ÎN BUCUREȘTI

Care este populația Bucureștiului conform ultimelor date oficiale

Din ce în ce mai multe evenimente din ultimul an, precum criza sanitară sau alegerile locale, au adus în opinia publică problema populației Bucureștiului, deoarece nu există o statistică recentă care să arate măcar orientativ adevăratul număr al locuitorilor Capitalei. Momentan sunt trecuți în evidență doar cei care au domiciliul în București în acte, dar Capitala este frecventată și de locuitori din Ilfov, și de studenți, cărora li se adaugă și persoanele care deși lucrează și locuiesc în București de ani buni, figurează în acte cu domiciliul în localitatea natală.

Deși este a cincea cea mai mare capitală din Uniunea Europeană după numărul de locuitori, fiind înregistrat în top cu 1.927 milioane de locuitori, Bucureștiul găzduiește probabil mai multe persoane în realitate, dovada fiind aglomerările de peste tot, trotuarele împânzite de mașini dar și sentimentul de sufocare ce te cuprinde la orele de vârf. Problema este că nu știm cu exactitate de câte persoane este vorba, putem doar să ne ghidăm după declarațiile și statisticile pe care le avem deja, deoarece recensământul populației va avea loc abia în a doua jumătate a acestui an, potrivit Institutului Național de Statistică (INS).

Care este populația după domiciliu în Municipiul București?

Ultimele date privind numărul de locuitori ce au domiciliul în Capitală au fost culese la 1 iulie 2020 de Institutul Național de Statistică. Potrivit explicațiilor INS, „Populaţia după domiciliu reprezintă numărul persoanelor cu cetăţenia română şi domiciliul pe teritoriul României, delimitat după criterii administrativ-teritoriale. Domiciliul persoanei este adresa la care aceasta declară că are locuinţa principală, trecută în cartea de identitate, aşa cum este luată în evidenţa organelor administrative ale statului.”

Astfel, potrivit statisticilor adunate anul trecut, în București se află nu mai puțin de 2.155.240 de locuitori, dintre care 1.008.262 sunt de sex masculin iar 1.146.978 sunt de sex feminin. Cea mai numeroasă categorie de vârstă este ce a persoanelor cuprinse între 40 și 44 de ani, care însumează 209.869 locuitori, aproape o zecime din populația întregii Capitale. La polul opus se află persoanele din categoria 80-84 de ani, unde se încadrează doar 49.980 de locuitori. Sectorul 3 este cel mai populat sector – aproape un sfert din populația orașului locuiește aici, fiind vorba despre 486,019 locuitori. În Sectorul 1 locuiesc cei mai puțini bucureșteni, doar 260.007, fapt justificat totuși de densitatea scăzută a locuințelor din acest sector comparativ cu restul orașului, precum și costurile ridicate pe care le implică locuitul în nordul Capitalei. Aproximativ 102.300 de mii de bucureșteni au vârsta cuprinsă între 0 și 4 ani, în timp ce aproape 50 de mii de cetățeni ai Bucureștiului au depășit vârsta de 85 ani.

Când va avea loc mult așteptatul recensământ?

Recensământul va avea loc spre finalul anului, dar doar după ce au fost parcurse o serie de etape pregătitoare. Iată programul anunțat de Institutul Național de Statistică pentru recensământul de acest an:

Termen-limită 30 iunie 2021 pentru:
– finalizarea metodologiei de organizare şi desfăşurare a recensământului populaţiei şi al locuinţelor
– definitivarea infrastructurii în urma recensământului de probă
– organizarea activităților în teren

Termen-limită 30 iulie 2021 pentru operaționalizarea unui Call Center pentru recensământul populației și locuințelor
Termen 30 septembrie 2021 pentru selecția și instruirea personalului de recensământ

Termen 30 noiembrie 2021 pentru:
– derularea campaniei de promovare a recensământului
– colectarea datelor (din surse administrative, recenzarea locuinţelor şi a populaţiei).

„Desfășurat în mod tradițional o dată la 10 ani, recensământul populației măsoară cu exactitate o serie de indicatori statistici deosebit de importanți pentru fiecare stat, cum ar fi numărul populației sau dimensiunea fondului de locuințe, dar surprinde și modificările cantitative și de structură intervenite în intervalul inter-cenzitar pentru o multitudine de aspecte importante cum ar fi tipologia gospodăriilor și a nucleelor familiale, numărul de copii pe care o familie alege să-i aibă, numărul persoanelor analfabete și structura etnică și confesională a populației etc. Un alt punct de unicitate este faptul că recensământul este singura cercetare statistică care permite calculul unei serii de indicatori la cel mai mic nivel teritorial, cel al unităților administrativ-teritoriale”, a declarat INS.


Recomandarile noastre

Parteneri

Back to top button