CARTIERUL CREATIV

Cartierul din București cu 30.000 de prieteni. Ce-ar fi să aibă și propriul primar? Ar fi… creativ

Să te duci să mănânci la burgeria cu burgeri bestiali, peste drum de cizmăria în fața căreia te oprești de fiecare dată la fel de mirat că a rezistat cu tot cu cizmaul simpatic - "«În două ore e totul gata, 15 lei vă costă.», «Cum DOAR cinșpe lei? Sunt două perechi!», te crucești, iar el răspunde: «Păi 15 lei face lucrarea, eu știu ce muncă e aici, nu-i mare muncă!»" Apoi, cu pingele noi, intri la băieții de la cafenea, treci și pe la vinărie și n-ai străbătut nici măcar jumătate de stradă din multele străzi ale cartierului ăstuia plin de bunătăți, oameni, clădiri, idei, afaceri mici, mijlocii și mari - atât de plin de viață, mai pe scurt.

Recunoașteți locul acesta din București, cu siguranță în recunoașteți când vă plimbați aiurea pe străzi sau că măriți pasul cu treabă. Are o vibrație anume, plutește în aer Ceva care leagă locuri și oameni, oricât de diferiți ar fi. Probabil că asta au intuit, au văzut sau au știut că e aici „arhitecții” acestui spațiu care exista, dar n-avea nici nume și nici conexiuni atât de vii precum merită.

Așadar, la început a fost vibrația de inimă car pulsează, vibrația e de Cartier Creativ și așa i-a devenit numele, apoi au început facerea și refacrea conexiunilor.

Continuă serialul de „cardiologie urbană” cu un interviu cu  Andrei Borțun, inițiatorul The Institute- ecosistemul industriilor creative din România.

The Institute

Andrei Borțun: The Institute, prin proiectele-platformă inițiate și devoltate în ultimii 20 ani: Romanian Design Week, Diploma, Internetics , Gala Societatii Civile, Combinat.ro (Comunitatea Combinatul Fondului Plastic din București), ADC (Art Directors Club), Institute, the magazine și Cartierul Creativ al Bucureștiului, precum și prin instrumentele și produsele dezvoltate în jurul acestor platforme de-a lungul timpului: seriale de materiale video, produse digitale dedicate, expoziții, proiecte culturale, rețele, gale de premiere, site-uri de portofolii, concursuri de proiecte sau workshopuri, a contribuit la indexarea, coagularea și dezvoltarea industriilor creative din România, precum și la amplificarea relevanței acestora și creșterea gradului de conștientizare legat de importanța aportului inovației la dezvoltarea economică și socială, la nivel național.

The Insitute este institutul…

Andrei Borțun: Este institutul oamenilor, al proiectelor și al organizațiilor creative din București. Uneori, din România. Este al lor pentru că acum, după 20 de ani, știm că nouă și proiectelor noastre ne poate merge mult mai bine doar dacă sectorului creativ îi va merge mult mai bine. Altfel, noi ne putem bucura de niște momente excepționale, în sensul de excepții, datorate în mare măsură tot acestor 20 de ani pe care îi avem în spate.

Cum ai descrie, în cinci cuvinte, echipa The Institute?

Andrei Borțun: Echipă, familie, muncă, distracție, rezultate.

Ce au în comun evenimentele The Institute?

Andrei Borțun: Cele din primii zece ani (AdPrint, Gala Societății Civile, Internetics) încercau să răspundă unor întrebări care, am crezut noi la vremea aceea, erau relevante. Cum ar fi: cine sunt cei mai buni într-un domeniu anume? Ce îi face foarte buni? 

Cele din ultimii zece ani (Romanian Design Week, Diploma, Cartierul Creativ) încearcă să facă ceea ce credem că este astăzi necesar: să aducă oamenii împreună, să creeze rețele, comunități, cunoaștere, dezvoltare.

Cine vine la evenimentele The Institute?

Andrei Borțun: Cred că suma a ceea ce are astăzi România mai bun, mai modern, mai european. Vin acei oameni care, împreună fiind, își găsesc motive de optimism.

Câți prieteni are The Institute?

Andrei Borțun: Vreo 30.000 de prieteni, dintre care, vreo 15.000 apropiați, dintre care, vreo 5.000 foarte buni.

Ce problemă ai rezolva pentru proiectele The Institute, dacă ai avea o baghetă magică?

Andrei Borțun: Pentru noi și pentru prietenii noștri, pentru următorii cinci ani, o infrastructură adecvată. De la spații și finanțări, până la o piață și consumatorii aferenți.

Și dacă bagheta ar funcționa de două ori?

Andrei Borțun: Pentru noi, pentru prietenii noștri și pentru toți ceilalți, pentru următorii 25 de ani: generații bine educate, cu toate avantajele aferente.

