Casa cu cel mai uluitor spațiu vitrat din București: orangeria pentru petreceri. Capodopera arhitectului Gottereau din mahalaua Negustori a revenit în viața orașului | INTERVIU

Casa “Dimitrie Bolintineanu”, monument de arhitectură edificat în 1883, a intrat în secolul XXI cu haine noi, restaurată și modernizată.

Am fost acolo și am văzut cea mai uimitoare încăpere: orangeria, spațiu vitrat spectaculos, modern, cu priveliște spre vechea ogradă.

O casă cu mai multe vieți, de la reședința boiernașului Costache Păucescu la spațiu modern, reprezentativ pentru secolului XXI

Casa este monument istoric de importanță locală, grupa B, înscris în Lista Monumentelor Istorice cu codul B-II-m-B-19284, sub denumirea „Casa Dimitrie Bolintineanu”. Datarea oficială este „sfârșitul secolului al XIX-lea – prima jumătate a secolului al XX-lea”.

Deși clasată în Lista Monumentelor Istorice cu numele poetului Dimitrie Bolintineanu, acesta nu a locuit în această clădire, ci în cea anterioară intervenției arhitectului Paul Gottereau din anul 1883

Proiectul de restaurare, consolidare și extindere a fost nominalizat la Bienala Națională de Arhitectură 2025, secțiunea Restaurare.

“Sera, în forma unei interpretări contemporane, a oferit extinderea interiorului privat înspre exterior și, simultan, a permis întoarcerea grădinii private din partea posterioară a proprietății asupra ei însăși”

Grație arh. Gottereau proprietatea boiernașului Costache Păucescu a cunoscut o prefacere atunci când a devenit reședința medicului Alexandru Racoviceanu. Spațiul de recreere al medicului a fost înlocuit cu o terasă generoasă deservită de două rampe dispuse simetric ce coborau spre curte.

Pentru a împlini în prezent pasul înspre o reședință în adevăratul sens al cuvântului au fost necesare nu doar conservarea și, după caz, restaurarea peronului prin care Paul Gottereau a onorat în egală măsură imobilul și domeniul public, ci și înnobilarea completă a părții private.

Cum spațiul avut la dispoziție și vecinătățile au rămas aceleași a fost necesară o rezolvare introvertită în locul unei terase deschisă amplu înspre mediul înconjurător.

Soluția a fost extrasă din însăși istoria Bucureștiului, mai exact, din luxoasele locuințe cu seră care au apărut în oraș în pragul dintre veacul al 19-lea și cel următor, precum reședințele Assan, Cesianu etc, se arată în prezentarea proiectului nominalizat la BNA 2025,“De la ograda casei de târgoveț din mahala la sera reședinței din centrul orașului”.

În prezent, casa poartă numele “the villa. Event House”, iar în spatele acestei povești contemporane se află Liliana Cristea, psiholog și antreprenor. Liliana Cristea a transformat studiul psihologiei experienței și al dinamicii de grup într-un instrument de a construi evenimente cu impact real: conferințe, lansări de produse, nunți, botezuri și petreceri private.

“Filozofia pentru această casa este limpede: un spațiu cu caracter nu are nevoie să fie modernizat, ci are nevoie să fie respectat”

Mai jos, interviu cu Liliana Cristea, fondator the villa. Event House, o poveste despre salvarea unui monument istoric și introducerea sa în viața orașului.

Liliana Cristea: De aceea, tehnologia integrată în casă-sunet, lumină, logistică-rămâne discretă, nu se vede, nu se aude, e prezentă exclusiv în serviciul discreției. Fiecare eveniment găzduit aici are o dramaturgie proprie, un moment de intrare, un punct de maximă conexiune și un final care lasă ceva în urmă.

Proiectul de restaurare, consolidare și extindere a fost realizat de biroul Baukunst DG, echipa de arhitecți fiind formată din: dr. habil. arh. Hanna Derer, arh. Gabriel Alexandru Cârstea, arh. Constantin Riga Fereu și arh. Diana Casandra Cârstea. Lucrările au fost finalizate în anul 2022.

Restaurarea și modernizarea casei au costat 2 milioane de euro

B365: Liliana Cristea, o casă istorică a fost redată Bucureștiului. Care este istoria Casei Dimitrie Bolintineanu, cine au fost proprietarii ei din mahalaua Negustori?

Liliana Cristea: Cu mult înainte ca strada să poarte acest nume, ulița Negustorilor era deja un loc cu poveste, atestată încă din 1669, într-o vreme când negustorii bucureșteni se înghesuiau aici, atrași de apropierea de Calea Moșilor, artera comercială a orașului.

Aici locuiau negustori și membri ai burgheziei bucureștene, ale căror case exprimau confortul și statutul social al familiei.

Povestea altor monumente din mahalaua Negustori, aici: Casa cu Fereastra Fermecată, magie fără vârstă. Cel mai instagramabil monument din București a fost reședința unui domn special, protectorul copiilor sărmani

“În mahalaua Negustori, din prosperitatea acestora s-au ridicat, rând pe rând, case impunătoare, printre care și clădirea istorică, păstrată până astăzi”

Liliana Cristea: Primul proprietar, identificat în studiul istoric realizat de arhitecta Hanna Derer, a fost Costache Păucescu.

În jurul mijlocului secolului al XIX-lea, acesta avea pe parcelă o casă de târgoveț, relativ compactă, amplasată în centrul unei curți generoase. Dimitrie Bolintineanu a locuit în această casă mai veche.

Este importantă distincția: poetul nu a locuit în forma arhitecturală pe care o vedem astăzi, deoarece transformarea majoră a proprietății a avut loc după moartea sa.

Casa veche a fost prefăcută în reședința medicului chirurg Racoviceanu

Liliana Cristea: Ulterior, proprietatea a intrat în posesia familiei Racoviceanu. În 1883, medicul chirurg Alexandru Racoviceanu, care a trăit între 1851 și 1896, i-a cerut arhitectului francez Paul Gottereau proiectarea unei locuințe reprezentative.

Paul Gottereau a transformat vechea casă de târgoveț într-o reședință urbană cu o compoziție de inspirație academică franceză

În perioada interbelică, familia Racoviceanu și-a extins proprietatea, cumpărând și casa învecinată de pe Strada Culmei. Acolo s-a instalat magistratul N. Racoviceanu, probabil unul dintre fiii doctorului.

Tot în perioada interbelică a fost modificată partea dinspre grădină: vechiul podest a fost înlocuit cu o terasă mai amplă, prevăzută cu două rampe simetrice.

După 1990, Familia Hirschhorn și-a redobândit clădirea într-un proces câștigat la CEDO, cazul „Hirschhorn contra României”

Liliana Cristea: Până în 1952, imobilul a fost proprietatea părinților lui Carl Hirschhorn, cetățeni români de religie mozaică. În acel an, statul a preluat casa în temeiul Decretului nr. 92/1950. Instanțele române au stabilit, ulterior, că preluarea fusese făcută fără titlu valabil.

Carl Hirschhorn a început procedurile de recuperare în 1998. O hotărâre din 24 iunie 1999 a dispus restituirea clădirii și a terenului, iar hotărârea a devenit definitivă la 21 iunie 2000.

