Cartea „Orașul din Oraș”- un fel de Google Glass pentru plimbările în Sectorul 3 al Capitalei

După cum precizează și autorul, cartea reprezintă un traseu, o plimbare pe străzile Sectorului 3, în care sunt înregistratate vizual monumente, prezentate prin fotografii actuale, dar și fotografii vechi, laolaltă cu explicații istorice.

„Eu asta văd când merg pe stradă și asta am văzut în sectorul 3. Am ales sectorul 3 pentru că aici se găsesc cele mai multe monumente, atât de arhitectură, cât și de for public, și pentru că este vorba, pe de o parte, despre inima, despre centrul de formare al orașului în care astăzi avem atât Curtea Veche sau Hanul lui Manuc, cât și despre instituțiile României moderne, așa cum este Banca Națională, Bursa, Palatul Poștelor și toate celelalte bănci sau Centrul istoric”– Cezar Petre Buiumaci.

A ales acest sector drept subiect, întrucât, după cum explică, se poate compara lejer cu un oraș mare precum Constanța, Timişoara sau Iași, prin prisma celor 300.000 – 500.000 de locuitori.

Cartea este ilustrată cu zeci de cărți poștale vechi, din colecția personală a istoricului, care pun în oglindă imaginea veche a Capitalei versus imaginea actuală a acestuia.

O atenție deosebită este acordată statuilor, care nu sunt prezentate doar din punct de vedere al personalităților reprezentate, ci și din punct de vedere artistic.

 „Un grup de monumente reprezentative pentru oraș este cel din Piața Universității. De la est la vest, prima statuie este cea care îl înfățișează pe Ion Heliade Rădulescu. Scriitor, lingvist, gânditor și om politic, își începe studiile la școala grecească de la București, între 1815-1818, continuându-le la Școala de la Sf. Sava a lui Gheorghe Lazăr, unde a devenit profesor. (…) Statuia executată din marmură de Carrara de către sculptorul italian Ettore Ferrari a fost dezvelită la 21 noiembrie 1880, fiind a doua statuie dezvelită aici, după cea a lui Mihai Viteazul. Aceasta este o dată și jumătate mărime naturală și îl reprezintă pe Ion Heliade Rădulescu într-o atitudine romantică, sugerând rostirea unui discurs.”

Găsim și detalii actuale privind starea acestor monumente și inițiativele de refacere a acestora.

 „În anul 2012, Adrian Cioroianu, Adriean Videanu și Valeriu Stoica au înființat un ONG cu numele Asociația Monumentul Ion C. Brătianu- Piața Universității în scopul de a susține refacerea monumentului (n.r. autorul vobește despre statuia lui I.C. Brătianu). La inițiativa unor consilieri generali, Consiliul General al Municipiului București a aprobat în ședința din 30 ianuarie 2014 refacerea monumentului. „

De asemenea, este menționată contribuția minorităților în dezvoltarea orașului, laolaltă cu bisericile, centrele culturale, cartierele și statuile care marchează această contribuție în Capitala noastră.

Autorul prezintă totodată, în istorisirea sa, documente de arhivă, printre cele mai savuroase fiind vechile hotărâri ale Consiliului General al Municipiului București.

Cezar Petre Buiumaci aduce aminte și de numele cartierelor înglobate în acest sector, oferind cititorilor explicații despre cum au ajuns să le cunoască după acest nume:

 „Denumirea acestui cartier (n.r. Vitan) provine de la cătunul înglobat în oraș și anume Vitanu, aceeași situație fiind și în cazul Bârzești, Dudești, Cioplea, Balta Albă și altele. Potrivit scrierilor lui D. Papazoglu: În ocolul orașului, spre nord, este câmpia Vitanului, unde vitele orășenilor își aveau păsciunea. „

 „În această zonă ne aflăm în Cartierul Mântuleasa, un cartier în care primele mahalale apar în secolele XV-XVI, zonă preponderent comercială. Numele acestui cartier vine de la livada precupețului Mantu, mahalaua devenind în timp suburbie a orașului în secolul al XVIII-lea. „

Un instrument util pentru orice turist care trece pragul Capitalei, dar și pentru bucureștenii care vor să cunoască îndeaproape străzile pe care le parcurg zilnic, cartea „Orașul din Oraș” poate reprezenta o versiune tradițională a ochelarilor Google Glass, folosiți într-un tur al sectorului 3: cu ochii privești orașul actual, duci ochii în carte și vezi cum arăta acesta odinioară și cum s-a făcut trecerea la ceea ce cunoaștem astăzi.