Cum ar trebui să fie primarul Cartierului Creativ?

Andrei Borțun: Un bun manager care să înțeleagă Orașul, antreprenorii, creativitatea, Europa. Să știe să lucreze cu urbaniști, cu sociologi, cu administrație publică, cu presa, cu asociații profesionale etc.

Care e traseul tău zilnic prin Cartierul Creativ 

Andrei Borțun: Casa, școala copiilor, biroul agenției de PR, biroul The Institute și barul sunt în CC.  Așadar, dacă nu am întâlniri cu clienți sau cu prieteni care mă scot din Cartier, îi colind străzile pe jos, cu scuterul sau pe bicicletă.

Și traseul tău preferat prin Cartierul Creativ?

Andrei Borțun: Sunt mai multe. Îmi place să îl tai prin Cișmigiu; îmi place să fac piața, sâmbăta, în Matache, să petrec seri în zona Brezoianu, să mă plimb, duminica-dimineață, pe străzile din jurul parcului Cazzavillan.

Care e relația dintre București și Cartierul Creativ? Este Cartierul Creativ „Centrul Nou” al orașului?

Andrei Borțun: Poate va fi Noul Centru al Centrului Vechi al Bucureștiului. Ar trebui să fie Vadul și Centrul antreprenorilor creativi și locul de cheltuit interes, timp și bani al bucureștenilor care caută și vor să găsească o mostră de Românie mai bună și mai frumoasă, care să le placă.

Cum te vezi în Cartierul Creativ peste cinci ani?

Andrei Borțun: Mă văd mai mult și mai des decât astăzi în săli de teatru, la vernisaje, în cafenele și wine baruri, la concerte sau în magazine, alături de oameni pe care îi cunosc sau care îmi dau vaga impresie că i-aș cunoaște de undeva.

Vezi Cartierul Creativ „transplantat” în alte orașe din România?

Andrei Borțun: Sigur că da. CC este și un proces de branding cu efecte directe în ceea ce privește România. Dacă va fi corect făcut, atunci va fi asumat și de către alte comunități, inițiatori, autorități. Poate chiar mai bine sau mai riguros decât o facem noi astăzi. Nici cel la care lucrăm astăzi nu credem că ne-ar aparține. Este doar un proiect pe care îl desenăm, urmărim, dezvoltăm.

Care sunt planurile actuale ale Carierului Creativ? Care ai zice că este cea mai mare miză pe care vi-o propuneți cu acest proiect?

Andrei Borțun: Momentan încercăm să ținem pasul cu creșterea rețelei Cartierului Creativ, care devine din ce în ce mai viu și mai …ofertant. De asemenea, ne propunem să dezvoltăm instrumente care să contribuie la coeziunea dintre business-urile creative și proiectele care se nasc în CC, dar mai ales să descoperim spații cu potențial de a fi reintroduse în cicuitul creativ-cultural al orașului, precum și sinergii între organizații și insitituții care pot colabora și crește (mai bine) împreună.  Anul acesta, de exemplu, demarăm un parteneriat strategic cu Muzeul Național de Artă a României, care se va traduce într-un proiect expozițional ce va fi lansat în luna iunie, parte din programul Romanian Design Week, dar și într-o serie de proiecte și intervenții ulterioare, despre care sper să vă pot povesti în curând. Tot anul acesta sperăm să lansăm noi spații și noi produse media, parte din familia CC-ului, dar și să reluăm evenimentele cu public de tipul târguri și expoziții. 

Cum crezi că poate contribui creativitatea la revitalizarea urbană și de ce conisderi oportun ca autoritățile să apeleze la organizațiile culturale sau creative în vederea dezvoltării armonioase a orașului? Ce pot ele oferi? 

Andrei Borțun: Organizațiile creativ-culturale independente pot oferi foarte mult know-how autorităților publice pentru că au darul de a fi învâțat să colaboreze, să deseneze arhitecturi de proiecte complexe, să se finanțeze, să fie reziliente și să se adapteze. 

Cu multe dintre organizațiile culturale din București cu care suntem în relații directe, împărtășim aceleași valori, de multe ori aceleași obiective și de multe ori planuri similare, dar și aceleași nevoi, printre care aș simți nevoia să menționez spațiile expoziționale și de producție culturală, nevoia de networking, dar și de dialog cu instituțiile publice. 

Cred că este important ca în viitor administrația publică să nu se mai uite la organizațiile și entitățile din indsutriile creative și la sectorul cultural ca la o cheltuială într-un buget, ci ca la o resursă esențială, la care poate apela.”

Nota B365.ro: În parteneriatul B365.ro – Cartierul Creativ,  descoperim oamenii, ideile, străzile, cafenelele, afacerile, planurile, visele. Și le povestim, săptămânal, aici. So nice to meet you! Iată ce am mai povestit până acum:


Parteneri

Back to top button