Pentru că statul nu a pus-o efectiv în executare, cazul a ajuns la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. În 2007, în cauza „Hirschhorn contra României”, CEDO a condamnat statul român. Predarea imobilului a fost reglementată în cele din urmă prin HG nr. 66/2008.

Nu este încă documentat public cine a cumpărat ulterior imobilul de la Carl Hirschhorn sau de la moștenitorii săi și în ce an s-a făcut tranzacția. Carl Hirschhorn a murit în Franța în 2010, ceea ce înseamnă că transferul ar fi putut avea loc fie direct de la el, fie ulterior, prin succesiune și vânzare de către moștenitori. Răspunsul definitiv se găsește în istoricul cărții funciare și în încheierile de intabulare.

“Ultimii ani ai poetului Dimitrie Bolintineanu au fost marcați de sărăcie, boală și izolare”

B365: Cum a trăit și cum s-a stins poetul Dimitrie Bolintineanu?

Liliana Cristea: Poetul a locuit în casa mai veche care exista pe această parcelă înaintea intervenției lui Paul Gottereau. Dimitrie Bolintineanu a murit la 20 august 1872, cu 11 ani înainte de proiectul comandat lui Gottereau de Alexandru Racoviceanu, în 1883.

Deși avusese o carieră publică remarcabilă – fusese revoluționar pașoptist, diplomat, ministru al Cultelor și Instrucțiunii Publice și ministru de Externe –, după îndepărtarea lui Alexandru Ioan Cuza din 1866 situația sa materială s-a deteriorat. Starea sănătății sale, inclusiv cea psihică, s-a agravat, iar poetul a fost internat la Spitalul Pantelimon.

A murit în dimineața zilei de 20 august 1872, la Spitalul Pantelimon și a fost înmormântat la Bolintin-Vale.

B365: A fost găsit dosarul de autorizare? 

Liliana Cristea: Nu a fost identificat online întregul dosar tehnic de autorizare, cu toate planșele, avizele și memoriile, dar a fost găsită fișa oficială a autorizației în registrul de urbanism al Primăriei Municipiului București.

Lucrările recente au fost autorizate prin Autorizația de construire nr. 519 din 26 august 2019, având numărul de înregistrare 1758174/24.07.2019. Obiectul înscris în autorizație este: „Restaurare, reabilitare, extindere Casa Bolintineanu”. Titularul autorizației este înregistrat de PMB ca persoană juridică, fără ca acest lucru să dovedească, singur, cine a finanțat integral investiția de două milioane de euro.

“În timp, clădirea a trecut prin transformări succesive, unele dintre ele incompatibile cu arhitectura originară”

B365: În ce stare se afla imobilul? Ce s-a întâmplat cu el în comunism?

Liliana Cristea: În momentul începerii lucrărilor, investigațiile au arătat o structură mult mai dificilă decât sugera imaginea exterioară a casei. Au fost descoperiți pereți ușor decalați, cărămizi de dimensiuni diferite și slab întrețesute, precum și mortare cu rezistență redusă. Fundațiile necesitau intervenții ample, iar protecția împotriva umezelii trebuia refăcută.

Terasa interbelică din spate avea o legătură tehnică și arhitecturală mai puțin reușită cu fațada proiectată de Gottereau. În același timp, elementele decorative, stucaturile și finisajele necesitau restaurări și completări.

În 1952, statul a preluat imobilul de la părinții lui Carl Hirschhorn. Hotărârile judecătorești pronunțate după 1989 au stabilit că naționalizarea fusese făcută fără titlu valabil.

Nu este încă documentat public întregul șir al instituțiilor sau chiriașilor care au folosit casa între 1952 și 1989. A fost identificată însă situația de la finalul regimului comunist. În anexa HG nr. 115/1990, întocmită pe baza inventarului de la 31 decembrie 1989, imobilul de pe Strada Negustori nr. 16 apare ca fiind folosit de compania libaneză „Intermed Maritime”.

“După 1990, proprietatea a intrat în administrarea structurilor care gestionau imobilele destinate corpului diplomatic. Din 1993, aici a funcționat organizația americană Peace Corps, în baza unui contract încheiat cu societatea de stat Locato”

Conform dosarului CEDO, un contract din 1999 prevedea o chirie de 4.907 dolari pe lună. Deși contractul expira în martie 2002, Peace Corps a continuat să ocupe imobilul, iar această situație a împiedicat pentru mai mulți ani restituirea efectivă către Carl Hirschhorn.

“Proiectul nu a însemnat o simplă renovare decorativă. A cuprins restaurarea componentelor istorice, consolidarea structurală, refacerea fundațiilor, reorganizarea funcțională și realizarea unor extinderi contemporane”

B365: În ce a constat proiectul de restaurare?

Liliana Cristea: Principalele intervenții cunoscute au fost: subzidirea generală a fundațiilor, refacerea hidroizolației, înlocuirea cărămizilor degradate, realizarea unor țeseri de zidărie în zonele în care elementele existente nu erau corect legate, consolidarea pereților cu tiranți, realizarea unor centuri din beton armat, disimulate în grosimea zidăriei pentru a proteja decorația, amplasarea unei rețele de grinzi metalice deasupra plafonului cu stucaturi.

Grinzile metalice au fost intercalate printre grinzile istorice din lemn, a fost restaurat și conservat peronul reprezentativ dinspre stradă. Au fost restaurate și completate ornamentele exterioare, decorațiile și stucaturile interioare. Toate elementele autentice au fost păstrate.

“Terasa interbelică, considerată o intervenție insuficient rezolvată tehnic și arhitectural, a fost desființată și înlocuită cu o extindere vitrată, concepută ca o interpretare contemporană a serelor și orangeriilor reședințelor bucureștene de la sfârșitul secolului al XIX-lea”

Liliana Cristea: Corpului principal a fost conectat cu anexa cu anexa din colțul curții, a fost amenajată mansarda și a fost realizată o nouă scară, au fost introduse instalații și echipamente moderne, fără compromiterea spațiilor istorice importante.

Prin legarea corpului principal de anexă și prin amenajarea mansardei, suprafața utilă a fost practic dublată. Datele publicate de UAR indică un regim de înălțime S+P+M, o suprafață desfășurată de aproximativ 1.025 mp și o suprafață utilă de aproximativ 767 mp.

“Conceptul intervenției a urmărit diferențierea dintre vechi și nou. Corpul istoric a fost conservat și restaurat, în timp ce extinderea a primit un limbaj contemporan, vitrat, fără a imita artificial arhitectura secolului al XIX-lea”

B365: Ce s-a păstrat din arhitectura originală și din elementele interioare?

Liliana Cristea: Au fost păstrate și restaurate componentele care definesc identitatea reședinței proiectate de Paul Gottereau: volumetria și compoziția corpului principal, fațada reprezentativă către stradă, ierarhia golurilor și ancadramentele, peronul și accesul ceremonial, ornamentele originare ale fațadelor, stucaturile plafoanelor, grinzile istorice din lemn care au putut fi conservate.

S-au păstrat succesiunea încăperilor de reprezentare, decorațiile interioare recuperabile, sobele istorice din teracotă, figura feminină sculptată de pe ușa principală, unul dintre cele mai distinctive detalii originale ale casei, tâmplăriile și elementele ornamentale care au putut fi restaurate sau reconstituite pe baza modelelor existente.

