Casa cu blazon din Dorobanți și incredibila poveste a proprietarului ei, „Schindler de București”. Diplomatul Constantin Karadja, omul care a salvat peste 50.000 de evrei

O casă din Dorobanți, cândva cartier rezidențial aristocratic, trece neobservată pe strada Dr. Grigore Mora, printre o multitudine de vile interbelice de patrimoniu.

Nimic nu amintește că aceasta a fost reședința lui Constantin I. Karadja, personalitate uriașă a diplomației și culturii române, nobil cărturar european prin excelență, bibliofil, colecționar de carte veche, diplomatul care a salvat vieți în timpul mandatului său de Consul General al României la Berlin (1932-1941).

“Un om între două țări”, diplomatul “drept între popoare”. Constantin I. Karadja era pe jumătate suedez, pe jumătate român, descendent al unei vechi familii aristocrate fanariote de origine bizantină

Doar blazonul familiei Karadja, aflat și azi deasupra intrării casei, poate sugera că acolo a trăit un om însemnat, un nobil.

Constantin I. Karadja a reușit să salveze nu mai puțin de 51.000 de vieți în calitate de consul general al României la Berlin (1932-1941), apoi director al Departamentului Consular al Ministerului de Externe (1941-1944). A emis și a prelungit documente de călătorie și pașapoarte pentru evreii din teritoriile controlate de cel de-al treilea Reich (Germania, Franța, Ungaria și Grecia), redându-le libertatea.

Diplomatul a refuzat să introducă pe pașapoarte mențiuni discriminatorii, precum marcajul “evreu”, care ar fi făcut fuga aproape imposibilă.

Constantin Ioan Lars Anthony Demetrius Karadja vorbea șapte limbi străine, știa greaca și latina veche. Astăzi, personalitatea sa excepțională este prea puțin cunoscută în Suedia și uitată în România

La 15 septembrie 2005, lui Constantin I. Karadja i s-a acordat titlul de “Drept între Popoare” de către Institutul Yad Vashem, cea mai înaltă distincție acordată celor care au riscat totul pentru a salva vieți în timpul Holocaustului.

Casa din Dorobanți, cândva muzeu de carte veche, este semnată de Ioan Hanciu, arhitectul care a proiectat și Vatra Luminoasă, cartier-grădină

Casa diplomatului Constantin I. Karadja a fost proiectată în anul 1931 de arhitectul Ioan Hanciu în Parcelarea Mornand,  Zona Protejată nr. 53, spațiu tipic pentru opțiunea culturală, occidentală a elitelor din prima jumătate a secolului al XX-lea. Vilele respectă regulile prevăzute de Primărie- retragere uniformă de la stradă, obligativitatea de a realiza construcții izolate cu înălțimea maximă la cornișă de 14 metri.

În anul 1931 a fost emis Dosarul de autorizare 13157/931, de Primăria I de Galben “coprinzând Cererea de autorizație a d-lui consul general Constantin I. Karadja din Parcul Mornand, str. Colonel Mora 25, lotul 24”. Reședința a fost clădită din bani proprii și a fost construită de Casa Autonomă a Construcțiilor, cu două intrări identice pentru cei doi copii ai săi.

Despre Vatra Luminoasă, proiectul arhitectului Ioan Hanciu, vezi aici: Incredibil, dar adevărat în orașul betonat: Vatra Luminoasă, cartierul-miracol cu case cu grădină pentru bucureșteanul simplu. Case ieftine și subvenționate de stat

„Casa a fost naționalizată, dar nu îmi este clar dacă în totalitate, pentru că știm li s-a permis să trăiască acolo”

Max Caradja Johnson este înrudit cu diplomatul Constantin Karadja, a descoperit dosarul de autorizare al casei și studiază istoria familiei.

B365: Max Caradja, cum ați ajuns să căutați dosarul de autorizare al casei din str. Grigore Mora?

Max Caradja Johnson: Din curiozitate, este o casă care pare modestă, dar important este că are stema familiei Karadja/ Caradja pe fațadă, este aceeași stemă ca a noastră, suntem aceeași familie cu două ramuri. Casa are două uși perfect identice și deasupra lor se află blazonul. Imobilul se află acum în stare bună, este întreținut. Maică-mea are amintiri, de când era mică, cu Marcela, soția diplomatului Karadja, care trăia în acea casă. Este bine să vorbim despre ei, să rămână în memoria colectivă.

Stema familiei este compusă dintr-o acvilă pe fond de aur, cu gheare roșii, care ține în cioc o cruce latină de argint, acesta fiind simbolul voievodal al Țării Românești și amintește de domnia lui Ioan Gheorghe Caradja (1812-1818), la care se adaugă o stea de aur, un inorog de aur și o pasăre phoenix, simbolul clasic al renașterii care amintește însă și de renașterea Greciei.

Diplomatul Constantin I. Karadja a fost concediat de comuniști și i s-a refuzat cererea de emigrare în Suedia

După venirea comuniștilor la putere și instalarea cerberului Ana Pauker la conducerea Ministerului de Externe, lui Constantin I. Karadja i s-a refuzat dreptul de a se angaja în orice alt domeniu și nu a primit pensie de serviciu. În iunie 1946, Constantin I. Karadja a devenit membru de onoare al Academiei Române, la propunerea generalului academician Radu R. Rosetti, dar a fost eliminat din Academia R.P.R în 1948, din cauza originii burghezo-moșierești.

Moartea sa, în 1950, la doar 60 de ani, probabil l-a scutit de pușcăriile comuniste.

Constantin I. Karadja și-a transformat casa din Dorobanți în muzeu unde erau expuse hărți vechi, piese de numismatică, armuri, argintărie și picturi, majoritatea obiectelor fiind dispărute azi

În ședința din 3 iunie 1946 a Academiei Române, generalul Radu R. Rosetti propune alegerea lui Constantin Karadja ca membru de onoare:

Ca bibliofil, domnia sa a adunat o bibliotecă bogată de incunabule, de ediții rare și de studii asupra trecutului nostru, de cel mai mare folos pentru cercetările istorice. De asemenea, trebuie menționat că editorii catalogului internațional al incunabulelor i-au încredințat întocmirea și publicarea părți privitoare la incunabulele aflate în bibliotecile publice și private din România, lucrare pe care a dus-o la bun sfârșit, pledează generalul Rosetti, care va sfârși, în anul 1949, în închisoarea Văcărești, exterminat de regimul comunist.

Constantin Karadja a donat colecția sa prețioasă Bibliotecii Academiei Române, la Departamentul de Manuscrise și Cărți Rare sunt înregistrate peste 400 de documente istorice începând cu secolul al XV-lea, în principal moldovenești, atât în original, cât și în fotocopie. Cele mai multe manuscrise (românești, latine, italiene, franceze, germane din secolul al XV-lea și al XVI-lea) completează inventarul.

