„Cartof pe băț” sau „măslină în scobitoare”. Povestea Memorialului Renașterii din București

25 apr. 2022
2427 Afișari
„Cartof pe băț” sau „măslină în scobitoare”. Povestea Memorialului Renașterii din București
„Cartof pe băț” sau „măslină în scobitoare”. Povestea Memorialului Renașterii din București. Sursa foto: Bucureștiul meu Drag

Situat tocmai într-un loc simbolic pentru Revoluția din 1989, Memorialul Renașterii se află printre cele mai populare monumente din București și din țară. Fie că știu povestea și simbolistica din spatele ansamblului monumental, fie că-l știu drept „cartofu’” de pe Victoriei, toți locuitorii din Capitală cunosc acest loc. Prin urmare, este necesar să vă prezentăm povestea Memorialului Renașterii din București.

Peste drum de Muzeul Național de Artă și de Palatul Regal din București se află Memorialul Renașterii, sau pe numele întreg „Memorialul renașterii – Glorie Eternă Eroilor și Revoluției Române din Decembrie 1989”. Bucureștenii însă i-au găsit alte nume monumentului, dintre care merită să amintim câteva: „Cartoful pe Băț”, „Vector cu coroniță”, „Cartof tras în țeapă”, „Circumcizia ratată”, „Monumentul cu penetrare”, „Nuca-n țeapă”, „Fleica-n frigăruie”, „Un creier pe băț”, „Cartoful Revoluției”, „Țeava și testiculul” sau „Kitsch cu patalama”.

Cum a apărut Memorialul Renașterii din București

Ideea unui monument realizat în cinstea eroilor Revoluției din decembrie 1989 a apărut în anul 2004, în ultimul al de mandat al ministrului Culturii de la acea vreme, Răzvan Theodorescu. Acesta a demarat un concurs pentru realizarea acestui memorial, concurs la care au participat 15 proiecte. De jurizarea proiectelor s-au ocupat plasticienii Bogdan Bârleanu și Ion Marchiș, reprezentantul Secretariatului de Stat pentru Revoluționari Ovidiu Popescu, reprezentantul Ministerului Culturii și Cultelor Ștefan Damian și arhitectul Gheorghe Bălășoiu.

Câștigătorul concursului a fost ales pe data de 16 martie 2004, numele acestuia fiind Alexandru Ghilduș. Contractul, puternic mediatizat, în valoare de 56 de miliarde de lei a fost încheiat în data de 2 august 2004, iar la data de 15 decembrie 2004, Ion Iliescu și Trăian Băsescu au pus piatra de temelie a memorialului.

Arhitectul Alexandru Ghilduș a povestit cum soția sa a văzut anunțul de mici dimensiuni în presă, dar și cum crede că a aflat mai târziu decât majoritatea participanților despre acest concurs, dat fiind faptul că a fost singurul participant fără o echipă în spate.

 Care este semnificația Memorialului Renașterii

Memorialul Renașterii este alcătuit din mai multe elemente care au ca scop amintirea evenimentelor din decembrie 1989 dar și importanța pe care acestea au avut-o pentru istoria României.

Piața Reculegerii este o piață de mici dimensiuni situată chiar în mijlocul memorialului. În centrul acesteia se află Piramida Izbânzii, iar tot aici se găsește un zid pe care sunt trecute în piatră toate numele revoluționarilor care și-au pierdut viața la Revoluție.

Zidul Amintirii este zidul pe care numele tuturor celor 1058 de victime de la Revoluție sunt inscripționate. Probabil spațiul de pietate al acestui ansamblu, Zidul Amintirii este inscripționat cu textul „Eroi martiri ai revoluției din 1989” chiar sub placa unde sunt trecute numele victimelor.

Piatra Izbânzii reprezintă elementul principal al ansamblului. Aceasta este „Cartoafa înjunghiată” de care se plâng bucureștenii. Alcătuit dintr-un obelisc cu trei laturi și o coroană, acest monument are o înălțime de 25 de metri. Potrivit arhitectului, obeliscul cu trei laturi semnifică trinitatea, religia, dar și crucea care simbolizează ridicarea speranței. Coroana, înfiptă în obelisc simbolizează jertfa celor căzuți în urma evenimentelor sângeroase din decembrie 1989, dar și amintirea acestora, care trebuie să rămână vie în gândul românilor.

Calea Biruinței reprezintă un omagiu adus drumului către democrație, drum care a început odată cu sacrificiul adus de revoluționari în decembrie 1989. Aleea este pavată cu bușteni care simbolizează suportul omenesc, naturalul și căldura, dar și speranța.

În prezent, monumentul se află pe lista monumentelor istorice din București, și este privit zi de zi de mii și mii de bucureșteni, cel mai probabil cu mirare sau buimăcie. Nu trebuie să uităm că la ultimele alegeri ale Primăriei Capitalei au existat candidați care au declarat că vor demola acest monument.

Cookies