Acolo unde piesele erau incomplete, ornamentele au fost completate fidel. Intervențiile structurale majore au fost ascunse în zidărie sau deasupra plafoanelor, tocmai pentru ca tiranții, centurile de beton și grinzile metalice să nu concureze vizual cu decorația istorică.

“Noua construcție din spate nu copiază casa veche. Este tratată ca o intervenție contemporană, transparentă, astfel încât vizitatorul să poată distinge între substanța istorică restaurată și completările secolului XXI”

B365: Care sunt cele mai importante și mai nobile spații din casă?

Liliana Cristea: Cele mai valoroase spații sunt încăperile de reprezentare ale corpului istoric, orientate către stradă și organizate într-o succesiune specifică reședințelor urbane din secolul al XIX-lea. Acestea își păstrează proporțiile, plafoanele decorate, stucaturile și relația cu peronul ceremonial.

În organizarea actuală se disting: Salonul Bolintineanu, spațiul principal de reprezentare, cele trei camere istorice interconectate, care formează împreună o suită de saloane, peronul și zona de acces, care păstrează caracterul ceremonial al reședinței, Orangeria, extinderea vitrată contemporană realizată în locul terasei interbelice, grădina privată, reintrodusă în circuitul casei prin intermediul Orangeriei, The Loft, spațiul amenajat în zona extinsă și în mansardă, cu un caracter contemporan și flexibil.

Salonul Bolintineanu are aproximativ 120 mp. Împreună cu cele trei camere interconectate, ansamblul istoric ajunge la aproximativ 210 mp, la care se adaugă o zonă dedicată de circa 50 mp și accesul spre grădina privată de aproximativ 90 mp.

The Loft are aproximativ 175 mp și poate găzdui evenimente de mai mare amploare. Din punct de vedere patrimonial, însă, cele mai nobile rămân saloanele corpului principal, peronul de acces și plafoanele cu stucaturi.

“Orangeria este piesa contemporană cea mai importantă a proiectului”

B365: Ce dotări moderne a primit clădirea?

Liliana Cristea: Casa a fost adaptată pentru organizarea de evenimente private și corporate, fiind dotată cu infrastructură contemporană integrată într-o clădire istorică: instalații electrice și sanitare noi, sisteme moderne de încălzire, răcire și climatizare, iluminat inteligent și scenarii de lumină, echipamente audio-video, ecrane și tehnologie LED, conexiune privată la internet, sistem de detecție și alarmare la incendiu, infrastructură pentru evenimente și conferințe, generator pentru alimentarea de rezervă, facilități tehnice pentru catering, stație de încărcare pentru automobile electrice, parcare privată cu zece locuri, spații flexibile, care pot primi configurații diferite în funcție de tipul evenimentului.

Integrarea acestor instalații a reprezentat una dintre dificultățile proiectului: traseele tehnice trebuiau introduse fără distrugerea stucaturilor, a zidăriilor istorice și a proporțiilor încăperilor.

“Restaurarea unei case de patrimoniu este considerabil mai complicată decât renovarea unei clădiri obișnuite”

B365: Cât de complicat este să restaurezi o casă de patrimoniu?

Liliana Cristea: Lucrările nu pot porni numai de la cerințele funcționale actuale, ci trebuie să respecte substanța istorică, valoarea artistică și tehnicile de construcție existente.

În primul rând, este necesar un studiu istoric care să stabilească etapele de construcție, transformările succesive și elementele valoroase. Urmează expertiza tehnică, releveele, investigațiile asupra materialelor, proiectul de consolidare și obținerea avizelor instituțiilor de patrimoniu.

Una dintre dificultăți este că problemele reale devin vizibile adesea abia după desfacerea finisajelor.

“La Casa Bolintineanu au fost descoperite ziduri decalate, cărămizi de dimensiuni diferite, legături slabe între zidării și mortare fragile. Soluțiile structurale au trebuit adaptate pe parcurs, fără sacrificarea ornamentelor și a plafoanelor istorice”

Liliana Cristea: Într-un monument nu pot fi aplicate mecanic soluțiile folosite într-o construcție nouă. Fiecare tirant, centură, grindă metalică, tubulatură sau traseu electric trebuie poziționat astfel încât să nu distrugă elementele autentice. În același timp, clădirea trebuie să răspundă normelor actuale privind structura, incendiul, instalațiile, evacuarea și exploatarea publică.

A fost complicată și transformarea funcțională. O locuință din secolul al XIX-lea trebuie adaptată pentru sute de persoane, echipamente audio-video, climatizare, catering și circulații publice, fără să-și piardă caracterul de reședință.

În cazul Casei Bolintineanu, valoarea proiectului rezultă tocmai din echilibrul dintre cele două cerințe: conservarea arhitecturii lui Paul Gottereau și introducerea unei funcțiuni contemporane care să asigure utilizarea și întreținerea clădirii pe termen lung.

Proiectarea structurală a fost realizată de inginerii Cristian Voicu și Vasile Mihălăchioaie, iar instalațiile de inginerii Gică Piștalu și Simion Daneliuc. Antreprenorul general a fost Aedificia Carpați, coordonarea fiind asociată inginerului Ioan Mosica.

„Casa Dimitrie Bolintineanu” este un episod din seria „Make Bucharest Great Again”, care vă spune povestea neștiută a clădirilor de patrimoniu din București sau vă prezintă proiecte de arhitectură inovatoare.

Ce am mai scris se află aici:

Grădina secretă a celui mai frumos palat neogotic din București va fi redată orașului. Cine va restaura un patrimoniu arhitectural și peisager de excepție I INTERVIU

Splendoarea care domină două nobile străzi din București. Proprietarul clădirii superbe, faimos marinar, a sfârșit pe uscat, în cea mai cumplită catastrofă feroviară din istoria țării

EXCLUSIV I Destinul amar al maeștrilor Ruffer, creatorii celor mai frumoase sobe din casele de patrimoniu bucureștene. O istorie nedreaptă, o artă pierdută

Casa cu Fereastra Fermecată, magie fără vârstă. Cel mai instagramabil monument din București a fost reședința unui domn special, protectorul copiilor sărmani

