Cartea electronică de identitate, nouă problemă. Cititorul nu prea reușeste să citească datele, deci nu poate da hârtia cu adresa. Experiența unui bucureștean din Colentina

România a vrut să facă un lucru simplu: să scoată hârtiile din relația cetățeanului cu statul. A pus adresa în cip, nu pe buletin. A creat aplicații. A promis interoperabilitate. A vorbit despre digitalizare. La scurt timp, au apărut necazurile. Sute de recamații și 21 de probleme.

La câteva luni după ce Guvernul anunța că a găsit soluții pentru cele mai reclamate probleme ale noii cărți electronice de identitate, sunt cetățeni care spun că ajung să facă mai multe drumuri și să genereze mai multe documente decât înainte. Adică, să se prezinte la ghișeu cu noua carte de identitate în mâna dreapta și în mâna stângă cu un teanc de hârtii care să dovedească că în mână dreaptă este un buletin înscris la adresa care nu se mai vede.

Povestea începe cu o întrebare simplă: „Funcționează?”

Într-o postare publicată azi în comunitatea „Pasajul Dna Ghica – Discuții și Informații din comunitatea Colentina-Tei”, bucureșteanul Mihai descrie dificultățile întâmpinate cu aplicația Ro eID Reader, folosită pentru citirea datelor din noua carte electronică de identitate. Omul spune că aplicația funcționa inițial, însă după actualizări nu mai poate genera documentul PDF necesar pentru dovedirea domiciliului. În recenziile din Google Play, afirmă acesta, a găsit numeroase sesizări similare. Mai mult, spune că a primit răspuns de la Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor potrivit căruia aplicația este încă în versiune beta. În comentarii apar și alte experiențe.

Unii utilizatori spun că aplicația funcționează fără probleme și recomandă folosirea adeverinței de domiciliu generate prin HUB-ul MAI.

Alții susțin însă că anumite platforme private sau instituții continuă să solicite documente suplimentare ori nu recunosc încă toate variantele digitale puse la dispoziție de stat. Cu alte cuvinte, tehnologia funcționează pentru unii și se împiedică pentru alții.

În martie, Guvernul anunța că problema este rezolvată

 Situația este interesantă deoarece exact această problemă fusese identificată de autorități încă din primăvara acestui an. În martie 2026, de la Guvern venea anunțul conform căruia fuseseră analizate peste 300 de sesizări privind pașapoartele și cărțile electronice de identitate și că se lucrează la soluționarea a 21 de probleme semnalate de cetățeni.

Cea mai frecventă reclamație era chiar lipsa adresei de domiciliu de pe documentul fizic. Executivul anunța atunci că funcționarii nu vor mai putea cere cetățenilor documente pe care statul le are deja în bazele sale de date. Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor a transmis instrucțiuni către serviciile din țară pentru verificarea directă a informațiilor în sistemele informatice.

Pentru extrasul de carte funciară, funcționarii urmau să consulte direct bazele ANCPI.

Pentru dovada domiciliului, băncile aveau deja acces la informații, iar pentru notari era pregătit un mecanism similar.

În paralel, Ministerul Afacerilor Interne anunța dezvoltarea unor servicii electronice prin care domiciliul și reședința să poată fi gestionate digital. Pe hârtie, problema părea închisă.

Cât a costat proiectul

Introducerea cărții electronice de identitate face parte din proiectul național de digitalizare finanțat prin Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Potrivit datelor oficiale, investiția pentru infrastructura tehnică, sistemele informatice, producția documentelor și extinderea la nivel național se ridica la câteva sute de milioane de lei. Pentru cetățean, primul document electronic este emis gratuit.

Unde se complică lucrurile

Problema nu pare să fie cartea electronică în sine. Problema apare în spațiul dintre instituții. Noua carte de identitate presupune ca toate sistemele informatice să comunice între ele și toate instituțiile să accepte verificarea digitală a informațiilor. Unele instituții verifică direct bazele de date. Altele cer în continuare documente. Unele platforme recunosc adeverințele generate prin HUB-ul MAI. Altele solicită PDF-uri generate prin Ro eID Reader. Unele aplicații funcționează pe anumite telefoane și versiuni software. Altele generează erori exact când nu trebuie.

Rezultatul este paradoxal: documentul creat pentru a elimina hârtiile poate ajunge să genereze documente suplimentare. Buletinul nou nu mai are adresa tipărită tocmai pentru că statul promitea că o poate verifica singur. Când statul chiar o verifică, sistemul pare modern. Când nu o verifică, cetățeanul ajunge să demonstreze digital ceea ce înainte demonstra cu o privire aruncată într-un document. Iar din 2031, acest document nu mai e opțional, devine obligatoriu.