Cartierul Primăverii bogaților, singurul din București fară biserică. S-a numit “Jianu”, a fost “Roșu” și acum are o singură culoare: cea a banilor

Din cele 62 de cartiere câte are Bucureștiul, niciunul nu se poate pune cu Primăverii. Nu este pentru oricine. Autobuzele nu trec prin cartier, ci doar prin apropierea lui. Primăverii nu are locuri publice sau magazine, la colț de stradă. Nu are nici măcar biserică. A fost și este un cartier al primăverii noilor îmbogățiți și al privilegiaților. Al nomenclaturii de partid, al activiștilor și ofițerilor cu grad înalt în Securitate, înainte de 1989. Primăverii, cartierul în care și-a făcut Ceaușescu Palat și au avut reședința cinci șefi de stat, în ordinea apariției: Gheorghe Gheorghiu-Dej, N. Ceaușescu, I. Iliescu, E. Constantinescu, T. Băsescu. În prezent, I. Iliescu își trăiește senectutea în Primăverii. Cartier reprezentativ pentru clasa de mijloc a Bucureștiului interbelic, cu vile în stil modernist cu elemente de arhitectură românească proiectate de arhitectul Octav Doicescu, Jianu/Primăverii rămâne unul dintre cele mai speciale cartiere din București.

Ansamblul de 80 de vile proiectat de arhitectul Octav Doicescu, părintele cartierului Jianu / Primăverii, pentru funcționarii Societații Comunale de Gaz și Electricitate București, era unul dintre cele mai moderne din Bucureștiul interbelic. Loturi de 300-400 de metri pătrați au fost vândute angajaților Societății pentru construcția de locuințe, pe un teren de 500.000 de mp, care făcea parte din Grădina Bordei. Cartierul modern, cu vile albe și mici grădini a aparut la ideea inginerului Nicolae Caranfil, Director al Societății Comunale de Gaz si Electricitate. Fiecare imobil proiectat de arh. Octav Doicescu avea particularități diferite.

“Străzile, pavate decorativ cu piatră cubică, nu aveau trotuare și erau iluminate cu lămpi Zurich susținute de stâlpi Mannesmann de tip lampadar”

“Octav Doicescu a proiectat case unifamiliale, inclusiv locuința sa de pe strada Mircea Eliade, sau pentru cel mult două familii, cu parter și eraj, cuplate sau independente, amplasate în parcele de cca 400 de mp și înconjurate de mici grădini. Clădirile albe, tencuite cu praf de piatră, erau acoperite cu țiglă roșie. Elemente de arhitectură tradițională, stilizate și modernizate (balcoane sau logii din lemn, ornamente discrete, coloane sculptate) le înfrumusețau. Gardurile joase, construite din plasă metalică, permiteau trecătorilor să le admire. Străzile, pavate decorativ cu piatră cubică, nu aveau trotuare și erau iluminate cu lămpi Zurich susținute de stâlpi Mannesmann de tip lampadar. Coeficientul scăzut de ocupare a terenului, vegetația bogată, unitatea, coerența urbanistică și arhitecturală au dat cartierului un confort deosebit”, C. D. Mocanu, Simply Bucharest.

Octav Doicescu, unul dintre marii arhitecți care au modernizat Bucureștiul, cetățean de onoare al orașului New-York

Parcelarea Jianu cuprindea zona adiacentă Șoselei Jianu (Bulevardul Aviatorilor), delimitată de străzile R. (Herăstrău), S. (Armindenului), N. (Jean Monnet) și A. (Mircea Eliade) și includea și străzile Q (Helesteului) și P.(Crângului). Arhitectul Octav Doicescu este cel care a conceput Parcul Herăstrău, cu bazele sale nautice despre care am scris aici.EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea

Octav Doicescu a mai proiectat Clubul Corpului Diplomatic, Poșta de pe Banu Manta, imobile pentru activități sportive, clădiri și blocuri rezidențiale, Fântâna Zodiac și Fântâna Miorița, Politehnica București, clădirea Operei Române. Profesor la Institutul de Arhitectură Ion Mincu, Octav Doicescu este cel de-al treilea arhitect primit în Academia Română, după Petre Antonescu și Duiliu Marcu. Octav Doicescu a proiectat, în anul 1939, Pavilionul Casa Românească la Expoziția Internațională de la New York și a devenit cetățean de onoare al orașului New-York în același an. Despre restaurantul proiectat de Octav Doicescu în Grădina Botanică citește aici: Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat

Arhitect Octav Doicescu: “Construcția unei case creează atmosfera orașului. Această atmosferă are o răsfrângere psihologică asupra oamenilor”

“Locuitorii unui oraș, deasupra proprietăților individuale, au o proprietate comună: Frumosul.(…) Construcția unei case creează atmosfera orașului. Această atmosferă are o răsfrângere psihologică asupra oamenilor și le determina conviețuirea”, Octav Doicescu în broșura “Către o arhitectură a Bucureștilor”, semnată de Marcel Iancu, Horia Creangă și Octav Doicescu, un adevărat manifest pentru modernizarea urbană a Bucureștiului.