• EXCLUSIV I Cine și cum a reconstruit vulturul și cei doi grifoni de pe Palatul Universității. Simboluri ale Bucureștiului, sculpturile au fost refăcute de la zero
• FOTO I Minunatele interioare ale Casei Irina Procopiu, o bijuterie de pe Dacia. Doamna de Onoare a Reginei Maria, aristocrata elitelor bucureștene, s-a stins în sărăcie
• Monumentul nepăsării, în inima Bucureștiului: Casa N. Petrașcu. Capodopera din Romană a arhitectului Ion Mincu va fi restaurată de PMB, dar lucrările sunt blocate
• EXCLUSIV I Casa Timen, splendoarea cu tavan auriu din vechiul cartier Armenesc. După 5 ani de șantier și un milion de euro, ruina a devenit operă de artă a Bucureștiului
• EXCLUSIV I Bucureștiul văzut prin ochii Arhitectului Șef al Capitalei. „Într-un oraș fragmentat, patrimoniul este singura noastră resursă neregenerabilă”
• INEDIT I Cu ce sacrificii a fost ridicat Liceul “Gheorghe Lazăr”, școala elitelor Bucureștiului. La sfârșit de secol al XIX-lea, edificiul avea cea mai modernă “hallă” de gimnastică din Micul Paris
• Un muzeu pierdut, azi sediul PSD: “Toma Stelian”. Fastuoasa clădire de Kiseleff a fost donată Bucureștiului pentru cultură, dar în monument se face „artă” politică
• Palat din vremea Micului Paris, restaurat de arhitecți nemți. În prezent, nobilul monument este reședința ambasadorului Germaniei la București
• Casa lăptarului Cosma, de pe străvechea stradă Domnița Anastasia, o supraviețuire miraculoasă. E parte dintr-un șir de monumente, mostră din Bucureștiul de altădată
• Pericolul de care a scăpat Muzeul Satului. În anii ’80, Ceaușescu amenința că îl strămută, ca să extindă zona rezidențială a nomenclaturii din București
• “MuzA” ne așteaptă în Palatul fostei Bănci „Creditul Funciar Rural”. Impunătorul monument din inima Bucureștiului, proiectat de Paul Gottereau, se redeschide după decenii de abandon
• EXCLUSIV I A doua minunată viață a Casei negustorului Stoenescu, maiestuoasa vilă din centrul Bucureștiului. Cel mai frumos monument de pe strada Caimatei și-a redobândit strălucirea
• De ce a fost demolat “Teatrul cel Mare” de pe Calea Victoriei, tragedie națională pusă în scenă de regimul comunist. Deși impozanta clădire, emblemă a Bucureștiului, a fost bombardată, putea fi salvată
• EXCLUSIV I Casa Vintilă Brătianu, deschisă pentru bucureșteni, după mai bine de un secol. Aici e prețioasa bibliotecă în care s-a semnat, în secret, intrarea în Primul Război Mondial
• Agonia unui minunat monument din centrul Bucureștiului, capodoperă a stilului de arhitectură Socolescu. Casa a ars în văzul lumii, acoperișul și brâul cu frescă sunt distruse
• Destinul Caselor Surori de pe fosta stradă a Surorilor din vechiul București: una râde, alta visează să renască. Calvarul proprietarilor care vor să restaureze fațada clădirii
• Spectaculoasa istorie a Casei Algiu-Toma Stelian de pe Calea Victoriei. Consolidată de Nicu Ceaușescu, clădirea a devenit sediul GDS și Green Hours, cel mai tare club de jazz din București
• Renașterea Conacului Oteteleșanu. Faimoși pentru baluri răsunătoare și terasa boemă din inima orașului, Oteteleșanii au marcat viața mondenă a Bucureștiului
• Darvari, singurul schit de călugări ascuns în inima Bucureștiului, renăscut din abandon. Monumentul e opera arhitectului Simotta, “un poet al imaginii”
• De ce a fost demolată vila lui Basile Assan, primul român care-a făcut înconjurul lumii.  Fabuloasa “Casă de porțelan” din inima Bucureștiului avea chiar și încălzire prin pardoseală
• Top 10 marchize fabuloase, bijuterii ale multor case din București. Câte au supraviețuit în timp și ce poveste uitată spun despre Micul Paris
• Farmacia Hotăranu revine în viața Bucureștiului. Cu o istorie de peste 100 de ani, monumentul păstrează vitrine elegante, comandate la Viena, și va deveni muzeu
• Casa cu trecut extraordinar din Caimatei, mahalaua celor mai mari lăutari bucureșteni. Construită de Barbu Delavrancea, vila a fost reședința lui Ion Dolănescu
• Palatul Universul ascunde și azi, în umbra sa, Casa cu statui “Cazzavillan”. Italianul cu inimă de român a inventat reportajul de senzație și “mica publicitate” în București
• Casa milionarului A. Velleanu. La 15 ani de la dispariția sa neelucidată, testamentul, în care indica Parchetului București cine-l va asasina, a fost descoperit în Arhiva trimisă cu Tezaurul țării la Moscova în 1916 
• De ce se vinde Clubul Austro-Ungar, azi teatrul Elisabeta. Monumentul imperial a fost loc de distracție pentru ofițerii germani care au ocupat Bucureștiul
• Casa cu blazon din Dorobanți și incredibila poveste a proprietarului ei, „Schindler de București”. Diplomatul Constantin Karadja, omul care a salvat peste 50.000 de evrei
• S-a întors norocul la Hanul Evreilor, cândva înfloritor, acum pe ducă. Cine va salva Monumentul Neculescu, pe vremuri plin de prăvălii ținute de negustori israeliți din București
• Destinul amar al Vilei profesorilor Perianu. Nepoata lor ne spune povestea casei cu prăjituri din Cotroceni, opera primei femei arhitect din București
• EXCLUSIV I Misterul seifului imposibil de deschis din Vila Gh. Tătărescu. Reședința din inima Bucureștiului a fostului premier poate fi vizitată pentru prima dată
• FOTO I Moștenirea lăsată Bucureștiului de prima femeie arhitect din țară. Povestea personalității care a cucerit breasla dominată de bărbați și minunata ei casă cu pălărie
• Gara Băneasa, simbol regal al Capitalei, e pe linie moartă. Deși are valoare uriașă, clădirea modernistă lipsește din Lista Monumentelor din București
• Palatul prezidențial din Neptun, unde soții Ceaușescu fugeau vara din București. Secretele faimoasei vile, dezvăluite de arhitectul care a proiectat-o
• FOTO I Mascaronii, misterioase chipuri care păzesc casele de epocă, adunați într-o colecție de o mare frumusețe. Cine e visătorul care inventariază fețele Micului Paris
• Renaște Casa Tattarescu, singura reședință în formă de han din București. Incredibila poveste a nepoatei marelui pictor, îngăduită de comuniști să trăiască în imobil până la sfârșit
• Blocul Gioconda, cândva cel mai înalt din București, și fabuloasa poveste a locului cu 300 de ani de istorie. Acolo a fost un Palat domnesc. De ce a fost demolat
• Casa lui Constantin Argetoianu, marele boier căruia nu i se cunoaște mormântul. Monumentul a fost proiectat de un “vechiu arhitect din București”
• “Casa cu marchiză persiană” s-a întors în viața Bucureștiului. A fost reședința generalului Argeșanu, supranumit “Ghiță Soldatul”, fost prim-ministru asasinat de legionari
• EXCLUSIV I Mărturia arhitectului care a proiectat „Palatul Ceaușescu” din Primăverii. Chinul de a executa tot ce li se năzărea mofturoșilor beneficiari
• Clădirea Teatrului Foarte Mic are o foarte mare bulină roșie. Edificiul, cu minunate elemente Art Nouveau, a fost Palatul Sindicatului Ziariștilor din București
• Odeon, teatrul vrăjit din care se vede cerul. Cum s-a clădit nobilul edificiu de pe Calea Victoriei, cu acoperiș glisant care funcționează încă din anul 1911
• Soarta frumoaselor clădiri neoromânești care au adăpostit Căminele de Ucenici din Bucureștiul interbelic. Unde și cum învățau adolescenții o meserie
• O casă ca-n povești, reședința lui George G. Assan, industriașul care a dat pâine Bucureștiului. Monumentul, azi “Casa Oamenilor de Știință”, găzduiește botezuri și nunți
