Capitala, mai frumoasă pentru străini decât pentru bucureşteni

de:
11 sept. 2011
4 Afișari
Capitala, mai frumoasă pentru străini decât pentru bucureşteni

Sâmbătă dimineaţă, în Parcul Cişmigiu, City Compass a dat startul unui nou tur al celor mai importante locuri din Bucureşti. Patru femei, trei din Germania, una din Danemarca, o angajată a unei companii de turism din Bucureşti, precum şi un student la medicină, au venit în prima zi din week-end în parcul din centrul Capitalei pentru a participa la traseul ghidat ”Descoperă Micul Paris”.

Timp de două ore şi jumătate, cele patru femei de origine străină şi cei doi bucureşteni au aflat de la Bogdan Popa, expert în cultură şi istorie la City Compass, care este povestea Capitalei de la jumătatea mileniului trecut şi până în secolul al XIX-lea. ”Noi începem, de obicei, traseul, din Cişmigiu pentru că acesta este unul dintre cele mai cunoscute parcuri din Bucureşti şi, totodată, spune istoria de 180 de ani a oraşului”, aşa şi-a început prezentarea Bogdan Popa.

Până prin anii ’40 ai secolului al XIX-lea, lacul din Cişmigiu era locul ideal pentru amatorii de scăldat. Lacul a fost apoi curăţat pentru că autorităţile de atunci au spus că dacă Bucureştiul se vrea aidoma oraşelor din Europa de Vest acesta trebuie să aibă şi un parc, element inexistent în Capitala României anilor 1840. Cum la acea vreme nu era niciun om pregătit să proiecteze şi să construiască un parc, de construcţia Grădinii Cişmigiu s-a ocupat arhitectul peisagist german Carl Friederich Wilhelm Meyer, căruia autorităţile i-au cerut să realizeze o grădină în stil englezesc. Aceste detalii, dar şi multe alte informaţii utile, inclusiv despre celebra Buturugă, au fost prezentate în Grădina Cişmigiu.

După oprirea de la Buturuga din Grădina Cişmigiu, a fost prezentată şi statuia din Piaţa Mihail Kogălniceanu, monument realizat pentru celebrarea independenţei de stat a României. Apoi, în faţa Sălii Palatului, participanţii la tur au aflat că pe strada Ion Câmpineanu se află singurul magazin filatelic destinat numai colecţionarilor. Din prezentarea ghidului nu a lipsit nici Sala Palatului, clădire construită în anii ’50 ca sală de congres pentru membrii Partidului Comunist. Conform lui Bogdan Popa, din cauza acusticii proaste a Sălii Palatului, unul dintre dirijorii prezenţi la o ediţie anterioară a Festivalului ”George Enescu” a spus că nu va mai veni la Bucureti dacă evenimentul va mai fi organizat în această locaţie.

Ajunşi pe Calea Victoriei, turiştii au aflat că această arteră principală a Bucureştiului a fost, încă de la începutul secolului al XVIII-lea, drumul care lega reşedinţa lui Constantin Brâncoveanu din Bucureşti, situată în centrul urbei, cu rezidenţa de vară a domnitorului, amplasată la Mogoşoaia. Drumul construit de conducătorul român a fost pavat cu lemn şi, până la războiul de independenţă, s-a numit Podul Mogoşoaiei. Abia după 1878 artera a fost numită Calea Victoriei.

Pe locul Ateneului Român de astăzi, iniţial, învăţaţii vremii au luptat împotriva analfabetismului prin organizarea unor lecturi de duminică, realizate într-o cameră închiriată. Apoi, tot aici, în fiecare an, se organizau expoziţii cu picturile artiştilor români. Văzând că mişcarea lor de alfabetizare a luat amploare, erudiţii vremii au cumpărat terenul pe care se află acum Ateneul Român, construit de Albert Galleron, în perioada 1886 – 1888, pe fundaţia sediului realizat de erudiţi pentru a combate analfabetismul. Ateneul Român are o acustică ”minunată” datorită formelor sale şi design-ului, numărându-se printre puţinele clădiri din lume cu acoperiş circular şi cu această performanţă sonoră.

Bogdan Popa a mai spus şi povestea Revoluţiei din decembrie 1989, iar relatarea sa cu privire la măsurile de economisire luate în perioada comunistă, precum şi informaţiile cu privire la sfârşitul regimului dictatorial i-au uimit pe străini. ”Nicolae Ceauşescu a luat decizia de a plăti întreaga datorie externă a ţării. România ar putea intra în Cartea Recordurilor pentru că la un moment dat a fost singura ţară din lume care şi-a plătit toate datoriile către celelalte state”, a punctat Popa.

Dacă s-a întrebat cineva vreodată de ce Hotelul Novotel are faţada construită în stilul arhitectonic al secolului trecut, putea afla răspunsul în turul ghidat de la City Compass. Conform afirmaţiilor lui Bogdan Popa, când compania a luat decizia de a construi hotelul, Primăria Capitalei le-a impus managerilor să reconstruiască intrarea fostului Teatru Naţional, distrus într-un raid aerian anglo-american din aprilie 1944.