Mai jos, interviu cu Ileana Stănculescu, artist plastic, cercetător, conferențiar universitar și membru al Centrului de Studii Medievale al Universității București. Ileana Stănculescu și-a dedicat mulți ani din viață studierii moștenirii lui Constantin Karadja și a realizat un impresionant film documentar, filmat în România și în Suedia.

Filmul “Constantin Karadja, diplomat și om de cultură”, aici: https://www.youtube.com/watch?v=pOrtdRz5qc4

“Constantin Karadja a salvat nu doar persoane, ci și obiecte sau surse ale culturii medievale, evidențiindu-le, achiziționându-le și scriind despre unele din ele în reviste europene”

Ileana Stănculescu: Constantin Karadja nu a fost doar diplomat, ci și un mare om de cultură, un medievist rafinat și un colecționar cultivat. Nu a salvat doar persoane, ci a salvat de la uitare și elemente de patrimoniu referitoare la istoria Țărilor Române.

O parte din biblioteca mea personală a trecut prin două războaie, nu fără răni dureroase, multe mii de volume lipsă sau zdrențe. Știm cu toții că astfel de povești jalnice trec ca un fir roșu de-a lungul istoriei patrimoniului cultural al țării, scria Constantin Karadja.

Ileana Stănculescu: Parte din această colecție îi aparținea lui Aristide Caradja, socrul său, avocat și renumit etimolog și om de cultură. Constantin Karadja nu era un colecționar investitor, precum se practică din păcate în zilele noastre, ci o persoană care chiar cunoștea piesele și le aduna cu un scop. Pare că ar fi dorit să alcătuiască o istorie a României din surse istorice.

În comunism, numele lui Constantin Karadja a fost șters de pe cărțile vechi din colecția sa inestimabilă

Ileana Stănculescu: Biblioteca sa cuprindea: incunabule, manuscrise și carte veche europeană și românească. Este deosebit de emoționant că pe coperta interioară a acestora, de cele mai multe ori, se află câteva informații scrise de mâna lui Constantin Karadja, iar pe file apare “ex-libris” Karadja. Dureros este să vezi cum de multe ori, odată cu intrarea volumului în biblioteci publice, marca apartenenței a fost ștearsă, tocmai pentru a nu mai păstra nicio urmă a dețInătorului.

Constantin Karadja alcătuiește primul inventar al incunabulelor de pe teritoriul României în perioada în care a fost consul la Berlin (1932-1941), e vorba de „Lista Incunabulelor” păstrate în România care cuprinde, după cum spune autorul, 1.345 de titluri, din totalul de 1467 aflate pe teritoriul țării noastre, după anul 1945.

“Din păcate, după 1950, tot ce Constantin Karadja a salvat, a adunat cu trudă și a conservat de la generațiile trecute a fost împrăștiat”

Ileana Stănculescu: După instaurarea Republicii Populare, la 30 decembrie 1947, fostul diplomat era obligat să solicite în scris “să mi se găsească o întrebuințare potrivită, conform gradului meu de cultură și modestei mei capacități”.

Constantin I. Karadja redactează un memoriu adresat Consiliului de Miniștri:

Dacă nu găsim o posibilitate de existență în țară, suntem siliți să emigrăm în Suedia unde ni se oferă posibilitatea de a trăi. (..). În cazul extrem și dacă nu s-ar găsi în curând ca familia mea ar putea fi de folos aici în țară, ne vedem siliți cu adânc regret a solicita pașapoarte de emigrare pentru a părăsi o țară unde m-am stabilit de bună voie. ..) Distrugerea mea și a familiei mele nu poate fi Statului de niciun folos.

Constantin I. Karadja propune să ofere cadou regimului comunist casa din strada Mora, precum și 27 de hectare din comuna Grumăzești, locul unde își avea moșia și conacul familia socrului său, Aristide Caradja.

B365: De ce s-a născut Constantin Karadja la Haga?

Ileana Stănculescu: Pentru că acolo se afla tatăl său în misiune diplomatică. Constantin Ioan Lars Anthony Demetrius Karadja este, pe linie paternă, descendent al domnitorului Țării Românești Ion Gheorghe Karadja (1745-1844), domnitor între 1812-1818, și, pe linie maternă, de origine suedeză, fiind fiul lui Mary Smith.

S-a născut la Haga, pe 24 noiembrie 1889, în incinta Legației turce, al cărei titular era tatăl sau, Ioan Karadja, și a decedat la București, la 28 decembrie 1950.

“Caradja este un nume identificat mai mult cu domnitorul Ioan Caradja, sub care a avut loc epidemia de ciumă. Karadja, scris cu K, este ramura turcească, din care descinde și Constantin Karadja, diplomatul nostru”

Ileana Stănculescu: Din certificatul de naștere aflăm că părinții săi sunt principele “Ioan Karadja, beylerbey al Rumeliei” – care la acea dată îndeplinea funcția de trimis extraordinar și ministru plenipotențiar al Imperiului Otoman pe lângă regii Țărilor de Jos și Suediei- respectiv pe Marie-Luisa Smith, cetățeană suedeză, provenită dintr-o familie înstărită”.

“Constantin a fost botezat ortodox, confesiunea tatălui său, în sediul Capelei Legației Imperiale a Rusiei, la Haga”

Plecând cu mama sa în Suedia, în urma decesului timpuriu al tatălui său, Constantin Karadja va urma liceul particular, cu o adâncă rezonanță în cultura scandinavă, Beskovska Skolan.

În 1909 se înscrie la Inner Temple, o facultate selectă de drept din Londra, și își va lua diploma de absolvire în 1922. În 1910 îl întâlnește pe Ștefan Aristachi, logofăt al Patriarhiei de Constantinopol, și primește o ofertă să lucreze în biblioteca acestuia. În 1922, Constantin Karadja devine membru al Baroului de avocați britanici și diplomat, cariera sa se va desfășura pe parcursul a aproape 30 de ani.

“Geografic vorbind, existența tânărului Karadja pendulează între reședința familiei de la Bovigny, Stockholm, Constantinopol și Grumăzești (Neamț), unde vine pentru prima dată în 1916”

Ileana Stănculescu: Activitatea sa diplomatică începe la vârsta de 21 de ani, în perioada 1910-1913, în cadrul Departamentului Politic al Ministerului de Externe Otoman, în calitate de atașat și, apoi, de secretar de legație. Demisionând în octombrie 1912 din diplomația otomană, Constantin I. Karadja se reîntoarce în Suedia, unde în următorii ani activează în cadrul băncii “Sveriges Privata Centralbank” (1914-1915).

În anul 1916 se stabilește în România, în urma căsătoriei cu domnișoara Elena Marcela Caradja, fiica lui Aristide Caradja (etnolog și academician român) și a Matildei Caradja (născută Grecianu), iar la data de 21 aprilie 1920, prin decret semnat de Regele Ferdinand I, Constantin Karadja primește cetățenia română.