• A întinerit cel mai bătrân palat de pe Bulevardul Elisabeta. Monumentul adăpostește Arhivele Naționale, comori de valoare inestimabilă
• Palatul Nifon, renăscut în toată măreția sa pariziană. Monumentul de pe Calea Victoriei, proiectat de arhitectul regal Paul Gottereau, era în pericol iminent de prăbușire
• Pe culmile nepăsării: se vede cerul prin acoperișul Casei cu Cavaler în Armură din Precupeții Vechi. Cine-a pus deasupra Bucureștiului misterioasa statuie cu ciocan ridicat amenințător
• Palatul Cotroceni, scăpat miraculos de plănuita demolare, dar nu și de marele jaf comunist. În curtea casei de vis a Reginei Maria, cărțile regelui au fost puse pe foc
• Sala Palatului și secretele din jurul ei. O bucată din cortina de blocuri e falsă, iar fațada mimează apartamente care nu există. 3 biserici au căzut ca să fie ridicată
• Cea mai frumoasă casă cu marchiză din Cartierul Armenesc zace în paragină. Secretele reședinței fondatorului fabricii Adesgo, emblema eleganței feminine în Bucureștiul interbelic
• Pinacoteca: interese, priorități și un proiect mereu amânat. Palatul Dacia-România ar trebui să adăpostească marea colecție de artă a Bucureștiului
• Mănăstirea Chiajna, grandioasa ruină din marginea Bucureștiului. Monumentul “blestemat” să nu fie nici măcar pus în siguranță, izvor de aberații cu fantome
• De ziua lui Emil Prager, inginerul care a înălțat Bucureștiul modern din beton armat. Cine era “Opapa” pentru nepoata strălucitului constructor I INTERVIU
• EXCLUSIV I Turnul lui Țepeș Vodă, tainele unui monument unic în București. Misterioasa cetate care adăpostea un rezervor de apă a fost restaurată
• Patrimoniu profanat: ciudata capelă din Pădurea Băneasa. Monumentul misterios, năpădit de liane, a fost ridicat pentru “bancherul României Mari”
• Misterele Blocului Roșu, palatul abandonat de pe Calea Victoriei. Clădirea modernistă a adăpostit birourile companiei Banloc-Goodrich, primul producător de anvelope din România
• Tragedie din onoare. Monumentala casă neoromânească din inima Bucureștiului, locul unde Gen.Vasile Zottu, Șef de Stat Major, și-a pus capăt zilelor
• Strigă suferința tăcută a clădirii din str. Traian, o bijuterie arhitecturală distrusă. Bucureștiul caselor arse, cum dispare memoria construită a orașului
• FOTO I Frumusețea uitată a Bucureștiului neoromânesc. Topul clădirilor publice și particulare care-au dat boierie, stil și identitate orașului. I INTERVIU
• VIDEO I Filipescu-Cesianu, singura casă cu foișor și cea mai frumoasă grădină de pe Calea Victoriei. Clădirea cu acoperiș imperial și-a redobândit strălucirea
• Dispariția unei comori din București. Cum a fost jefuit Palatul din Herăstrău al Principesei Elisabeta, plin de opere de artă până au venit comuniștii la putere
• Mutilarea Sălii Dalles, clădire “înghițită” de un bloc socialist. Elegantul edificiu interbelic a fost clădit din suferința unei mame care și-a pierdut toți cei 3 copii
• Plânge casa părăsită a Prințesei Caradja, o splendoare din Micul Paris, acum probabil cea mai tristă clădire din București. Aici venea Enescu să cânte
• Casele cu băcănie ale neguțătorului Nae Petrescu din Mântuleasa, mărturii ale Bucureștiului dispărut. Ansamblul de patrimoniu trăiește de aproape 150 de ani
• Imaginile unei crime de patrimoniu. Casa arhitectului Grigore Cerchez, o splendoare de pe Calea Victoriei, demolată pentru că se afla pe traseul lui Ceaușescu | INTERVIU
• EXCLUSIV | Vila Nae Ionescu, cu buncăr și tunel secret spre aeroportul Băneasa. Industriașul Malaxa i-a dăruit-o, mareșalul Antonescu și-a făcut-o reședință
• Vila Malaxa, reședință monumentală pe măsura lui “Krupp de România”. Mită, corupție și exil. Cât de bogat era industriașul când a dat Bucureștiul pe New York
• Cea mai veche și mai iubită casă de pe Parfumului a renăscut. În “Parfumeria” din cartierul evreiesc, Silvia Kerim a trăit o dragoste profundă cu regizorul Mircea Veroiu
• VIDEO I Gemenele neogotice din mahalaua Batiștei. Cele două case în oglindă de pe Calderon, despre care legenda spune că au fost zestrea a două surori
• FOTO | Dărâmarea Bisericii Enei, cu turla dislocată într-o noapte de aprilie, când „întunericul s-a umplut de praf”. Imagini teribile, surprinse de arh. Radu Ștefănescu
• Promis final fericit pentru o clădire-simbol a Bucureștiului: Casa lui Dinu Lipatti. Cine promite să salveze locul unde a creat cel mai mare pianist al secolului XX
• Se vinde Castelul de pe Chei, cea mai frumoasă ruină din București. Deslușirea unui mister: monumentul seamănă izbitor cu Templul spiritist închinat Iuliei Hasdeu
• Cadoul otrăvit: o bucată din Casa Dinu Lipatti, scoasă la vânzare de ziua de naștere a marelui pianist. PMB spune că licitația poate fi lovită de nulitate
• EXCLUSIV I Vila Steinebach, cea mai frumoasă casă din Cotroceni. Principele Nicolae i-a dăruit-o iubitei sale, femeia din cauza căreia care a fost expulzat
• Fabrica de ciocolată Zamfirescu, celebră în Bucureștiul interbelic, și destinul ei amar. La naționalizare, proprietarul s-a sinucis. Prin demolare, a devenit miză imobiliară
• Ultima casă de târgoveț din Cartierul Armenesc. “La Metoc”, grădină secretă cu smochini, huzur oriental, socată și șerbet pentru verile încinse din București
• În căutarea Sublimului Ruginit. „Feronerie București”, cu meșterii care au făcut cele mai frumoase marchize, uși și garduri – bijuteriile din fier forjat ale orașului
• Strălucitul conac al Sabinei Brătianu, cândva templu al artelor. În imensa curte din spate, azi e Sera Eden, grădină de vară cu bar
• Planuri extraordinare pentru revitalizarea Depoului “Victoria”, cel mai vechi din București. Halele și clădirile se află în jalnică degradare I INTERVIU
• Moare Casa lui Toma Zamfirescu, marele fabricant de săpun care-a spălat Bucureștiul. De fabrica lui s-a ales praful, cade și reședința I Interviu cu ultimul Zamfirescu
• Neștiuta dramă trăită într-o superbă vilă din nordul Bucureștiului. Istoria casei făcute de arh. Marcel Iancu pentru prietena lui cea mai bună, extraordinara sculptoriță Milița Petrașcu
• FOTO I Cel mai frumos monument de arhitectura industrială din București, o poveste dulce-amară: vila și fosta Fabrică de calești “Hermann J. Rieber”
• Veste dureroasă: Cartierul Evreiesc mai pierde un monument istoric. Fosta școală de meserii “Ciocanul” e scrum. OAR-București cere intervenția urgentă a autorităților
• Luxoasa vilă a bancherului Jean Juster, perla Bucureștiului modernist. Clădirea e lângă Biserica Silvestru, a fost proiectată de arh. Marcel Iancu și avea chiar și solariu
• Cum a scăpat de demolare Hanul lui Manuc, martor al vechiului București. Paradoxal, în anii ’60, la conducerea lucrărilor de restaurare era un fost deținut politic
• “În căutarea Micului Paris”. Imagini rare cu cele mai frumoase clădiri din București, exemple glorioase de arhitectură franceză. Istoria vie și veselă a proprietarilor
• EXCLUSIV | În casa Principesei Elisabeta era fostul restaurant “Mărul de Aur”. Imagini de epocă din interiorul monumentului de pe Calea Victoriei, cel mistuit de flăcări
• Prima vilă modernistă din București e “cutia albă” a unui negustor de vinuri din Cartierul Evreiesc. Clădirea, proiectată de arh. Marcel Iancu, arată azi deplorabil
