Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară

15 iun. 2022
58275 Afișari
Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară
Descoperă casa primei arhitecte din România, o bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București

Lângă Strada Armenească dai de Intrarea Spătarului, locul magic în care trăiesc linistite, de peste o sută de ani, câteva dintre cele mai frumoase clădiri din oraș. Este o intrare mică, mică, are vreo 200 de metri și începe din strada Spătarului, una dintre cele mai vechi străzi din București. Acolo unde Intrarea se înfundă te așteaptă o bătrână doamnă aristocrată, delicat alcătuită, cu pălărie și foișor neoromânesc. Este casa Virginiei Andreescu Haret, prima femeie din România care a obținut diploma de arhitect. Astăzi, la Make Bucharest Great Again, un proiect B365.ro dedicat patrimoniului orașului, vă invit să descoperiți una dintre cele mai frumoase clădiri din București, casa unor oameni care s-au iubit.

casa, virginia, haret
Casa arhitect Virginia Andreescu Haret. Foto credit Alberto Grosescu, ARCEN.

Străzile spun povești. Ca să vedeți cât de veche este Intrarea Spătarului, câteva vorbe despre drumul de care ea s-a despărțit, calea pe care nu a dorit s-o urmeze: Strada Spătarului.

intrarea, spatarului, casa
Casă veche părăsitâ pe Intrarea Spătarului. Foto Antoaneta Dohotariu, B365.ro.

Casa primei femei arhitect se află lângă un drum care datează din anii 1700, aproape de Casa Melik, cea mai veche din București

Strada Spătarului se numea în trecut Strada Puțul Spătarului, iar Spătarul era un înalt demnitar la Curtea Domnească, care avea sarcina de a purta spada și buzduganul voievodului, cu ocazia diverselor ceremonii și festivități de la Curtea Domneasca. “În Țara Românească, marele spătar era și locțiitor al domnului la comanda armatei. La numărul 22 există o veche și frumoasă casă boierească, construită în anul 1760, de către un spătar, de unde și numele străzii. La începutul secolului al XIX-lea, casa intră în proprietatea arhitectului armean Iacob Melic (Melik), fiind cunoscută sub numele de Casa Melik, astăzi muzeu de artă”, Alexandru Ofrim, Străzi vechi din Bucureștiul de azi, Editura Humanitas.

intrarea, spătarului
Strada Spătarului, muzeu de arhitectură in ruine in aer liber. Foto Antoaneta Dohotariu, B365.ro.

Spiru I. Haret i-a încredințat Virginiei Andreescu proiectul casei și s-a îndrăgostit de tânăra arhitectă

În acest loc ferit, bine ascuns în vechiul București, pe Intrarea Spătarului hotărăște profesorul și inginerul structurist Spiru I. Haret (1892-1970), nepotul lui Spiru C. Haret, reformatorul sistemului educațional românesc, să-și ridice locuința. Se întâmpla în anii ’20, pe vremea când Bucureștiul chiar era un Mic Paris. Spiru I. Haret îi încredințează proiectul clădirii unei tinere, Virginia Andreescu, cea care tocmai devenise prima femeie arhitect din România, nepoata marelui pictor Ion Andreescu. Cei doi aveau apoi să se îndrăgostească, să se căsătorească și să locuiască în casa din Intrarea Spătarului. Spiru Haret, în calitatea sa de inginer structurist, avea apoi să participe la toate lucrările Virginiei.

casa, arhitect, virginia, andreescu, haret
Casa Arhitect Virginia Andreescu Haret. Foto credit: Simina Stan. Simina Stan „Itinerar de Arhititect-Virginia Haret” in Revista Arhitectura-1906.
Intrarea Spătarului, Foto Antoaneta Dohotariu, B365.ro.
Casa Virginiei Andreescu Haret, casa unor oameni care s-au iubit

Clădirea, construită în anul 1926 în stil neoromânesc, uimește prin proporțiile sale delicate, prin decorații, prin întreaga ei înfățișare romantică. Are două intrări, una pentru parter și alta pentru etaj și se vede că este casa unor oameni care s-au iubit.