“În ciuda faptului că proveneau din două aripi ale aceleiași familii-Karadja și Caradgea-, viitorii soți nu erau rude “la gradul oprit de lege”, cum se specifică în actul de căsătorie”

Ileana Stănculescu: Cuplul va avea doi copii: Ion (născut la Iași, la 8 aprilie 1917) și Marie Nadeje (născută la Grumăzești, la 9 ianuarie 1920). În anul 1920, la 31 de ani, este numit consul în cadrul Ministerului de Externe, moment ce marchează debutul carierei sale în diplomația română, în cadrul căreia avea să dețină funcții importante: consul la Budapesta (1921-1922), Stockholm (1928-1930), Berlin (1932-1941).

Cariera sa diplomatică ia sfârșit în urma deciziei ministeriale nr. 58.378/31 august 1947, prin care postul său de Consul General clasa I era suprimat începând cu data de 1 septembrie 1947.

“Constantin Karadja a iubit cu intensitate țara noastră și a slujit-o cu prețul vieții până la moartea sa în 1950, în casa din Grigore Mora 24”

B365: Ileana Stănculescu, când v-ați întâlnit, fie și simbolic, cu Constantin I. Karadja, de cât timp studiați viața și moștenirea sa?

Ileana Stănculescu: Lucrând la Enciclopedia Română veche, un proiect general al Institutului G. Călinescu al Academiei Române. Cum eu am crescut în Suedia, spațiul scandinav mi-a marcat profund existența. În activitatea de cercetare am căutat mereu subiecte care să aibă legătură cu Suedia. Prin 2010 am găsit la fișier (pentru generațiile de astăzi un concept abstract) un autor cu numele Constantin Karadja care traducea textele lui Iorga în limba suedeză și le publica în Suedia.

Aveam să aflu mai târziu, mergând pe firul poveștii că pe Karadja l-a legat o prietenie de o viață cu Nicolae Iorga.

Studiind în Biblioteca Academiei Române, în fondul Saint George (acum la Biblioteca Națională), precum și în fondurile arhivistice de la Arhivele Naționale (unde există dosare cu familia Karadja) și Arhivele Ministerului de Externe a început să se contureze personalitatea lui Constantin Karadja. Era un diplomat de carieră cu o remarcabilă cultură și un mare colecționar.

B365: Ce ați descoperit nou și neștiut?

Ileana Stănculescu: Nou și neștiut este mai tot, în special pentru generațiile din spatele meu. Eu am avut marele noroc să fiu ajutată și îndrumată de cercetători ce în mare parte nu mai sunt printre noi (menționez cu precădere pe Cătălina Velculescu, cu care am studiat din 1997 până în 2020, când a plecat dintre noi), în demersul meu de cercetare. Greu a fost să pun (și în continuare mai sunt întrebări), piesele cap la cap. Karadja este o personalitate poliedrică de largă extindere.

Sunt deosebit de fericită că am reușit să găsesc rudele pe linie maternă din Suedia și cercetători de acolo și să alcătuiesc o echipă cu cercetători preocupați de subiect din ambele țări. Menționez în acest sens pe jurnalistul Joakim Langer și din România, remarcabilii istorici Otmar Trașcă și Stelian Obiziuc. Ultimii doi au și editat Manualul Diplomatic scris de Karadja. Un exemplar l-am descoperit la Biblioteca Academiei Române.

Impresionată este pasiunea și extraordinară capacitate de lucru a diplomatului. Colecționa incunabule (primele cărți tipărite din a două jumătate a sec.XV), manuscrise, file ilustrate cu miniaturi, hărți cu intenția se pare de a alcătui o istorie a Țărilor Române, pe care nu a mai apucat să o facă.

“Parcurgând incunabulele de la B.N.S este impresionant să vezi scris cu creionul pe oglinda paginii, trimiteri de la o sursă istorică la alta, chiar de mâna lui Constantin Karadja, dovadă că acele piese nu erau doar achiziționate ci și aprofundate”

Ileana Stănculescu: Constantin Karadja a alcătuit un catalog al incunabulelor existente pe teritoriul Țărilor Române și distinsa doamna Elena Maria Schatz, a continuat catalogul dedicând o viață acestei lucrări. Conversațiile cu dânsa m-au impresionat mult. Fiind prietenă cu Marcelle Karadja (soția lui Constantin), și cum după anii 50 nu mai erau fonduri de achiziții, dânsa organiza să fie cumpărate incunabule din Anticariat și așa a alcătuit un fond, care nouă ne înlesnește cercetare.

„Constantin Karadja purta corespondență cu personalități europene și achiziționa din bani proprii ce incunabule îi lipseau, sau cerea facsimile”

Totodată avea și manuscrise românești și carte veche românească. Am scris spre exemplu despre Liturghierul lui Coresi din biblioteca sa.

B365: Ce fel de Muzeu există în casa din str. Grigore Mora, cum funcționa și ce conținea?

Ileana Stănculescu: Din relatările cercetătorilor care mi-au fost dascăli, casa din str. Mora, după modelul casei Zambaccian din vecinătate, a fost declarată muzeu, dar familia continua să trăiască în casă. Muzeul ar fi fost deschis sâmbăta și duminica pentru public. Dna Elena Maria Schatz spunea că dl Predescu a fost chemat să alcătuiască inventarul, pe care nu l-am identificat până în prezent. Dânsul vorbește despre asta în Enciclopedia publicată la Cugetarea în 1940.

Ca piese muzeul conținea pe lângă volume hărți vechi, piese de numismatică, armuri, argintărie și picturi. Dintre picturi am identificat la Muzeul Național de Istorie din București Portretul lui Ioan Gh. Caragea (achiziționat de la doamna Irina Mănescu în 1981).

B365: Cât de legat a fost Constantin Karadja de România, dar de Suedia?

Ileana Stănculescu: Constantin Karadja a fost extrem de legat de România și de valorile noastre culturale. Scria cu ritmicitate în revistele Academiei Române orice noutate găsea care viza legăturile din Suedia și România, spre exemplu. În acest sens am alcătuit lista impresionată a articolelor sale.

Purta corespondență cu mari cărturari (corespondența se află la BAR și doresc să o editez): Bianu, Gorovei, Iorga ș. a. pe diferite aspecte culturale. Suedia era țara sa maternă, de care evident era legat.

“Este insuficient cunoscut în Suedia, din păcate. Dar sperăm ca prin eforturile noastre să fi contribuit acum și în continuare la recunoașterea și instalarea sa la locul potrivit”

Ileana Stănculescu: Ar merită să se vorbească despre Karadja care a salvat vieți, cel puțin cum se vorbește despre Raoul Wallenberg. Eu am rezonat la nivel personal și cu toată modestia la aceste trăiri citite printre rânduri, pentru că eu însămi reprezint traseul invers. Sunt mult mai legată de Suedia, aș putea spune, decât de România.