• Renaște Palatul impunător de după Dealul Mitropoliei. Acolo, unde acum e Colegiul de Arte Dinu Lipatti, s-a scris istoria feminismului în București
• Minuni ascunse sub două straturi de vopsea în casa căpitanului D. Pandele. Și tu poți să le vezi, monumentul din mahalaua Mântuleasa, restaurat și redat bucureștenilor
• EXCLUSIV | Misterul din Casa cu Sfinx și formidabila ei renaștere. Aici a fost secretă lojă masonică, iar un arhitect italian a transformat-o în magnifica lui reședință din București
• EXCLUSIV I “Casa Suțu, palatul și fantomele sale”. O zi din viața extravagantului cuplu Irina și Grigore Suțu, supranumiți Turcul și Cămila, și sofisticatele lor baluri din vechiul București
• EXCLUSIV | Uzina Electrică Filaret, în imagini incredibile din 1908. Ce șanse are spectaculosul monument de arhitectură industrială să fie redat Bucureștiului
• “Alo, Alo, aici Radio București!”. Călătorie în anii ’50, când s-a construit Palatul Radiodifuziunii. Sediul vechi, o clădire frumoasă de pe Berthelot, fusese distrus în război
• EXCLUSIV I Ecaterina, prințesa răpită. Incredibilul destin al nepoatei Nababului: a copilărit prin orfelinate, și-a dedicat viața orfanilor din Leagănul “Sf. Ecaterina”, de la Arcul de Triumf
• Cel mai frumos castel mediteranean din București ascunde o istorie cumplită. Proprietarii au fugit spre libertate, dar au ajuns în lagărele lui Tito | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Cine-a pus pe roate Caru’ cu Bere din Centrul Vechi. În splendida clădire proiectată de arhitectul Palatului Peleș au intrat și Caragiale, și Rolling Stones
• EXCLUSIV | Cum a ridicat Nababul Palatul Cantacuzino, azi Muzeul Enescu. Mărețul monument simbol din București e foarte degradat, iar restaurarea nu se mai termină
• Tainele Casei Lipizer, cea mai veche reședință de arhitect din București. Clădirea neogotică, ruptă parcă din “Urzeala Tronurilor”, a fost scanată 3D și va fi restaurată
• Palatul Mogoșoaia, minunea de lângă București. Cum a transformat Prințesa Martha Bibescu o ruină în cel mai rafinat loc de întâlnire pentru elitele Europei
• Fenomenala bibliotecă din Casa lui Dimitrie Gusti, fondatorul Muzeului Satului din București. Cum a fost alungat din reședința sa | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Palatul Băncii Chrissoveloni, splendoarea din Centrul Vechi printr-un noroc scăpată neatinsă de distrugeri. Șansă pentru patrimoniu, șoc pentru proprietari I INTERVIU
• EXCLUSIV I Palatul Niculescu-Dorobanțu, o minunăție neogotică unică în București, în 10 imagini superbe și rare din interior | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV | Un secret de 4 stele. Cum a fost construit Hotelul Lebăda de pe insula Pantelimon, pe locul fostei mănăstiri-spital, unde șantierul a reînviat un vechi pericol
• Cum a făcut Gospodăria de Partid cantină din Palatul bancherului Spayer. Renaște clădirea după care se întorcea soarele Bucureștiului | Interviu cu arh. Mihai Eftenie
• Distrugerea unui imperiu, cu bănci, palate și moșii | Interviu cu Jean Chrissoveloni, ultimul din dinastia bancherilor care a dezvoltat Bucureștiul și România
• Cum a fost construit Sky Tower, cea mai înaltă clădire din București. Are 37 de etaje și un restaurant în nori, din care vezi orașul ca-n palmă I INTERVIU
• EXCLUSIV I Cum arată în interior vila fraților cu nume memorabil, cei mai mari importatori de lifturi din Bucureștiul interbelic | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Vila fraților cu nume memorabil, cei mai mari importatori de lifturi din Bucureștiul interbelic. O casă de tip neoromânesc, devenită spectaculos imobil mediteranean | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Palatul Imobiliara, cel cu Pasajul Victoria, splendoare și decădere. Fațada la Calea Victoriei a fost reabilitată, dar construcția, veche de peste 100 de ani, a rămas neconsolidată
• VIDEO I Vedem ce nu mai este, ba chiar pășim în Muzeul Simu, legendarul. Templul Artelor de pe Magheru, demolat în comunism, reconstruit virtual acum | INTERVIU
• Cea mai frumoasă casă de pe Bd. Primăverii, cu living cât un apartament și istorie incredibilă. Cum a fost ocupată de un feroce tandem stalinist I Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Hotelul Luvru, azi Capitol, “cea mai măreață clădire de pe Calea Victoriei”, cu ale sale 9 vieți. 10 hoteluri, un singur arhitect: Arghir Culina. I INTERVIU
• Fabulosul Testament al Nababului, cândva cel mai bogat român. Avea munți, moșii, petrol și palate în București. Interviu cu Max Caradja, urmașul lui Gh. G. Cantacuzino
• Revanșa familiei Mavrodin. Cum au reușit doi profesori să recupereze superba reședință a strămoșilor, din buricul Bucureștiului, și apoi să vadă lumea
• Două dintre cele mai frumoase blocuri moderniste din Bucureștiul interbelic. Au rezistat și marilor cutremure, și probei timpului | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Omul care a dăruit Bucureștiului cele mai multe biserici. Capodopera sa este Biserica Mănăstirii Cașin, primul lăcaș decorat doar în mozaic
• Cum a renăscut din propria-i cenușă cel mai frumos castel mediteranean din București. Clădirea, făcută scrum la bombardamentele din’ 44 | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Cum a rămas fără turnuleț și fără frumusețe exotică vila istoricului Ionnescu-Gion, mare îndrăgostit de București. Iulia Hașdeu urma să-i fie soție
• EXCLUSIV I Nedreapta poveste a actriței Elvira Godeanu și a casei sale extraordinare de pe Docenților. Comuniștii au dat-o afară din vila primită în dar de la Emil Prager
• Uimitoarele palate cu grădini de pe Aleea Modrogan. Într-unul a trăit amantul Principesei Elisabeta și a fost demolat, altul e sediu PNL | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Tezaurul risipit prin tot Bucureștiul. Rămășițele Mănăstirii Văcărești sunt împrăștiate, în vreme ce PMB promite de 12 ani un Memorial la Palatul Mogoșoaia | INTERVIU
• Cafeneaua Veche e ca nouă și-a luat marele premiu pentru arhitectură de interior. E-n Centrul Vechi și are o istorie fabuloasă. Aici se bea neîntrerupt cafea de aproape 250 de ani
• Cea mai frumoasă poveste din București. Bodega magică de pe strada Povernei, tapetată cu tablouri de Luchian și Tonitza. Cârciuma de cartier rivaliza cu Capșa
• “Patrimoniu cu termopane” – Blocul Mirto din centrul Bucureștiului, cu fațada mediteraneană desfigurată. A fost casa unui demnitar țărănist, anihilat de comuniști I Interviu arh. Mădălin Ghigeanu
• Un colonel rus, mușcat de un câine turbat, a salvat de la naționalizare un minunat Palat din București. Clădirea de pe strada Frumoasă a fost reședința fratelui lui Take Ionescu
• Fabulosul conac-muzeu al întemeietorului Operei Naționale din București e de vânzare, iar statul român zice pas. Se vinde cu tot cu lucruri minunate, de la tablouri la pianul Bosendorfer I INTERVIU
• Comoara dintr-un sipet, de unde ies la lumină primele imagini color cu clădiri-simbol din Bucureștiul de acum 100 de ani, realizate de arhitectul Gării de Nord | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Strălucește iar Casa negustorului Vanghele din zona Chirigii, vechea vamă a Bucureștiului. Bijuteria cu fațadă neobrâncovenească și geamlâc, salvată cu credit la bancă I INTERVIU
