureștiului, construit de Regele Carol I, și a ajuns de vânzare
• Scandalul caselor demolate de pe strada Icoanei din București, faza pe blesteme. Misterioasa Bucureștioara, pârâul din adâncuri “care poate dărâma orice s-ar ridica”
• Au dat foc casei lui Mihail Sadoveanu din București de trei ori. Minunata Vilă în stil brâncovenesc nu mai are acoperiș și s-a făcut scrum pe jumătate
• Pe lângă plopul realmente fără soț. E-n mijlocul trotuarului de pe Calea 13 Septembrie din București, a supraviețuit demolării cartierului Uranus și spune drama celor strămutați
• Vreți să salvăm o fantastică boltă din cărămidă țesută, din Bucureștiul fanariot? E demolată treptat în Mahalaua Sfinților Apostoli, deși are o valoare inestimabilă
• Casă-bijuterie din București, cu tavane pictate de Luchian, restaurată cu mare artă. Cândva, la subsol avea un bar clandestin frecventat de Nicu Ceaușescu
• Abandonată mai bine de o sută de ani, minunata Casa Macca din București a început să fie consolidată și restaurată. Avea lift și încălzire centrală încă din 1911
• Casa lui Luchian din București a ajuns restaurant, apoi măcelărie cu slănină de Mangalița. Pictorul a murit sărac și paralizat, iar tablourile lui valorează azi averi
• A înviat Templul grecesc de pe Magheru, inima Bucureștiului de odinioară. La cine a ajuns uriașa bogăție din Muzeul Simu, Louvre-ul Micului Paris
• A crăpat piscina cu valuri în care înota Regele Mihai. E în centrul Bucureștiului și a fost prima piscină din Micul Paris și din România
• Toată lumea știe de „Micul Paris”, dar știai de București la un țâr distanță de „Noul New York” Clădirea-fenomen care a tulburat orașul și pe lângă care treci și de 10 ori pe zi
• Un avocat italian a cumpărat Palatul lui Take Ionescu din centrul Bucureștiului și are un plan formidabil pentru clădire. Take a murit intoxicat cu stridii. Cine l-a otrăvit?
• Cel mai instagramabil loc din București se află lângă Guvern: o casă veche lângă un imobil din viitor. Arhitect: Dorin Ștefan
• A opta minune a lumii e în casa asta din București, iar casa e de vânzare. Cu tot cu splendorile pictate de Luchian din dragoste pentru Mathilda
• Cum arată în interior Palatul Visului American din București, cu toate secretele sale. Clădirea “Maurice Blank”, fost sediu al ambasadei SUA, e de vânzare
• Moare cea mai frumoasă casă din București. Cum l-a scos generalul de Gaulle pe boierul Miclescu din baia în care a fost obligat să locuiască timp de 40 de ani
• Scheletul ascuns sub parchet în cea mai frumoasă casă boierească din București. Clădirea cu secrete din podea până-n tavan și restaurarea la care a venit și poliția
• Arhitectura next level din București are un nume: Dorin Ștefan. Cele mai futuriste clădiri din oraș și din lume explicate de cel care le-a creat
• “Am înviat o bătrânică, i-am făcut operații estetice, i-am pus podoabe și mai trăiește o sută de ani”. Învierea din mahalaua Sfinților din București care a trezit la viață și strada unde astăzi beau hipsterii cafele
• Grivița, ultima baie publică din București nu mai e publică. Stabilimentul în care-și spălau bucureștenii “murdalâcul” a fost retrocedat cu tot cu istoria lui extraordinară
• Atenție, cad bucăți din Centrul Vechi. Pasajul Macca-Villacrosse din București n-a fost consolidat niciodată și nu se află pe nicio listă de restaurare
• București, agonia clădirilor de patrimoniu. O casă proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină
• Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han
• Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază
• Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari
• Bucureștiul va avea, în sfârșit, Pinacotecă. Patrimoniul de artă al țării va fi expus într-un palat spectaculos din Centrul Vechi
• Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară
• EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea
• Pescăruș, restaurantul unde mâncau comuniștii stridii, a primit aripi colorate de la Mihai Popescu, arhitectul care a revoluționat designul ambiental în locurile publice din București
• Locul magic din București cu livadă de cireșe coapte. Cum de nu s-au atins dezvoltatorii imobiliari de Mărțișorul lui Tudor Arghezi, un paradis asediat de blocuri
• Descoperă tot ce-a mai rămas din cartierul Uranus din București:”Ca într-un film SF cu portaluri temporale, ne plimbăm prin orașul dispărut”
• Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
• În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
• Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
• De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
• În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
• Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
• Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
• Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
• Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
• Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
• Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
• Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
• Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
• Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care