Care va fi reședința lui Nicușor Dan ca președinte al României

Primarul Capitalei, Nicușor Dan, a câștigat alegerile prezidențiale din acest an, astfel că va da biroul de pe Bulevardul Regina Elisabeta pe cel de președinte al României. Totuși, ce înseamnă asta, și unde ar urma să locuiască edilul, ținând cont că președintele trebuie să se supună mai multor reguli și protocoale de securitate?

Reședința președintelui României nu este doar un simbol al autorității statului, ci și un spațiu cu o profundă semnificație istorică și arhitecturală. Situat în inima Bucureștiului, Palatul Cotroceni servește drept sediu oficial al Administrației Prezidențiale și găzduiește atât activitatea instituțională a șefului statului, cât și diverse ceremonii oficiale, primiri de delegații internaționale și evenimente naționale de anvergură. Cu o istorie care pornește din secolul al XVII-lea și o arhitectură ce reflectă influențe europene clasice și neo-românești, palatul este una dintre cele mai importante clădiri din România.

Palatul Cotroceni este sediul președinției

Palatul Cotroceni, reședința oficială a Președintelui României, domină un promontoriu împădurit din sectorul 6 al Bucureștiului, pe Bulevardul Geniului nr. 1-3, continuând o tradiție de locuire domnească și monahală ce se întinde pe mai bine de patru secole — prima așezare fiind mănăstirea ctitorită în 1679 de voievodul Șerban Cantacuzino.

În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, regele Carol I a decis să transforme dealul Cotrocenilor într-o reședință princiară modernă, iar arhitectul francez Paul Gottereau i-a conceput planurile într-un stil eclectic cu accente renascentiste. Succesorii săi, Ferdinand și Maria, au adăugat aripa nordică proiectată de Grigore Cerchez, conferind ansamblului actuala armonie între rigorile academismului francez și spiritul neo-românesc.

După abdicarea regelui Mihai I, palatul a fost preluat de regimul comunist și transformat în „Palatul Pionierilor”; cutremurul din 1977 l-a afectat serios, însă lucrările de consolidare și extindere din anii ’80 au adăugat o aripă administrativă care găzduiește astăzi birourile prezidențiale. Odată cu Revoluția din 1989, Cotrocenii au redevenit centrul puterii executive, iar la 27 decembrie 1991 s-a deschis publicului Muzeul Național Cotroceni, ce ocupă partea istorică și expune apartamentele regale, Galeria Cerchez, colecții de artă decorativă și documente de arhivă  . Spațiile oficiale — Sala Unirii, Salonul Florilor sau Scara de Onoare — găzduiesc ceremonii de investire, dineuri de stat și decernări de ordine naționale, în timp ce parcul englezesc, sera de portocali și vechea grădină de trandafiri creează un tampon verde între protocolul politic și orașul agitat.

Astăzi, ansamblul Cotroceni îmbină funcția de epicentru al puterii prezidențiale cu aceea de monument istoric și cultural deschis vizitatorilor, simbolizând continuitatea statului român de la principii și regi la republică.

Unde au locuit foștii președinți ai României – vilele Lac 1, Lac 2, Lac 3

Foștii președinți ai României, în special după 1989, au locuit în reședințe puse la dispoziție de **RA-APPS**(Regia Autonomă “Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat), cele mai cunoscute fiind **vilele de protocol din zona Lacului Snagov și Lacul Herăstrău** din nordul Bucureștiului, mai precis din cartierul Primăverii și zona Băneasa. Printre cele mai celebre se numără **Vila Lac 1, Vila Lac 2 și Vila Lac 3**.

Vila Lac 1

Este considerată una dintre cele mai luxoase vile de protocol din România. Situată într-o zonă verde exclusivistă, aproape de Lacul Floreasca, Vila Lac 1 a fost folosită de mai mulți lideri de stat pentru întâlniri oficiale, dineuri sau primiri de delegații străine. Are facilități extinse — inclusiv piscină, sală de sport, buncăr antiatomic și un parc vast. Aceasta a fost una dintre reședințele folosite ocazional și de Ion Iliescu după 1990, dar nu ca locuință permanentă.

Vila Lac 2

Aceasta este cunoscută ca reședința de protocol care i-a fost atribuită lui **Ion Iliescu** după încheierea mandatelor prezidențiale. Vila este discretă, dar bine păzită, situată tot în nordul Capitalei, în apropierea celorlalte vile. A fost controversată în presă, mai ales pentru costurile mari de întreținere suportate de stat și pentru faptul că Iliescu a locuit acolo până târziu în viață, beneficiind de toate facilitățile oferite de statutul său de fost președinte.

Vila Lac 3

Această vilă a fost reședința oficială a Traian Băsescu după încheierea celui de-al doilea mandat. Este situată în apropierea celorlalte, în zona de protocol din nordul Bucureștiului. Băsescu a stat acolo până când a renunțat la reședință în urma disputelor politice și a deciziei de a nu mai beneficia de facilități oferite de stat. Vila Lac 3 a fost și subiectul unor anchete de presă legate de cheltuieli și renovări.

Unde ar putea fi reședința lui Nicușor Dan după începerea mandatului de președinte

Dacă Nicușor Dan ar deveni președintele României, reședința sa oficială ar fi, conform protocolului și legislației în vigoare, Palatul Cotroceni din București. Această clădire este sediul Administrației Prezidențiale și locul unde președintele își desfășoară activitatea zilnică, inclusiv întâlniri oficiale, conferințe și primiri ale delegațiilor internaționale. Deși Palatul Cotroceni este prevăzut și cu apartamente destinate locuirii, nu toți președinții au ales să locuiască acolo permanent. Uneori, din motive personale sau de securitate, aceștia au preferat reședințe alternative oferite de stat.

În cazul lui Nicușor Dan, dacă va prefera un spațiu mai retras față de agitația Palatului Cotroceni, ar putea opta pentru una dintre vilele de protocol administrate de RA-APPS, precum Vila Lac 1 sau Vila Lac 3, aflate în zona de nord a Capitalei, într-un cadru mai privat și securizat. Aceste vile sunt dotate cu toate facilitățile moderne necesare unei reședințe prezidențiale: securitate sporită, dotări pentru întâlniri oficiale, și un spațiu locativ generos.

Totuși, Dan a precizat după alegeri că ia în calcul și varianta de a rămâne în continuare în apartamentul în care locuiește în prezent în chirie într-o mansardă a unei case din anul 1910, reședință ridicată într-o zonă liniștită din Sectorul 5. Acest lucru este momentan incert, deoarece trebuie probat dacă această locuință se pretează pe necesitățile de securitate cerute de SPP.