B365: Constantin Karadja a fost martor la ascensiunea nazismului și la instaurarea comunismului în România. De ce nu a părăsit România?

Ileana Stănculescu: Nu doar a trăit, dar a fost diplomat într-o perioadă tulbure. Pare că nu a părăsit România pentru că nu i s-a permis să își ia și familia. Încă nu am un răspuns definitiv la această întrebare.

Cum avea probleme de sănătate și se știe că arestările începuseră, cum menționa și acad. Pippidi, dacă nu murea la finele anului 1950, ar fi fost ridicat că alți cărturari de Securitate. Dorința sa a fost să fie incinerat, după cum povestește familia.

„În ambientul nostru oriental balcanic, Constantin Karadja a rămas o specie aparte. Baza scandinavă reflectată în seriozitatea lucrului, cinstea și lucrul bine făcut nu îl făceau neapărat un personaj comod”

B365: Vreți să reconstituiți Colecția Karadja, este posibil?

Ileana Stănculescu: Personal mi-aș dori, dar mă întreb dacă mai este posibil. Există o mărturie deosebită a filologului și specialistului în literatură română veche Dan Simionescu despre Constantin Karadja, în care îl descrie drept un om de o eleganță și generozitate deosebită, gata să fie de ajutor cu o sugestie bibliografică sau cu împrumutul vreunei piese din propria bibliotecă.

În strădaniile sale trebuie menționată prezența discretă și înțeleaptă a soției sale Marcelle Karadja. Dânsa a adus de la Grumăzești teiul care se află și astăzi în curtea casei din Mora, un tei aparte german.

Parcul cu tei de la Grumăzești și conacul sunt astăzi devastate.

Mulțumim domnului Ștefan Mănescu pentru fotografii.

„Casa diplomatului Constantin I. Karadja” este un episod din seria „Make Bucharest Great Again”, care vă spune povestea neștiută a clădirilor de patrimoniu din București sau vă prezintă proiecte de arhitectură inovatoare.

Ce am mai scris se află aici:

S-a întors norocul la Hanul Evreilor, cândva înfloritor, acum pe ducă. Cine va salva Monumentul Neculescu, pe vremuri plin de prăvălii ținute de negustori israeliți din București