virginia, andreescu, haret, arhitect
Virginia Andreescu Haret, prima arhitectă care a activat în România. Foto credit: Simina Stan. Simina Stan „Itinerar de Arhititect-Virginia Haret” in Revista Arhitectura-1906.
Virginia Andreescu Haret, prima arhitectă care a activat în România

Virginia a spart zidul, Virginia a pătruns pe ușa mare, natură ei a învins și a croit drumul femeilor în arhitectură. Convinsă, demnă și foarte sigură, atât de naturală la locul ei, nimeni nu a îndrăznit s-o conteste” spunea Henriette Delavrancea-Gibory în alocuțiunea rostită în Sesiunea de comunicări a Academiei R. S România din 5-7 mai 1976, intitulată “Cine are ceva de spus?”. Despre casa Henriettei Delavrancea-Gibory am scris aici. Despre casa sorei sale, Cella Delavrancea, am scris aici.

Virginia Andreescu Haret, o studentă de calificativ “foarte bine”

Virginia Andreescu a urmat Școala de Fete Pitar Moș, apoi Școala Gimnazială, actualul Liceu Mihai Viteazul,și Școala Superioară de Arhitectură. Se întâmplă pe vremea când domnul Profesor Ion Mincu nu credea că femeile au ce să caute la Școala de Arhitectură. Virginia însă a îndrăznit. În anul 1919, în ziua de 13 Iulie, Școala Superioară de Arhitectură din București i-a conferit Virginiei Haret Andreescu diploma de arhitect cu mențiunea maximă “Foarte Bine”. Era pentru prima dată când o femeie din România primea diplomă de arhitect. Proiectul a avut tema numită “O Academie de Arte Frumoase”.

Capodoperele create de unchiul său, pictorul Ion Andreescu, se aflau în casa în care a crescut

Cu un talent aparte pentru artele grafice, concomitent cu Școala de Arhitectură, Virginia Andreeescu Haret a urmat și cursurile Școlii de Belle Arte din București unde l-a avut profesor pe pictoriul Ipolit Strâmbu. Pe lângă casele ei minunate, a lăsat în urmă desene, acuarele și picturi în ulei. În anul 1920 a avut o expoziție cu 66 de acuarele executate după monumente din țară, 28 de lucrări fiind achiziționate de Comisia Monumentelor Istorice. Virginia a făcut studii de specialitate la Roma timp de doi ani, unde a luat parte la cercetări arheologice. Încă de copil a avut prilejul să-și dezvolte gustul pentru frumos, trăind în mijlocul capodoperelor create de unchiul sau – pictorul Ion Andreescu- care, în bună parte, decorau pereții locuinței unde a crescut (…) În anul 1928, în plină maturitate de creație, arhitecta Virginia Andreescu se căsătorește cu Spiru I. Haret (1892-1970), nepotul savantului, cu care va conlucra de acum înainte, în toate domeniile de activitate.”, inginer structurist Radu Spiru Haret, fiul Virginiei, Revista Arhitectura-1906.

Proiectul de diplomă al Virginiei Andreescu Haret cu tema “O Academie de Arte Frumoase”. Foto credit: Simina Stan. Simina Stan „Itinerar de Arhititect-Virginia Haret” in Revista Arhitectura-1906.
Detaliu, Vila Dr Nicolae Lupu, arhitect Virginia Andreescu Haret. Foto credit: Simina Stan. Simina Stan „Itinerar de Arhititect-Virginia Haret” in Revista Arhitectura-1906.
Un inginer structurist și o arhitectă au visat și au lucrat în casa cu pălărie de pe Intrarea Spătarului

Colaborarea cu Spiru I. Haret, atât în viață de toare zilele, cât și pe tărâm profesional, a reprezentat un exemplu caracteristic, demn de imitat, al vastelor orizonturi deschise de simbioza profesiunilor de inginer constructor și arhitect. Zi de zi am văzut, mulți ani de-a rândul, instalându-se în casă, după orele obligatorii de serviciu ale ambilor, o atmosferă susținută de lucru, ce dura până seară târziu, unde schimburile de opinii privind alegerea soluției optime a unui proiect sau a unui capitol de tratat științific se desfășurau cu multă dăruire cauzei slujite”, inginer structurist Radu Spiru Haret, în Revista Arhitectură-1906.