• Casa Macca, fascinanta reședință din Micul Paris, înfrumusețată de cei mai buni meșteri europeni, de la pictori zugravi până la grădinari. Descoperiri remarcabile în arhive | INTERVIU
• A înviat Casa cu Geamuri Bombate, unicat de arhitectură veche. Surpriză: prin ferestre se vede tot, sticla nu e opacă, așa cum umbla vorba prin București | INTERVIU
• Frumusețea fără vârstă a palatului mediteranean din strada Zambaccian. A fost reședința lui Sergiu Nicolaescu și devenit motiv de dispută după moartea lui | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Foișorul de Foc, minunea Bucureștiului de altădată, revine la viață. Bucureștenii și turiștii vor putea să urce în lanternou, să vadă orașul de sus
• Dispariția unei bijuterii: vila din Primăverii a Contesei Elena Wassilko. Micul palat aristocrat a avut ghinionul de a se învecina cu palatul lui Ceaușescu | INTERVIU arh. Mădălin Ghigeanu
• Una dintre cele mai frumoase clădiri mediteraneene din București și povestea ei spectaculoasă. Industriașul care a construit-o și-a ales cel mai potrivnic moment | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Povestea formidabilă a vilei din București care domnește, practic, peste un cartier. Aici a locuit dirijorul Iosif Conta | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Club A, rezistență și legendă. Cum s-a născut, în pivnița unei clădiri mediteraneene din București, paradoxala oază de libertate | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Mister elucidat. Vila din Primăverii în care a trăit “aristocratul roșu” I. Ghe. Maurer e, cu siguranță, opera marelui arhitect Ion Giurgea. I Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• ​​Splendoarea Bucureștiului nevăzut. Imagini fascinante din interiorul blocurilor Art Deco. Cele mai multe sunt neprotejate și, astfel, sunt deseori mutilate | INTERVIU
• Descoperire extraordinară, sub vopseaua ordinară a pereților Casei Macca din București. Au fost scoase la lumină picturi nevăzute și neștiute de nimeni până azi
• Ce știm despre Blocul Leonida e greșit. Cine a construit Templul Automobilului din Bucureștiul interbelic, acum cu sanctuar fast-food la parter | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Leonida&Co; cum a fost nimicit un imperiu auto cu garaje, show-room și bloc corporatist pe Magheru. Azi, extraordinarele clădiri de patrimoniu mor sub ochii noștri
• Fosta reședință de la Snagov a soților Ceaușescu e, de fapt, Palatul Principelui Nicolae, mutilat de cei doi. „De ce a trebuit să distrugă o capodoperă de arhitectură?” | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• O comoară aruncată la gunoi, într-o ghenă din București. Extraordinara poveste a arhitectului care a proiectat Casa Scânteii, dar și 100 de vile moderniste în Constanța interbelică
• Treptele Rușinii. Xenofon, Cenușăreasa Bucureștiului, a căzut din topul celor mai frumoase străzi în trepte pictate din lume, direct în cel al dezamăgirii turiștilor
• Magia unui vechi imobil din București. Soprana Ioana Bentoiu: Sunt obsedată de acea casă, am visat-o și o tot visez. Aș face orice să o revăd în interior
• Istoria interzisă a grandiosului Palat de la Scroviștea. Domeniul de lângă București preferat de președinții României, loc de taină bine păzit. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Descoperire remarcabilă pe șantierul de la Palatul Universității din București: un tunel înalt de 4 metri înconjoară clădirea principală a monumentului
• Născut în Mahalaua Cuțarida, scriitorul Eugen Barbu (“Patronul”) a ajuns să locuiască într-un palat mediteranean naționalizat din mijlocul Bucureștiului | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Destoinicul meșter Dorel a lovit cu burlane și vopsea portocalie într-un bloc interbelic din zona protejată Armenească. Clădirea e de nerecunoscut
• EXCLUSIV I Vești excelente despre Palatul Universității. Va fi refăcut de la zero spectaculosul fronton cu vultur și grifoni, distrus de bombardamentele din 1944
• Cvartalul din București, „dreptul poporului la coloane” sau stalinismul cu față umană. Cum au ajuns clădirile tip cazarmă mai scumpe și mai căutate decât blocurile noi
• EXCLUSIV I Principesa Elisabeta a avut un fiu adoptiv, moștenitorul Palatului Elisabeta din București. Am descoperit cine a fost arhitectul care a proiectat impresionantul edificiu. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Drama proprietarilor Vilei Tătărescu din București. După ce Emanuel Tătărescu a fost închis în temnița comunistă de la Sighet, soția lui s-a sinucis | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Descoperă vila mediteraneană din care Gheorghe Tătărescu a fost aruncat în închisoare. Pe casă a pus stăpânire odrasla lui Petru Groza | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Palatul Adina Woroniecka de la Șosea, scos la vânzare. Soarta unei Prințese a Bucureștiului transformată de comuniști în Cenușăreasă. Interviu I arh. Mădălin Ghigeanu
• Vila din București cu tunel secret care duce la TVR. A aparținut Principesei Ileana și a fost reședința Tanței Gheorghiu, fata lui Dej. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Palatul mediteranean în care a fost instalat”Tov. Sadoveanu”, opera arhitectului pe care Bucureștiul interbelic iubea să-l urască. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Intră în cel mai exuberant palat mediteranean din Cotroceni, cândva reședința celui mai bogat brutar din București. Interviu cu arhitectul Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Blocul Florentin, o istorie îngropată în arhive iese la lumină. Arh. Mădălin Ghigeanu a descoperit cine a proiectat una dintre cele mai frumoase clădiri mediteraneene din București
• Aici a trăit Maria Tănase. Blocul capodoperă al unui arhitect uitat care a transformat moda vremii într-un seducător stil mediteranean al Bucureștiului
• EXCLUSIV | Cum se poate transforma Sala Palatului în „pol cultural al Bucureștiului”. Planul arhitectului Romeo Belea, ultimul în viață din echipa care a construit impozantul edificiu
• EXCLUSIV I La 90 de ani, arhitectul Romeo Belea vrea să modernizeze Sala Palatului. Este ultimul proiectant în viață din echipa care, în 1958, a construit edificiul monumental
• A fost demolată prea frumoasa casă din București în care a copilărit Margareta Pâslaru. Clădirea avea pe fațadă medalionul mamei sale, realizat de bunicul său, sculptorul Ion Dimitriu-Bârlad
• PREMIERĂ | Se ridică lofturi din ruinele fostei fabrici Luther-Grivița. Mălțăria din București în care se făcea “cea mai bună bere din lume” se transformă fabulos
• IMGB și Aversa, ultimii coloși din patrimoniul industrial al Bucureștiului pulverizați de ghiuleaua investitorilor imobiliari. “Demolările fără discernământ nu înseamnă dezvoltare”, spun arhitecții
• Grivița, ultima baie publică din București nu mai e publică. Stabilimentul în care-și spălau bucureștenii “murdalâcul” a fost retrocedat cu tot cu istoria lui extraordinară
• Atenție, cad bucăți din Centrul Vechi. Pasajul Macca-Villacrosse din București n-a fost consolidat niciodată și nu se află pe nicio listă de restaurare