• Destinul amar al Vilei profesorilor Perianu. Nepoata lor ne spune povestea casei cu prăjituri din Cotroceni, opera primei femei arhitect din București
• EXCLUSIV I Misterul seifului imposibil de deschis din Vila Gh. Tătărescu. Reședința din inima Bucureștiului a fostului premier poate fi vizitată pentru prima dată
• FOTO I Moștenirea lăsată Bucureștiului de prima femeie arhitect din țară. Povestea personalității care a cucerit breasla dominată de bărbați și minunata ei casă cu pălărie
• Gara Băneasa, simbol regal al Capitalei, e pe linie moartă. Deși are valoare uriașă, clădirea modernistă lipsește din Lista Monumentelor din București
• Palatul prezidențial din Neptun, unde soții Ceaușescu fugeau vara din București. Secretele faimoasei vile, dezvăluite de arhitectul care a proiectat-o
• FOTO I Mascaronii, misterioase chipuri care păzesc casele de epocă, adunați într-o colecție de o mare frumusețe. Cine e visătorul care inventariază fețele Micului Paris
• Renaște Casa Tattarescu, singura reședință în formă de han din București. Incredibila poveste a nepoatei marelui pictor, îngăduită de comuniști să trăiască în imobil până la sfârșit
• Blocul Gioconda, cândva cel mai înalt din București, și fabuloasa poveste a locului cu 300 de ani de istorie. Acolo a fost un Palat domnesc. De ce a fost demolat
• Casa lui Constantin Argetoianu, marele boier căruia nu i se cunoaște mormântul. Monumentul a fost proiectat de un “vechiu arhitect din București”
• “Casa cu marchiză persiană” s-a întors în viața Bucureștiului. A fost reședința generalului Argeșanu, supranumit “Ghiță Soldatul”, fost prim-ministru asasinat de legionari
• EXCLUSIV I Mărturia arhitectului care a proiectat „Palatul Ceaușescu” din Primăverii. Chinul de a executa tot ce li se năzărea mofturoșilor beneficiari
• Clădirea Teatrului Foarte Mic are o foarte mare bulină roșie. Edificiul, cu minunate elemente Art Nouveau, a fost Palatul Sindicatului Ziariștilor din București
• Odeon, teatrul vrăjit din care se vede cerul. Cum s-a clădit nobilul edificiu de pe Calea Victoriei, cu acoperiș glisant care funcționează încă din anul 1911
• Soarta frumoaselor clădiri neoromânești care au adăpostit Căminele de Ucenici din Bucureștiul interbelic. Unde și cum învățau adolescenții o meserie
• O casă ca-n povești, reședința lui George G. Assan, industriașul care a dat pâine Bucureștiului. Monumentul, azi “Casa Oamenilor de Știință”, găzduiește botezuri și nunți
• A întinerit cel mai bătrân palat de pe Bulevardul Elisabeta. Monumentul adăpostește Arhivele Naționale, comori de valoare inestimabilă
• Palatul Nifon, renăscut în toată măreția sa pariziană. Monumentul de pe Calea Victoriei, proiectat de arhitectul regal Paul Gottereau, era în pericol iminent de prăbușire
• Pe culmile nepăsării: se vede cerul prin acoperișul Casei cu Cavaler în Armură din Precupeții Vechi. Cine-a pus deasupra Bucureștiului misterioasa statuie cu ciocan ridicat amenințător
• Palatul Cotroceni, scăpat miraculos de plănuita demolare, dar nu și de marele jaf comunist. În curtea casei de vis a Reginei Maria, cărțile regelui au fost puse pe foc
• Sala Palatului și secretele din jurul ei. O bucată din cortina de blocuri e falsă, iar fațada mimează apartamente care nu există. 3 biserici au căzut ca să fie ridicată
• Cea mai frumoasă casă cu marchiză din Cartierul Armenesc zace în paragină. Secretele reședinței fondatorului fabricii Adesgo, emblema eleganței feminine în Bucureștiul interbelic
• Pinacoteca: interese, priorități și un proiect mereu amânat. Palatul Dacia-România ar trebui să adăpostească marea colecție de artă a Bucureștiului
• Mănăstirea Chiajna, grandioasa ruină din marginea Bucureștiului. Monumentul “blestemat” să nu fie nici măcar pus în siguranță, izvor de aberații cu fantome
• De ziua lui Emil Prager, inginerul care a înălțat Bucureștiul modern din beton armat. Cine era “Opapa” pentru nepoata strălucitului constructor I INTERVIU
• EXCLUSIV I Turnul lui Țepeș Vodă, tainele unui monument unic în București. Misterioasa cetate care adăpostea un rezervor de apă a fost restaurată
• Patrimoniu profanat: ciudata capelă din Pădurea Băneasa. Monumentul misterios, năpădit de liane, a fost ridicat pentru “bancherul României Mari”
• Misterele Blocului Roșu, palatul abandonat de pe Calea Victoriei. Clădirea modernistă a adăpostit birourile companiei Banloc-Goodrich, primul producător de anvelope din România
• Tragedie din onoare. Monumentala casă neoromânească din inima Bucureștiului, locul unde Gen.Vasile Zottu, Șef de Stat Major, și-a pus capăt zilelor
• Strigă suferința tăcută a clădirii din str. Traian, o bijuterie arhitecturală distrusă. Bucureștiul caselor arse, cum dispare memoria construită a orașului
• FOTO I Frumusețea uitată a Bucureștiului neoromânesc. Topul clădirilor publice și particulare care-au dat boierie, stil și identitate orașului. I INTERVIU
• VIDEO I Filipescu-Cesianu, singura casă cu foișor și cea mai frumoasă grădină de pe Calea Victoriei. Clădirea cu acoperiș imperial și-a redobândit strălucirea
• Dispariția unei comori din București. Cum a fost jefuit Palatul din Herăstrău al Principesei Elisabeta, plin de opere de artă până au venit comuniștii la putere
• Mutilarea Sălii Dalles, clădire “înghițită” de un bloc socialist. Elegantul edificiu interbelic a fost clădit din suferința unei mame care și-a pierdut toți cei 3 copii
• Plânge casa părăsită a Prințesei Caradja, o splendoare din Micul Paris, acum probabil cea mai tristă clădire din București. Aici venea Enescu să cânte
• Casele cu băcănie ale neguțătorului Nae Petrescu din Mântuleasa, mărturii ale Bucureștiului dispărut. Ansamblul de patrimoniu trăiește de aproape 150 de ani
• Imaginile unei crime de patrimoniu. Casa arhitectului Grigore Cerchez, o splendoare de pe Calea Victoriei, demolată pentru că se afla pe traseul lui Ceaușescu | INTERVIU
• EXCLUSIV | Vila Nae Ionescu, cu buncăr și tunel secret spre aeroportul Băneasa. Industriașul Malaxa i-a dăruit-o, mareșalul Antonescu și-a făcut-o reședință
• Vila Malaxa, reședință monumentală pe măsura lui “Krupp de România”. Mită, corupție și exil. Cât de bogat era industriașul când a dat Bucureștiul pe New York
• Cea mai veche și mai iubită casă de pe Parfumului a renăscut. În “Parfumeria” din cartierul evreiesc, Silvia Kerim a trăit o dragoste profundă cu regizorul Mircea Veroiu
• VIDEO I Gemenele neogotice din mahalaua Batiștei. Cele două case în oglindă de pe Calderon, despre care legenda spune că au fost zestrea a două surori
• FOTO | Dărâmarea Bisericii Enei, cu turla dislocată într-o noapte de aprilie, când „întunericul s-a umplut de praf”. Imagini teribile, surprinse de arh. Radu Ștefănescu
• Promis final fericit pentru o clădire-simbol a Bucureștiului: Casa lui Dinu Lipatti. Cine promite să salveze locul unde a creat cel mai mare pianist al secolului XX
• Se vinde Castelul de pe Chei, cea mai frumoasă ruină din București. Deslușirea unui mister: monumentul seamănă izbitor cu Templul spiritist închinat Iuliei Hasdeu
• Cadoul otrăvit: o bucată din Casa Dinu Lipatti, scoasă la vânzare de ziua de naștere a marelui pianist. PMB spune că licitația poate fi lovită de nulitate
• EXCLUSIV I Vila Steinebach, cea mai frumoasă casă din Cotroceni. Principele Nicolae i-a dăruit-o iubitei sale, femeia din cauza căreia care a fost expulzat
• Fabrica de ciocolată Zamfirescu, celebră în Bucureștiul interbelic, și destinul ei amar. La naționalizare, proprietarul s-a sinucis. Prin demolare, a devenit miză imobiliară
• Ultima casă de târgoveț din Cartierul Armenesc. “La Metoc”, grădină secretă cu smochini, huzur oriental, socată și șerbet pentru verile încinse din București
• În căutarea Sublimului Ruginit. „Feronerie București”, cu meșterii care au făcut cele mai frumoase marchize, uși și garduri – bijuteriile din fier forjat ale orașului