Casa are două intrari, una pentru parter si alta pentru apartamentul de la etaj. Foto Antoaneta Dohotariu.
Casa Arhitect Virginia Andreescu Haret. Foto Antoaneta Dohotariu.
Virginia aduna, în casa pe care și-o construise, un mic cerc de prieteni, arhitecți, arheologi, ingineri și critici de artă”

“ Virginia făcea față la toate, întrebuințându-și calitățile naturale cu un spirit chibzuit și metodic, găsindu-și și timpul să adune la ea, în casa pe care și-o construise, un mic cerc de prieteni, arhitecți, arheologi, ingineri și critici de artă și să le creeze un mediu cald și plăcut, în interiorul ei încărcat de tablouri, multe ale unchiului, marele Andreescu, de cărți, bibelouri, aramuri, broderii, amintiri din multele călătorii de studii pentru care își rezerva timp să le mai facă”, Radu Spiru Haret, în Revista Arhitectură-1906.

Casa Arhitect Virginia Andreescu Haret. Foto Antoaneta Dohotariu.
Schite, arhitect Virginia Andreescu Haret. Foto credit: Simina Stan. Simina Stan „Itinerar de Arhititect-Virginia Haret” in Revista Arhitectura-1906.
Fusese epoca marelui Mincu, care nu admitea o femeie arhitect, dar Virginia a pătruns pe ușa mare”

Arhitecta Henrietta Delavrancea-Gibory își amintea în anul 1976: “Eram în extaz în fața lucrărilor ei, țin minte și acum, după 63 de ani, cât erau de hotărâte, profund chibzuite, armonioase și constructiv compuse concepțiile ei, întrecând cu mult pe ale celorlalți colegi. Fusese epoca marelui Mincu, care nu admitea o femeie arhitect. Virginia a spart zidul, Virginia a pătruns pe ușa mare, natura ei a învins și a croit drumul femeilor în arhitectură. Convinsă, demnă și foarte sigură, atât de naturală la locul ei, nimeni nu a îndrăznit s-o conteste. Și tot așa a păsit în viață, cu talent, putere de muncă și perseverență, fără a lasa să se bănuiască greutățile prin care trecea ca să pătrundă și să reușească”.

Casă de pe Intrarea Spătarului. Foto Antoaneta Dohotariu, B365.ro.
Imobil proiectat pentru Societatea Comunală de Locuințe Eftine, înființată de Vintilă Brătianu în anul 1907. Piata Rosetti. Foto credit: Simina Stan. Simina Stan „Itinerar de Arhititect-Virginia Haret” in Revista Arhitectura-1906.

Virginia s-a stins în ziua de 6 mai, anul 1962, după o boală necruțătoare. Ne-a lăsat moștenire peste 130 de clădiri proiectate și executate. A ridicat multe școli în București și în țară, iar printre altele a proiectat Palatul Tinerimea Română care există și azi pe Schitu Măgureanu, Palatul Cazinoului din Băile Govora și un imobil pentru Societatea Comunală de Locuințe Eftine, înființată de Vintilă Brătianu în anul 1907. Dacă aveți drum pe Intrarea Spătarului, casa cu povestea ei vă așteaptă la început de vară. Romantică. Frumoasă. Singulară. Ascunsă.

„Make Bucharest Great again”vă spune povestea neștiută a clădirilor de patrimoniu din București sau vă prezintă proiecte de arhitectură inovatoare, moderne, revoluționare. Ce am mai scris se află aici:

EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea

 

Cookies