Care este originea misterioaselor oase şi ziduri din parcarea de la Universitate

de:
13 nov. 2010
8 afișări
Care este originea misterioaselor oase şi ziduri din parcarea de la Universitate

Muncitorii care sapă la lucrările pentru parcarea subterană de peste drum de Universitate spun că au găsit oase şi fragmente de ceramică sub pământ. Foarte vizibile sunt, însă, zidurile de cărămidă peste care au dat. Cum nicio lucrare de acest tip nu se poate face fără descărcare arheologică, ar trebui întâi ca autorităţile să se asigure că nu e vorba de vreun vestigiu important.

Zidurile misterioase scoase la lumină în urma săpăturile pentru viitoarea parcare de la Universitate ar putea reprezenta fie temeliile Bisericii Sfântul Sava, refăcută de Constantin Brâncoveanu şi demolată în jurul anului 1870, fie zidurile unor pivniţe boltite, deasupra cărora tronau odată case boiereşti, a declarat pentru B365.ro istoricul Radu Olteanu.

”Zona nu a fost bogată în edificii vechi. Conform planului Borroczyn din 1847, în zonă exista Mănăstirea Sf. Sava, iar spre strada Academiei erau câteva case boiereşti, sub care se aflau pivniţe boltite”, a precizat Radu Olteanu.

În secolul 16, în zona în care se fac săpături în prezent se afla Mănăstirea Sfânta Treime, care a fost rectitorită mai târziu de Șerban Cantacuzino, împreună cu fratele său Constantin Cantacuzino. La începutul secolului 18, Brâncoveanu a reclădit biserica, care a fost în cele din urmă demolată în jurul anului 1870, după ce restul corpurilor mănăstirii fuseseră deja culcate la pământ, scrie Radu Olteanu pe art-historia.blogspot.com.

În ceea ce priveşte oasele pe care muncitorii au declarat că le-ar fi găsit, Olteanu a schiţat posibilitatea ca ele să dateze din Evul Mediu, adăugând totodată că fragmente de ceramică sunt găsite în majoritatea siturilor arheologice din Bucureşti. Arhitectul Adrian Bălteanu a declarat şi el pentru B365.ro că în zonă s-a aflat şi o necropolă, cel mai probabil din perioada medievală.

Atât ruinele Mănăstirii Sf. Sava, cât şi necropola sunt clasate în Lista Monumentelor Istorice, a atras atenţia Bălteanu într-un articol publicat pe site-ul Observatorului Urban Bucureşti.

În vreme ce Oltean este de părere că nu ar fi o ”dramă” dacă zidurile găsite, fie că sunt temeliile Bisericii Sfântul Sava, fie că aparţin de pivniţele boltite, ar fi dărâmate pentru a se putea realiza parcarea subterană, Bălteanu nu este de aceeaşi părere. ”De ce mai există Lista Monumentelor Istorice dacă nu se ţine cont de ea?”, se întreabă arhitectul. Cei doi sunt de acord însă că temeliile bisericii ar trebui marcate în viitorul pavaj.

Întrebat de B365.ro dacă s-a găsit ceva în urma săpăturilor de la Universitate, edilul-şe al Capitalei, Sorin Oprescu, a răspuns în primă fază că avem o informaţie falsă. Când i-am spus că zidurile sunt clar vizibile, a precizat că sunt lipsite de importanţă. ”Se speră acum că se va găsi pantoful Reginei Elisabeta, pentru ca lucrările să fie oprite”, a conchis printr-o glumă Oprescu.

Cookies