• Strălucitul conac al Sabinei Brătianu, cândva templu al artelor. În imensa curte din spate, azi e Sera Eden, grădină de vară cu bar
• Planuri extraordinare pentru revitalizarea Depoului “Victoria”, cel mai vechi din București. Halele și clădirile se află în jalnică degradare I INTERVIU
• Moare Casa lui Toma Zamfirescu, marele fabricant de săpun care-a spălat Bucureștiul. De fabrica lui s-a ales praful, cade și reședința I Interviu cu ultimul Zamfirescu
• Neștiuta dramă trăită într-o superbă vilă din nordul Bucureștiului. Istoria casei făcute de arh. Marcel Iancu pentru prietena lui cea mai bună, extraordinara sculptoriță Milița Petrașcu
• FOTO I Cel mai frumos monument de arhitectura industrială din București, o poveste dulce-amară: vila și fosta Fabrică de calești “Hermann J. Rieber”
• Veste dureroasă: Cartierul Evreiesc mai pierde un monument istoric. Fosta școală de meserii “Ciocanul” e scrum. OAR-București cere intervenția urgentă a autorităților
• Luxoasa vilă a bancherului Jean Juster, perla Bucureștiului modernist. Clădirea e lângă Biserica Silvestru, a fost proiectată de arh. Marcel Iancu și avea chiar și solariu
• Cum a scăpat de demolare Hanul lui Manuc, martor al vechiului București. Paradoxal, în anii ’60, la conducerea lucrărilor de restaurare era un fost deținut politic
• “În căutarea Micului Paris”. Imagini rare cu cele mai frumoase clădiri din București, exemple glorioase de arhitectură franceză. Istoria vie și veselă a proprietarilor
• EXCLUSIV | În casa Principesei Elisabeta era fostul restaurant “Mărul de Aur”. Imagini de epocă din interiorul monumentului de pe Calea Victoriei, cel mistuit de flăcări
• Prima vilă modernistă din București e “cutia albă” a unui negustor de vinuri din Cartierul Evreiesc. Clădirea, proiectată de arh. Marcel Iancu, arată azi deplorabil
• Renaște Palatul impunător de după Dealul Mitropoliei. Acolo, unde acum e Colegiul de Arte Dinu Lipatti, s-a scris istoria feminismului în București
• Minuni ascunse sub două straturi de vopsea în casa căpitanului D. Pandele. Și tu poți să le vezi, monumentul din mahalaua Mântuleasa, restaurat și redat bucureștenilor
• EXCLUSIV | Misterul din Casa cu Sfinx și formidabila ei renaștere. Aici a fost secretă lojă masonică, iar un arhitect italian a transformat-o în magnifica lui reședință din București
• EXCLUSIV I “Casa Suțu, palatul și fantomele sale”. O zi din viața extravagantului cuplu Irina și Grigore Suțu, supranumiți Turcul și Cămila, și sofisticatele lor baluri din vechiul București
• EXCLUSIV | Uzina Electrică Filaret, în imagini incredibile din 1908. Ce șanse are spectaculosul monument de arhitectură industrială să fie redat Bucureștiului
• “Alo, Alo, aici Radio București!”. Călătorie în anii ’50, când s-a construit Palatul Radiodifuziunii. Sediul vechi, o clădire frumoasă de pe Berthelot, fusese distrus în război
• EXCLUSIV I Ecaterina, prințesa răpită. Incredibilul destin al nepoatei Nababului: a copilărit prin orfelinate, și-a dedicat viața orfanilor din Leagănul “Sf. Ecaterina”, de la Arcul de Triumf
• Cel mai frumos castel mediteranean din București ascunde o istorie cumplită. Proprietarii au fugit spre libertate, dar au ajuns în lagărele lui Tito | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Cine-a pus pe roate Caru’ cu Bere din Centrul Vechi. În splendida clădire proiectată de arhitectul Palatului Peleș au intrat și Caragiale, și Rolling Stones
• EXCLUSIV | Cum a ridicat Nababul Palatul Cantacuzino, azi Muzeul Enescu. Mărețul monument simbol din București e foarte degradat, iar restaurarea nu se mai termină
• Tainele Casei Lipizer, cea mai veche reședință de arhitect din București. Clădirea neogotică, ruptă parcă din “Urzeala Tronurilor”, a fost scanată 3D și va fi restaurată
• Palatul Mogoșoaia, minunea de lângă București. Cum a transformat Prințesa Martha Bibescu o ruină în cel mai rafinat loc de întâlnire pentru elitele Europei
• Fenomenala bibliotecă din Casa lui Dimitrie Gusti, fondatorul Muzeului Satului din București. Cum a fost alungat din reședința sa | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Palatul Băncii Chrissoveloni, splendoarea din Centrul Vechi printr-un noroc scăpată neatinsă de distrugeri. Șansă pentru patrimoniu, șoc pentru proprietari I INTERVIU
• EXCLUSIV I Palatul Niculescu-Dorobanțu, o minunăție neogotică unică în București, în 10 imagini superbe și rare din interior | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV | Un secret de 4 stele. Cum a fost construit Hotelul Lebăda de pe insula Pantelimon, pe locul fostei mănăstiri-spital, unde șantierul a reînviat un vechi pericol
• Cum a făcut Gospodăria de Partid cantină din Palatul bancherului Spayer. Renaște clădirea după care se întorcea soarele Bucureștiului | Interviu cu arh. Mihai Eftenie
• Distrugerea unui imperiu, cu bănci, palate și moșii | Interviu cu Jean Chrissoveloni, ultimul din dinastia bancherilor care a dezvoltat Bucureștiul și România
• Cum a fost construit Sky Tower, cea mai înaltă clădire din București. Are 37 de etaje și un restaurant în nori, din care vezi orașul ca-n palmă I INTERVIU
• EXCLUSIV I Cum arată în interior vila fraților cu nume memorabil, cei mai mari importatori de lifturi din Bucureștiul interbelic | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Vila fraților cu nume memorabil, cei mai mari importatori de lifturi din Bucureștiul interbelic. O casă de tip neoromânesc, devenită spectaculos imobil mediteranean | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Palatul Imobiliara, cel cu Pasajul Victoria, splendoare și decădere. Fațada la Calea Victoriei a fost reabilitată, dar construcția, veche de peste 100 de ani, a rămas neconsolidată
• VIDEO I Vedem ce nu mai este, ba chiar pășim în Muzeul Simu, legendarul. Templul Artelor de pe Magheru, demolat în comunism, reconstruit virtual acum | INTERVIU
• Cea mai frumoasă casă de pe Bd. Primăverii, cu living cât un apartament și istorie incredibilă. Cum a fost ocupată de un feroce tandem stalinist I Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Hotelul Luvru, azi Capitol, “cea mai măreață clădire de pe Calea Victoriei”, cu ale sale 9 vieți. 10 hoteluri, un singur arhitect: Arghir Culina. I INTERVIU
• Fabulosul Testament al Nababului, cândva cel mai bogat român. Avea munți, moșii, petrol și palate în București. Interviu cu Max Caradja, urmașul lui Gh. G. Cantacuzino
• Revanșa familiei Mavrodin. Cum au reușit doi profesori să recupereze superba reședință a strămoșilor, din buricul Bucureștiului, și apoi să vadă lumea
• Două dintre cele mai frumoase blocuri moderniste din Bucureștiul interbelic. Au rezistat și marilor cutremure, și probei timpului | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Omul care a dăruit Bucureștiului cele mai multe biserici. Capodopera sa este Biserica Mănăstirii Cașin, primul lăcaș decorat doar în mozaic
• Cum a renăscut din propria-i cenușă cel mai frumos castel mediteranean din București. Clădirea, făcută scrum la bombardamentele din’ 44 | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Cum a rămas fără turnuleț și fără frumusețe exotică vila istoricului Ionnescu-Gion, mare îndrăgostit de București. Iulia Hașdeu urma să-i fie soție
• EXCLUSIV I Nedreapta poveste a actriței Elvira Godeanu și a casei sale extraordinare de pe Docenților. Comuniștii au dat-o afară din vila primită în dar de la Emil Prager
• Uimitoarele palate cu grădini de pe Aleea Modrogan. Într-unul a trăit amantul Principesei Elisabeta și a fost demolat, altul e sediu PNL | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Tezaurul risipit prin tot Bucureștiul. Rămășițele Mănăstirii Văcărești sunt împrăștiate, în vreme ce PMB promite de 12 ani un Memorial la Palatul Mogoșoaia | INTERVIU