• București, agonia clădirilor de patrimoniu. O casă proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină
• Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han
• Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază
• Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari
• Bucureștiul va avea, în sfârșit, Pinacotecă. Patrimoniul de artă al țării va fi expus într-un palat spectaculos din Centrul Vechi
• Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară
• EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea
• Pescăruș, restaurantul unde mâncau comuniștii stridii, a primit aripi colorate de la Mihai Popescu, arhitectul care a revoluționat designul ambiental în locurile publice din București
• Locul magic din București cu livadă de cireșe coapte. Cum de nu s-au atins dezvoltatorii imobiliari de Mărțișorul lui Tudor Arghezi, un paradis asediat de blocuri
• Descoperă tot ce-a mai rămas din cartierul Uranus din București:”Ca într-un film SF cu portaluri temporale, ne plimbăm prin orașul dispărut”
• Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
• În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
• Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
• De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
• În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
• Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
• Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
• Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
• Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
• Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
• Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
• Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
• Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
• Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care comuniștii l-au tratat îngrozitor
• Look up! Descoperă clădirea cu cei mai frumoși sâni Art Deco din București și un inestimabil patrimoniu Modernist European înscris la UNESCO
• Cine vrea să cumpere un fort la Bragadiru? Face parte din ansamblul de fortificații din jurul Bucureștiului, construit de Regele Carol I, și a ajuns de vânzare
• Scandalul caselor demolate de pe strada Icoanei din București, faza pe blesteme. Misterioasa Bucureștioara, pârâul din adâncuri “care poate dărâma orice s-ar ridica”
• Au dat foc casei lui Mihail Sadoveanu din București de trei ori. Minunata Vilă în stil brâncovenesc nu mai are acoperiș și s-a făcut scrum pe jumătate
• Pe lângă plopul realmente fără soț. E-n mijlocul trotuarului de pe Calea 13 Septembrie din București, a supraviețuit demolării cartierului Uranus și spune drama celor strămutați
• Vreți să salvăm o fantastică boltă din cărămidă țesută, din Bucureștiul fanariot? E demolată treptat în Mahalaua Sfinților Apostoli, deși are o valoare inestimabilă
• Casă-bijuterie din București, cu tavane pictate de Luchian, restaurată cu mare artă. Cândva, la subsol avea un bar clandestin frecventat de Nicu Ceaușescu
• Abandonată mai bine de o sută de ani, minunata Casa Macca din București a început să fie consolidată și restaurată. Avea lift și încălzire centrală încă din 1911
• Casa lui Luchian din București a ajuns restaurant, apoi măcelărie cu slănină de Mangalița. Pictorul a murit sărac și paralizat, iar tablourile lui valorează azi averi
• A înviat Templul grecesc de pe Magheru, inima Bucureștiului de odinioară. La cine a ajuns uriașa bogăție din Muzeul Simu, Louvre-ul Micului Paris
• A crăpat piscina cu valuri în care înota Regele Mihai. E în centrul Bucureștiului și a fost prima piscină din Micul Paris și din România
• Toată lumea știe de „Micul Paris”, dar știai de București la un țâr distanță de „Noul New York” Clădirea-fenomen care a tulburat orașul și pe lângă care treci și de 10 ori pe zi
• Un avocat italian a cumpărat Palatul lui Take Ionescu din centrul Bucureștiului și are un plan formidabil pentru clădire. Take a murit intoxicat cu stridii. Cine l-a otrăvit?
• Cel mai instagramabil loc din București se află lângă Guvern: o casă veche lângă un imobil din viitor. Arhitect: Dorin Ștefan
• A opta minune a lumii e în casa asta din București, iar casa e de vânzare. Cu tot cu splendorile pictate de Luchian din dragoste pentru Mathilda
• Cum arată în interior Palatul Visului American din București, cu toate secretele sale. Clădirea “Maurice Blank”, fost sediu al ambasadei SUA, e de vânzare
• Moare cea mai frumoasă casă din București. Cum l-a scos generalul de Gaulle pe boierul Miclescu din baia în care a fost obligat să locuiască timp de 40 de ani
• Scheletul ascuns sub parchet în cea mai frumoasă casă boierească din București. Clădirea cu secrete din podea până-n tavan și restaurarea la care a venit și poliția
• Arhitectura next level din București are un nume: Dorin Ștefan. Cele mai futuriste clădiri din oraș și din lume explicate de cel care le-a creat
• “Am înviat o bătrânică, i-am făcut operații estetice, i-am pus podoabe și mai trăiește o sută de ani”. Învierea din mahalaua Sfinților din București care a trezit la viață și strada unde astăzi beau hipsterii cafele
• Grivița, ultima baie publică din București nu mai e publică. Stabilimentul în care-și spălau bucureștenii “murdalâcul” a fost retrocedat cu tot cu istoria lui extraordinară
• Atenție, cad bucăți din Centrul Vechi. Pasajul Macca-Villacrosse din București n-a fost consolidat niciodată și nu se află pe nicio listă de restaurare
• București, agonia clădirilor de patrimoniu. O casă proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină
• Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han
• Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază
• Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari
• Bucureștiul va avea, în sfârșit, Pinacotecă. Patrimoniul de artă al țării va fi expus într-un palat spectaculos din Centrul Vechi
• Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară
• EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea
• Pescăruș, restaurantul unde mâncau comuniștii stridii, a primit aripi colorate de la Mihai Popescu, arhitectul care a revoluționat designul ambiental în locurile publice din București
• Locul magic din București cu livadă de cireșe coapte. Cum de nu s-au atins dezvoltatorii imobiliari de Mărțișorul lui Tudor Arghezi, un paradis asediat de blocuri
• Descoperă tot ce-a mai rămas din cartierul Uranus din București:”Ca într-un film SF cu portaluri temporale, ne plimbăm prin orașul dispărut”
• Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
• În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
• Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
• De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
• În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
• Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
• Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
• Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
• Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
• Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
• Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
• Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
• Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
• Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care

……………….