Valoarea ansamblului Parcelării Jianu este mai mare decât valoarea însumată a arhitecturii tuturor caselor care-l compun

Imobilele au fost construite în perioada 1937-1939 de renumita firmă BAZALTIN, condusă de Aladar Zellinger. În prezent, prea puține vile mai păstrează aspectul lor originar, ele fiind mutilate de proprietarii care s-au succedat de-a lungul anilor.  Valoarea ansamblului Parcelarea Jianu este mai mare decât valoarea însumată a arhitecturii tuturor caselor care-l compun. Transformarea oricărei case din acest ansamblu aduce un prejudiciu mai mare decât ar aduce chiar dispariția ei.

Anii ’50: Burghezia Roșie se mută în Parcul Jianu, iar cartierul primește o nouă denumire: “Primăverii”

Liderii comuniști, în frunte cu Gheorghe Gheorghiu-Dej, au început să se mute în parcelarea Parcul Jianu în anii ’50, spre zona vecină bazinului Floreasca de astăzi, și nu neapărat în apropierea caselor concepute de arh. Octav Doicescu. Cele mai multe vile au fost naționalizate, ca să facă loc noilor proprietari: burghezia roșie. Cartierul a primit un nou nume, Primăverii, iar străzile au fost redenumite, cu nume de fruntași bolșevici până la moartea lui Stalin. Așa a apărut B-dul Andrei Jdanov (astăzi Primăverii), iar B-dul Aviatorilor a devenit B-dul Generalissim I. V. Stalin. În Primăverii s-a mutat conducerea P.R.M, Ana Pauker, Vasile Luca, Iosif Chișinevschi, Miron Constantinescu, Teohari Georgescu, Emil Bodnăraș, Grigore Preoteasa, etc. Sefii mai mici și adjuncții de șefi de secție de la CC al P.M.R s-au instalat în case naționalizate mai puțin impozante. De pildă, Silviu Brucan și soția sa, Alexandra Sidorovici, locuiau pe Bulevardul Jdanov iar poetul de curte Mihai Beniuc își avea reședința pe strada Grădina Bordei. Gheorghiu-Dej locuia într-o casă de pe Bulevardul Generalissim I. V. Stalin. În anul 1962, Dej a dat ordin să se construiască vilele de pe Lacul Herăstrău, cunoscute sub numele de Vila Lac 1, Lac 2 și Lac 3, celebre și azi.

Membrii C.C al PCR își aveau reședința în Cartierul Roșu

Înainte de anul 1989, dacă te avântai să te plimbi prin cartierul Primăverii, milițienii te legitimau și te invitau să ocolești zona. Era permis doar accesul mașinilor riveranilor, cartierul avea propriile sale magazine, administrate de Gospodăria de Partid, iar repartițiile se dădeau în funcție de obediența pentru regim. În Primăverii își aveau reședința conducătorii de stat și de partid, în frunte cu N. Ceaușescu. Emil Bobu, Ion Dincă, Ilie Verdeț, Constantin Dăscălescu locuiau tot în Primăverii. Vladimir Tismăneanu spune că, înainte de 1989, Ion Iliescu a primit repartiție pe Bulevardul Aviatorilor, și a ocupat unul din cele două apartamente ale imobilului de la numărul 102, deținut de Întreprinderea de Administrare a Clădirilor. După 1990, Ion Iliescu s-a mutat din locuința primită de la Ceaușescu în vila de pe strada Moliere.

Eterna primăvară a bogaților, cartierul cu vile care astăzi se vând cu sute sau milioane de euro

În anul 1979, N. Ceaușescu a emis Decretul cu nr 263, prin care locuințele erau trecute la categoria locuințe de serviciu, chiriașii având dreptul să folosească vilele doar pe perioada mandatului lor. Spre sfârșitul anului 1996, prim ministrul de atunci, Nicolae Văcăroiu, a emis o Ordonanță prin care chiriașii își puteau cumpăra locuințele. Potrivit presei vremii, Viorel Hrebenciuc, șef al Secretariatului General al Guvernului, a semnat în perioada august-noiembrie 1996 peste 50 de ordine speciale prin care apropiați ai PDSR au achiziționat de la RAPP-S locuințe în cartierele Primăverii și Dorobanți, cu prețuri cuprinse între 1000 și 15.000 de dolari. Astăzi, vilele din Primăverii se vând cu sute și milioane de euro. Fostul Cartier Roșu are astăzi o singură culoare, cea a banilor.

Cartierele Bucurestiului este un serial B365.ro dedicat celor vor să cunoască istoria si evoluția urbanistică a cartierelor in care trăiesc. Mai jos, ce am mai scris până acum:

• Floreasca, de la cartier bucureștean insalubru “de săraci”, la zona rezidențială ultraluxoasă, cu prețuri amețitoare de Sky Tower, cea mai înaltă clădire din România
• “Ferentari nu e al interlopilor, e mai degrabă al săracilor la care nimeni nu se uită”. FerenTexas, ghetoul bucureștean în care primarii intră numai în campanii electorale
• Incredibil, dar adevărat în orașul betonat: Vatra Luminoasă, cartierul-miracol cu case cu grădină pentru bucureșteanul simplu. Case ieftine și subvenționate de stat
• I love Drumul Taberei. Ce-a fost și ce-a ajuns cartierul bucureștean cu arhitectură inspirată de Le Corbusier
• Cotroceni, cartierul în jurul căruia s-a învârtit Bucureștiul. De la tâlharii care “se cotroceau” în codru la reședință domnească, Palat Regal și Prezidențial