• Cafeneaua Veche e ca nouă și-a luat marele premiu pentru arhitectură de interior. E-n Centrul Vechi și are o istorie fabuloasă. Aici se bea neîntrerupt cafea de aproape 250 de ani
• Cea mai frumoasă poveste din București. Bodega magică de pe strada Povernei, tapetată cu tablouri de Luchian și Tonitza. Cârciuma de cartier rivaliza cu Capșa
• “Patrimoniu cu termopane” – Blocul Mirto din centrul Bucureștiului, cu fațada mediteraneană desfigurată. A fost casa unui demnitar țărănist, anihilat de comuniști I Interviu arh. Mădălin Ghigeanu
• Un colonel rus, mușcat de un câine turbat, a salvat de la naționalizare un minunat Palat din București. Clădirea de pe strada Frumoasă a fost reședința fratelui lui Take Ionescu
• Fabulosul conac-muzeu al întemeietorului Operei Naționale din București e de vânzare, iar statul român zice pas. Se vinde cu tot cu lucruri minunate, de la tablouri la pianul Bosendorfer I INTERVIU
• Comoara dintr-un sipet, de unde ies la lumină primele imagini color cu clădiri-simbol din Bucureștiul de acum 100 de ani, realizate de arhitectul Gării de Nord | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Strălucește iar Casa negustorului Vanghele din zona Chirigii, vechea vamă a Bucureștiului. Bijuteria cu fațadă neobrâncovenească și geamlâc, salvată cu credit la bancă I INTERVIU
• Casa Macca, fascinanta reședință din Micul Paris, înfrumusețată de cei mai buni meșteri europeni, de la pictori zugravi până la grădinari. Descoperiri remarcabile în arhive | INTERVIU
• A înviat Casa cu Geamuri Bombate, unicat de arhitectură veche. Surpriză: prin ferestre se vede tot, sticla nu e opacă, așa cum umbla vorba prin București | INTERVIU
• Frumusețea fără vârstă a palatului mediteranean din strada Zambaccian. A fost reședința lui Sergiu Nicolaescu și devenit motiv de dispută după moartea lui | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Foișorul de Foc, minunea Bucureștiului de altădată, revine la viață. Bucureștenii și turiștii vor putea să urce în lanternou, să vadă orașul de sus
• Dispariția unei bijuterii: vila din Primăverii a Contesei Elena Wassilko. Micul palat aristocrat a avut ghinionul de a se învecina cu palatul lui Ceaușescu | INTERVIU arh. Mădălin Ghigeanu
• Una dintre cele mai frumoase clădiri mediteraneene din București și povestea ei spectaculoasă. Industriașul care a construit-o și-a ales cel mai potrivnic moment | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Povestea formidabilă a vilei din București care domnește, practic, peste un cartier. Aici a locuit dirijorul Iosif Conta | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Club A, rezistență și legendă. Cum s-a născut, în pivnița unei clădiri mediteraneene din București, paradoxala oază de libertate | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Mister elucidat. Vila din Primăverii în care a trăit “aristocratul roșu” I. Ghe. Maurer e, cu siguranță, opera marelui arhitect Ion Giurgea. I Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• ​​Splendoarea Bucureștiului nevăzut. Imagini fascinante din interiorul blocurilor Art Deco. Cele mai multe sunt neprotejate și, astfel, sunt deseori mutilate | INTERVIU
• Descoperire extraordinară, sub vopseaua ordinară a pereților Casei Macca din București. Au fost scoase la lumină picturi nevăzute și neștiute de nimeni până azi
• Ce știm despre Blocul Leonida e greșit. Cine a construit Templul Automobilului din Bucureștiul interbelic, acum cu sanctuar fast-food la parter | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Leonida&Co; cum a fost nimicit un imperiu auto cu garaje, show-room și bloc corporatist pe Magheru. Azi, extraordinarele clădiri de patrimoniu mor sub ochii noștri
• Fosta reședință de la Snagov a soților Ceaușescu e, de fapt, Palatul Principelui Nicolae, mutilat de cei doi. „De ce a trebuit să distrugă o capodoperă de arhitectură?” | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• O comoară aruncată la gunoi, într-o ghenă din București. Extraordinara poveste a arhitectului care a proiectat Casa Scânteii, dar și 100 de vile moderniste în Constanța interbelică
• Treptele Rușinii. Xenofon, Cenușăreasa Bucureștiului, a căzut din topul celor mai frumoase străzi în trepte pictate din lume, direct în cel al dezamăgirii turiștilor
• Magia unui vechi imobil din București. Soprana Ioana Bentoiu: Sunt obsedată de acea casă, am visat-o și o tot visez. Aș face orice să o revăd în interior
• Istoria interzisă a grandiosului Palat de la Scroviștea. Domeniul de lângă București preferat de președinții României, loc de taină bine păzit. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Descoperire remarcabilă pe șantierul de la Palatul Universității din București: un tunel înalt de 4 metri înconjoară clădirea principală a monumentului
• Născut în Mahalaua Cuțarida, scriitorul Eugen Barbu (“Patronul”) a ajuns să locuiască într-un palat mediteranean naționalizat din mijlocul Bucureștiului | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Destoinicul meșter Dorel a lovit cu burlane și vopsea portocalie într-un bloc interbelic din zona protejată Armenească. Clădirea e de nerecunoscut
• EXCLUSIV I Vești excelente despre Palatul Universității. Va fi refăcut de la zero spectaculosul fronton cu vultur și grifoni, distrus de bombardamentele din 1944
• Cvartalul din București, „dreptul poporului la coloane” sau stalinismul cu față umană. Cum au ajuns clădirile tip cazarmă mai scumpe și mai căutate decât blocurile noi
• EXCLUSIV I Principesa Elisabeta a avut un fiu adoptiv, moștenitorul Palatului Elisabeta din București. Am descoperit cine a fost arhitectul care a proiectat impresionantul edificiu. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Drama proprietarilor Vilei Tătărescu din București. După ce Emanuel Tătărescu a fost închis în temnița comunistă de la Sighet, soția lui s-a sinucis | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Descoperă vila mediteraneană din care Gheorghe Tătărescu a fost aruncat în închisoare. Pe casă a pus stăpânire odrasla lui Petru Groza | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Palatul Adina Woroniecka de la Șosea, scos la vânzare. Soarta unei Prințese a Bucureștiului transformată de comuniști în Cenușăreasă. Interviu I arh. Mădălin Ghigeanu
• Vila din București cu tunel secret care duce la TVR. A aparținut Principesei Ileana și a fost reședința Tanței Gheorghiu, fata lui Dej. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Palatul mediteranean în care a fost instalat”Tov. Sadoveanu”, opera arhitectului pe care Bucureștiul interbelic iubea să-l urască. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Intră în cel mai exuberant palat mediteranean din Cotroceni, cândva reședința celui mai bogat brutar din București. Interviu cu arhitectul Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Blocul Florentin, o istorie îngropată în arhive iese la lumină. Arh. Mădălin Ghigeanu a descoperit cine a proiectat una dintre cele mai frumoase clădiri mediteraneene din București
• Aici a trăit Maria Tănase. Blocul capodoperă al unui arhitect uitat care a transformat moda vremii într-un seducător stil mediteranean al Bucureștiului
• EXCLUSIV | Cum se poate transforma Sala Palatului în „pol cultural al Bucureștiului”. Planul arhitectului Romeo Belea, ultimul în viață din echipa care a construit impozantul edificiu
• EXCLUSIV I La 90 de ani, arhitectul Romeo Belea vrea să modernizeze Sala Palatului. Este ultimul proiectant în viață din echipa care, în 1958, a construit edificiul monumental
• A fost demolată prea frumoasa casă din București în care a copilărit Margareta Pâslaru. Clădirea avea pe fațadă medalionul mamei sale, realizat de bunicul său, sculptorul Ion Dimitriu-Bârlad
• PREMIERĂ | Se ridică lofturi din ruinele fostei fabrici Luther-Grivița. Mălțăria din București în care se făcea “cea mai bună bere din lume” se transformă fabulos
