Casa cu Geamuri Bombate, locuitorul ei neștiut și misterul ferestrelor curbate

În apropierea Bisericii Sfântul Gheorghe Nou, între străzile înguste și murdare, trecutul nu dispare complet. Se ascunde în clădiri și peisaje, se reflectă în ferestrele uzate ale caselor și așteaptă să fie redescoperit.

Casa cu geamuri bombate este una dintre acele construcții care atrag atenția. La o privire mai atentă, ferestrele curbate par să indice o lume în care arhitectura oferea un altfel de spectacol, iar detaliile păstrează o parte din Bucureștiul de altădată.

Casa cu geamuri bombate, visul unui negustor din Lipscani

Construită în 1861, casa îi aparținea lui Petrache Dancovici, negustor cu prăvălie pe Lipscani, într-o perioadă în care Bucureștiul se dezvolta tot mai mult în jurul comerțului.

Negustorii și mica burghezie începeau să-și lase amprenta asupra orașului, ridicând case care îmbinau nevoia cu dorința de a-și afirma statutul.

Dancovici a ales pentru casa sa un detaliu care avea să-i dea numele peste ani: geamurile bombate. Într-un interviu pentru B365.ro , arhitectul Andrei Atanasiu, coordonatorul lucrărilor de revitalizare, povestea istoria casei:

‘’Nu am reușit să aflăm cine a proiectat casa inițială. Știm doar că cel care a construit-o se numea Petrache Dancovici și era un negustor care avea o prăvălie pe strada comercială Lipscani, era negustor de materiale de construcții”.

Legenda ferestrelor

Legenda spune că aceste geamuri ar fi fost alese pentru ca trecătorii să nu poată privi în interior, însă arhitectul Andrei Atanasiu consideră că această explicație ține mai degrabă de „marketingul” epocii.

,,Dar cel mai probabil zvonul ăsta ținea de marketingul epocii. Adică este evident că se vede prin ele în casă. A fost o perioadă în care foarte mulți negustori și-au construit case în această zonă din București care se chema Mahalaua Vergului. Și după incendiul care a avut loc în București în jurul anului 1840, s- a sistematizat zona și s-a mai curățit un pic, căci era o mahala destul de insalubră inițial, iar majoritatea negustorilor care și-au făcut case aici de atunci încolo și le-au construit trainice’’, a mai adăugat arhitectul Andrei Atanasiu.

Savantul Nicolae Paulescu, nepotul lui Dancovici, a locuit în Casa cu geamuri bombate Nicolae Paulescu.

S-a mutat aici în 1910, după moartea unchiului său, și a locuit împreună cu sora sa, Elena Angelescu, și cu copiii ei. După moartea lui Nicolae Paulescu în 1931 și a surorii sale,în 1950, casa a rămas în grija copiilor Elenei și a fost constant locuită.

Nicolae Paulescu, profesor de fiziologie la Facultatea de Medicină a Universității din București și profesor de medicină clinică la Spitalul Sfântul Vincențiu de Paul din București, este savantul de numele căruia se leagă descoperirea și izolarea unui hormon uman vital: insulina, căreia el i-a spus pancreină.

Geamurile bombate care au supraviețuit timpului

Casa cu geamuri bombate a trecut și prin momente mai puțin bune, odată cu trecerea anilor.

Timpul și-a lăsat urmele asupra clădirii și a degradat-o, astfel că lucrările de refacere au fost o necesitate. Proiectul a fost remarcat și în cadrul Bienalei Naționale de Arhitectură din 2023. Aici a fost prezentat ca un exemplu de intervenție atentă asupra unei clădiri cu valoare istorică. Între timp, casa a primit un nou rol și a fost dedicată artei, devenind cunoscută și sub denumirea de Vila Catena.

Clădirea este monument istoric, înscris în Lista Monumentelor Istorice (2015) a Municipiului București, la nr. crt. 566, cod B-II-m-B-18286, sub denumirea „Casa cu geamuri bombate”, „Casa N. Paulescu”, cu datarea 1861.

Te-ar mai putea interesa și:

• A înviat Casa cu Geamuri Bombate, unicat de arhitectură veche. Surpriză: prin ferestre se vede tot, sticla nu e opacă, așa cum umbla vorba prin București | INTERVIU