Cartierul Justiției, exceptat de la blocarea PUZ-urilor din București. Ce presupune controversatul proiect

24 aug. 2021
973 Afișari
Cartierul Justiției, exceptat de la blocarea PUZ-urilor din București. Ce presupune controversatul proiect

Cartierul Justiției ar putea să fie exceptat de la blocarea PUZ-urilor pentru următoarele 12 luni, potrivit unui proiect administrativ aflat în lucru la Consiliul General al Municipiului București.

Răsturnare de situație în cazul PUZ-urilor blocate. Cartierul Justiției, proiectul menit să reunească toate instituțiile juridice din țară, ar putea să beneficieze de tratament preferențial din partea autorităților, potrivit unui proiect administrativ aflat în acest moment la CGMB. Consiliul General al Municipiului București a decis în luna februarie suspendarea tuturor PUZ-urilor pentru 12 luni, pentru a se proteja spațiul verde din Capitală.

Cine ar fi propus excepția pentru Cartierul Justiției

Potrivit Adevărul, inițiativa pentru exceptarea de la blocarea PUZ-urilor a Cartierului Justiției îi aparține lui Stelian Ion, actualul Ministru al Justiției. Surprinzător este faptul că USR – PLUS, formațiunea din care face parte Stelian Ion, a susținut blocarea tuturor PUZ-urilor pentru o perioadă de doi ani.

Momentan, proiectul pentru Cartierul Justiției se află în impas din cauza acestei interdicții a PUZ-urilor. Astfel, momentan nu se pot face studii de fezabilitate, nici expropieri, iar proprietarii terenurilor cu pricina se plâng că plătesc impozite pentru terenurile expropiate de autorități deja, însă nu ştiu când vor obţine despăgubirile.

Astfel, se urmărește ca proiectul să fie finalizat prin plan urbanistic de detaliu, și nu zonal. În proiectul de ordonanță de urgență se precizează însă că, fără studiu de fezabilitate, autoritățile nu pot accesa avansul de 2,5 milioane de dolari de la Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD).

Ce conține documentul cu pricina

„Prin excepţie de la art.1, pentru obiectivele de investiţii publice a căror realizare presupune executarea lucrărilo de utilitate publică prevăzute limitativ în Legea nr. 255/2010 privind expropierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local, pentru obiectivele de investiţii publice din domeniul apărării, ordinii publice, siguranţei naţionale şi justiţiei, precum şi pentru obiectivele de investiţii finanţate prin instrumente juridice care creează obligaţii juridice internaţionale, precum un acord internaţional, încheiat în conformitate cu Tratatele, între România şi instituţii financiare internaţionale, nu se aplică suspendarea prevăzută prin prezenta hotărâre, iar pentru aceste obiective de investiţii publice îşi vor produce efectele Hotărârea Consiliului General al Municipiului Bucuresti nr. 49/2019 privind aprobarea Planului Urbanistic Zonal – PUZ Sector 3 şi Hotararea Consiliului General al Municipiului Bucuresti nr. 717/2019 privind rectificarea Hotararii Consiliului General al Municipiului Bucuresti nr. 49/2019, cu reglementarile prevazute de aceste hotarari”, se precizează în propunere.

Iată prevederea ce vizează Cartierul Justiției:

“Prin exceptie de la art. 1, pentru amplasamentul obiectivului de investitii ”Cartierul pentru Justitie”, delimitat de Bd. Unirii, Bd. Octavian Goga, Bd. Mircea Vodă şi învecinat cu amplasamentul obiectivului de investiţii „proiecte de interes public ale municipiului Bucureşti“, conform H.G. 592/2019 pentru aprobarea schimbarii denumirii amplasamentului obiectivului de investitii, situat in municipiul Bucuresti, Bd. Unirii, sectorul 3, din „Esplanada” in „Cartierul pentru Justitie” si „proiecte de interes public ale municipiului Bucuresti”, precum si pentru aprobarea programului prioritar de reconversie functionala a amplasamentului nu se aplica suspendarea prevazuta prin prezenta hotarare, iar pentru acest teren isi vor produce efectele Hotararea Consiliului General al Municipiului Bucuresti nr. 49/2019 privind aprobarea Planului Urbanistic Zonal – PUZ Sector 3 si Hotararea Consiliului General al Municipiului Bucuresti nr. 717/2019 privind rectificarea Hotararii Consiliului General al Municipiului Bucuresti nr. 49/2019, cu reglementarile prevazute de aceste hotarari”, se mai menționează în documentul cu pricina.

Ce instituții ar urma să-și mute sediul în acest cartier

Scopul acestui Cartier al Justiției are ca scop mutarea tuturor clădirilor din domeniul juridic într-un perimetru apropiat. Acest proiect ar urma să aibă o suprafață de circa 53.500 mp, și se va afla pe fostul amplasament „Esplanada”, delimitat de Bulevardul Unirii, Bulevardul Octavian Goga, Strada Nerva Traian și Bulevardul Mircea Vodă, potrivit arenaconstruct.ro.

În acest perimetru ar urma să fie construite nu mai puțin de opt clădiri, după cum urmează:

  • Clădirea nr. 1 – sediul Ministerului Justiției, cu o suprafață desfășurată maximală estimativă a clădirii de 9.654 mp;
  • Clădirea nr. 2 – sediul Curții de Apel București, cu o suprafață desfășurată maximală estimativă a clădirii de 31.984 mp;
  • Clădirea nr. 3 – sediul Tribunalului București, cu o suprafață desfășurată maximală estimativă a clădirii de 41.673 mp;
  • Clădirea nr. 4 – sediile Judecătoriilor de Sector 1-6, cu o suprafață desfășurată maximală estimativă a clădirii de 68.080 mp;
  • Clădirea nr. 5 – sediile Ministerului Public (Parchetul General, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție), Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti și Parchetele de pe lângă Judecătoriile Sectoarelor 1-6 şi Direcția Națională Anticorupție), cu o suprafață desfășurată maximală estimativă a clădirii de 42.811 mp;
  • Clădirea nr. 6 – sedile Consiliului Superior al Magistraturii și Inspecției Judiciare, cu o suprafață desfășurată maximală estimativă a clădirii de 14.881 mp;
  • Clădirea nr. 7 – sediile Institutului Național al Magistraturii și Școlii Naționale de Grefieri, cu o suprafață desfășurată maximală estimativă a clădirii de 10.011 mp;
  • Clădirea nr. 8 – sediile instituțiilor de organizare profesională pentru avocați: Uniunea Națională a Barourilor (UNBR), Institutul Național de Pregătire și Perfecționare a Avocaților (INPPA), Casa de Asigurări a Avocaților (CAA), Baroul București, Casa de Asigurări a Avocaților – Filialele București și Ilfov (CAA-București, CCA-Ilfov), cu o suprafață desfăşurată maximală estimativă a clădirii de 11.300 mp.
Cookies