• IMGB și Aversa, ultimii coloși din patrimoniul industrial al Bucureștiului pulverizați de ghiuleaua investitorilor imobiliari. “Demolările fără discernământ nu înseamnă dezvoltare”, spun arhitecții
• Grivița, ultima baie publică din București nu mai e publică. Stabilimentul în care-și spălau bucureștenii “murdalâcul” a fost retrocedat cu tot cu istoria lui extraordinară
• Atenție, cad bucăți din Centrul Vechi. Pasajul Macca-Villacrosse din București n-a fost consolidat niciodată și nu se află pe nicio listă de restaurare
• București, agonia clădirilor de patrimoniu. O casă proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină
• Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han
• Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază
• Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari
• Bucureștiul va avea, în sfârșit, Pinacotecă. Patrimoniul de artă al țării va fi expus într-un palat spectaculos din Centrul Vechi
• Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară
• EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea
• Pescăruș, restaurantul unde mâncau comuniștii stridii, a primit aripi colorate de la Mihai Popescu, arhitectul care a revoluționat designul ambiental în locurile publice din București
• Locul magic din București cu livadă de cireșe coapte. Cum de nu s-au atins dezvoltatorii imobiliari de Mărțișorul lui Tudor Arghezi, un paradis asediat de blocuri
• Descoperă tot ce-a mai rămas din cartierul Uranus din București:”Ca într-un film SF cu portaluri temporale, ne plimbăm prin orașul dispărut”
• Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
• În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
• Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
• De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
• În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
• Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
• Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
• Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
• Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
• Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
• Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
• Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
• Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
• Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care comuniștii l-au tratat îngrozitor
• Look up! Descoperă clădirea cu cei mai frumoși sâni Art Deco din București și un inestimabil patrimoniu Modernist European înscris la UNESCO
• Cine vrea să cumpere un fort la Bragadiru? Face parte din ansamblul de fortificații din jurul Bucureștiului, construit de Regele Carol I, și a ajuns de vânzare
• Scandalul caselor demolate de pe strada Icoanei din București, faza pe blesteme. Misterioasa Bucureștioara, pârâul din adâncuri “care poate dărâma orice s-ar ridica”
• Au dat foc casei lui Mihail Sadoveanu din București de trei ori. Minunata Vilă în stil brâncovenesc nu mai are acoperiș și s-a făcut scrum pe jumătate
• Pe lângă plopul realmente fără soț. E-n mijlocul trotuarului de pe Calea 13 Septembrie din București, a supraviețuit demolării cartierului Uranus și spune drama celor strămutați
• Vreți să salvăm o fantastică boltă din cărămidă țesută, din Bucureștiul fanariot? E demolată treptat în Mahalaua Sfinților Apostoli, deși are o valoare inestimabilă
• Casă-bijuterie din București, cu tavane pictate de Luchian, restaurată cu mare artă. Cândva, la subsol avea un bar clandestin frecventat de Nicu Ceaușescu
• Abandonată mai bine de o sută de ani, minunata Casa Macca din București a început să fie consolidată și restaurată. Avea lift și încălzire centrală încă din 1911
• Casa lui Luchian din București a ajuns restaurant, apoi măcelărie cu slănină de Mangalița. Pictorul a murit sărac și paralizat, iar tablourile lui valorează azi averi
• A înviat Templul grecesc de pe Magheru, inima Bucureștiului de odinioară. La cine a ajuns uriașa bogăție din Muzeul Simu, Louvre-ul Micului Paris
• A crăpat piscina cu valuri în care înota Regele Mihai. E în centrul Bucureștiului și a fost prima piscină din Micul Paris și din România
• Toată lumea știe de „Micul Paris”, dar știai de București la un țâr distanță de „Noul New York” Clădirea-fenomen care a tulburat orașul și pe lângă care treci și de 10 ori pe zi
• Un avocat italian a cumpărat Palatul lui Take Ionescu din centrul Bucureștiului și are un plan formidabil pentru clădire. Take a murit intoxicat cu stridii. Cine l-a otrăvit?
• Cel mai instagramabil loc din București se află lângă Guvern: o casă veche lângă un imobil din viitor. Arhitect: Dorin Ștefan
• A opta minune a lumii e în casa asta din București, iar casa e de vânzare. Cu tot cu splendorile pictate de Luchian din dragoste pentru Mathilda
• Cum arată în interior Palatul Visului American din București, cu toate secretele sale. Clădirea “Maurice Blank”, fost sediu al ambasadei SUA, e de vânzare
• Moare cea mai frumoasă casă din București. Cum l-a scos generalul de Gaulle pe boierul Miclescu din baia în care a fost obligat să locuiască timp de 40 de ani
• Scheletul ascuns sub parchet în cea mai frumoasă casă boierească din București. Clădirea cu secrete din podea până-n tavan și restaurarea la care a venit și poliția
• Arhitectura next level din București are un nume: Dorin Ștefan. Cele mai futuriste clădiri din oraș și din lume explicate de cel care le-a creat
• “Am înviat o bătrânică, i-am făcut operații estetice, i-am pus podoabe și mai trăiește o sută de ani”. Învierea din mahalaua Sfinților din București care a trezit la viață și strada unde astăzi beau hipsterii cafele
• Grivița, ultima baie publică din București nu mai e publică. Stabilimentul în care-și spălau bucureștenii “murdalâcul” a fost retrocedat cu tot cu istoria lui extraordinară
• Atenție, cad bucăți din Centrul Vechi. Pasajul Macca-Villacrosse din București n-a fost consolidat niciodată și nu se află pe nicio listă de restaurare
• București, agonia clădirilor de patrimoniu. O casă proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină
• Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han
• Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază
• Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari
• Bucureștiul va avea, în sfârșit, Pinacotecă. Patrimoniul de artă al țării va fi expus într-un palat spectaculos din Centrul Vechi
• Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară
• EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea
• Pescăruș, restaurantul unde mâncau comuniștii stridii, a primit aripi colorate de la Mihai Popescu, arhitectul care a revoluționat designul ambiental în locurile publice din București
• Locul magic din București cu livadă de cireșe coapte. Cum de nu s-au atins dezvoltatorii imobiliari de Mărțișorul lui Tudor Arghezi, un paradis asediat de blocuri
• Descoperă tot ce-a mai rămas din cartierul Uranus din București:”Ca într-un film SF cu portaluri temporale, ne plimbăm prin orașul dispărut”
• Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
• În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
• Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
• De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
• În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
• Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
• Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
• Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
• Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
• Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
• Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
• Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
• Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
• Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care