Care este procedura de suspendare a președintelui. Ce demersuri au început deja și ce scrie în Constituție

02 nov. 2021
244 Afișari
Care este procedura de suspendare a președintelui. Ce demersuri au început deja și ce scrie în Constituție
Care este procedura de suspendare a președintelui. Ce demersuri au început deja și ce scrie în Constituție. Sursă foto: Facebook/ Klaus Iohannis

O întrebare tot circulă pe buzele românilor în ultimele zile, atât la coadă la magazin, cât și la coadă la spălătoria auto: poate fi suspendat președintele țării? Da, există o procedură. În Constituție scrie cum se poate face acest lucru.

Care este procedura de suspendare a președintelui. Ce demersuri au început deja și ce scrie în Constituție.

Constituția României poate fi accesată online, AICI și AICI.

Care este procedura de suspendare a președintelui

Președintele țării poate fi suspendat din funcție în momentul în care o treime din numărul total al parlamentarilor solicită acest lucru, dar trebuie să existe și votul majorității aleșilor din Legislativ. În maxim 30 de zile, dacă trece de votul Parlamentului, se organizează un referendum pentru demiterea din funcție a președintelui, conform informațiilor din Constituție.

Mai exact, din numărul total de 466 de parlamentari, pentru ca solicitarea suspendării din funcție să fie admisă, sunt necesare 117 semnături. De asemenea, pentru inițierea unui referendum pentru suspendarea șefului statului, sunt necesare 234 din Parlament.

Recomandăm și: Nicolae Ciucă îşi va depune mandatul. La PNL în București a fost agitație mare, cu ședință de urgență

Exemplul concret. AUR a anunțat un demers de inițiere pentru suspendarea președintelui, dar acest lucru nu se poate duce la bun sfârșit dacă alte partide mai mari nu-și oferă sprijinul. Partidul AUR este format doar din 43 de parlamentari. Până în acest moment partidele PNL, USR și UDMR au respins categoric această suspendare, iar PSD a declarat, prin intemerdiul lui Sorin Grindeanu, că ar lua în calcul suspendarea doar dacă va fi susținută de USR.

Cum sunt configurate grupurile parlamentare:

  • PSD – 157 (mai exact: 110 deputați și 47 de senatori);
  • PNL – 131* (mai exact: 91 de deputați și 40 de senatori);
  • USR – 80 (mai exact: 55 de deputați și 25 de senatori);
  • AUR – 43 (mai exact: 30 de deputați și 13 senatori);
  • UDMR – 29 (mai exact: 20 de deputați și 9 senatori);
  • Minoritățile – 18 deputați;
  • Neafiliații – 8 (mai exact: 6 deputați și 2 senatori).

Poate vă întrebați de ce există „*” în dreptul PNL. Ei bine, în contextul în care tot mai mulți deputați și senatori PNL demisionează, numărul parlamentarilor neafiliați ar putea crește. Chiar Ludovic Orban a declarat în mod public că-și dorește să demareze procedura de suspendare a președintelui României. Până în acest moment, 2 noiembrie 2021, 13 parlamentari și-au dat demisia din PNL.

Ce scrie în Constituție

În Articolul 95 din Constituție este prevăzută procedura de suspendare din funcție a președintelui țării. În cazul în care s-au săvârșit niște fapte grave prin care se încalcă prevederile Constituției, șeful statului poate fi suspendat din funcție, într-o ședință comună, de către Camera Deputaților și Senat, cu votul majorității deputaților și senatorilor, după ce a fost consultată Curtea Constituțională. Parlamentul poate primi explicații din partea președintelui cu privire la faptele care i se impută.

Recomandăm și: Meci la TV: Cîțu transmite că dl. Ciucă e OUT fix când Orban anunță că-și face partid (FELEFENE). Noul premier? Aflăm repriza viitoare

Cel puțin o treime din numărul deputaţilor şi senatorilor pot iniția propunerea de suspendare din funcție, iar apoi aceasta se aduce la cunoștință și Președintelui.

Dacă propunerea se aprobă, în maxim 30 de zile se poate organiza referendumul pentru demiterea președintelui țării.

Cine asigură interimatul pe toată durata suspendării? În Articolul 98 din Constituție scrie că interimatul va fi asigurat de persoana care deține a doua funcție în stat: președintele Senatului.

Legea Referendumului

Potrivit informațiilor din Legea Referendumului, la referendum au dreptul să participe toți cetățenii români care au vârsta (împlinită) de 18 ani. Exceptați de la dreptul de participare sunt debilii sau alienaţii mintal puşi sub interdicţie, dar şi persoanele condamnate prin hotărâre judecătorească definitivă la pierderea drepturilor electorale.

Referendumul este valabil doar dacă participă cel puțin 30% din numărul românilor înscriși pe listele electorale permanente.

Dacă cel puțin 25% din persoanele înscrise pe listele electorale permanente își exprimă opțiunile, vor fi validate rezultatele referendumului.

În Articolul 8 din Legea Referendumului sunt prevăzute următoarele informații:

Referendumul pentru demiterea șefului statului este obligatoriu şi se stabileşte prin hotărâre dată de Parlament, în condiţiile prevăzute la art. 95 din Constituţie. Persoanele care vor participa la referendum au dreptul să voteze prin „DA” sau „NU” la întrebarea tipărită pe buletinul de vot: „Sunteţi de acord cu demiterea Preşedintelui României?”

Demiterea din funcție a șefului statului va fi aprobată dacă, în urma desfăşurării referendumului, propunerea a obținut majoritatea voturilor valabil exprimate.

Cookies