În faţa Teatrului Odeon, ghidul a stârnit râsul când a precizat că statuia lui Mustafa Kemal Ataturk, fondatorul Turciei moderne, a fost amplasată în piaţeta instuţiei culturale autohtone fără vreo aprobare din partea Primăriei Capitalei. ”Compania care administrează hotelul (Ramada) este de provenienţă turcă şi a amplasat şi bustul lui Ataturk aici, dar nu a obţinut o aprobare,însă nimeni nu l-a mutat de aici. Relaţiile dintre cele două ţări sunt aproape perfecte uneori. De fapt, e vorba de frumuseţea fotbalului”, a spus, ironic, Bogdan Popa.

După remarcile făcute la adresa bustului lui Ataturk, expertul în cultură şi istorie de la City Compass a redat povestea Teatrului Odeon, instituţie care a fost construită din dorinţa unui copil care i-a spus tatălui său că i-ar plăcea să devină director de teatru. Tatăl i-a replicat fiului că în ziua absolvirii va construi teatrul pentru el, iar timpul a demonstrat că banii nu au fost aruncaţi în vânt, iar Liviu Ciulei a devenit unul dintre cei mai renumiţi regizori de teatru din ţară.

Bogdan Popa a precizat şi că magazinul de dulciuri de la Casa Capşa încă mai este considerat cea mai bună unitate de profil din Bucureşti. Acesta a mai spus că actualul hotel Casa Capşa a devenit faimos pentru că în restaurant s-au inventat diverse reţete, printre care se numără şi renumita cafea cu coniac, pe care au pregătit-o pentru un vânător cunoscut. Această cafea se face cu coniac în loc de apă, zahăr şi o lingură de apă, iar reţeta a fost făcută cunoscută de puţin timp. De la Casa Capşa, următoarele opriri au fost în Pasajul Villacrosse şi la Banca Naţionala a României.

Ultimul punct turistic din traseul ”Descoperă Micul Paris” a fost Biserica Stavropoleos, construită în 1724. Aici, turiştii au aflat detalii atât despre istoria acestui edificiu, cât şi despre regulile religiei creştin-ortodoxe.

Dacă unii nu găsesc nimic special în design-ul clădirilor vechi, arhitectura cosmopolită a Bucureştiului îi fascinează pe străini pentru că în puţine oraşe din lume, potrivit lui Bogdan Popa, poate fi întâlnit acest amalgam de influenţe arhitecturale din mai multe ţări ale lumii. Expertul în cultură şi istorie de la City Compass crede, însă, că bucureştenii nu mai au răbdare să aştepte pentru că, după 21 de ani de la Revoluţie, nu văd prea multe schimbări în oraş. ”Capitala le place mai mult străinilor decât le place românilor. Specific Bucureştiului este faptul că nimeni nu a construit într-un singur stil arhitectonic, ceea ce vezi foarte rar în alte oraşe, unde domină un anume stil. Am observat că oraşul le place străinilor mai mult decât localnicilor, e drept că mulţi dintre ei stau de obicei în nordul Capitalei, unde totul e verde. Noi, la City Compass, lucrăm mai mult cu expaţi. Dar şi bucureştenii, după ce participă la tur, au început să iubească şi mai mult oraşul sau au ajuns să îl placă”, a declarat, pentru B365.ro, Bogdan Popa.

Turistele germane au venit într-o vacanţă de două săptămâni în România, în Sibiu, Cluj, Alba Iulia, Braşov, Maramureş, Bucovina, Delta Dunării şi apoi în Bucureşti, la recomandarea unor prieteni. Acestea spun că au fost foarte încântate de sarmale, salată de vinete, cârnaţi, fasole şi peşte din Delta Dunării. Printre locurile lor preferate din Capitală se numără Parcul Herăstrău, Ateneul Român şi zona Lipscani. Daneza locuieşte în Bucureşti din noiembrie şi a spus că i-a plăcut povestea Cişmigiului, dar i-au prins bine şi informaţiile despre regimul comunist pentru că atunci când este vizitată de prieteni este întrebată adesea despre această perioadă a istoriei autohtone.

Turul ”Descoperă Micul Paris”, la care pot participa toţi cei care vor să afle istoria Capitalei, se realizează o dată pe lună şi costă 70 de lei de persoană. Traseele organizate au un preţ variabil în funcţie de mărimea grupului şi se realizează la cerere. City Compass mai organizează şi turul ”De la comunism la democraţie”, desfăşurat pe traseul Piaţa Victoriei, Calea Victoriei, Damboviţa, Palatul Parlamentului, cartierul Ferentari, Piaţa Unirii, Piaţa Universităţii, Calea Moşilor, Piaţa Obor, Calea Floreasca şi Parcul Herăstrău, care costă 100 de lei de persoană, se efectuează o dată pe lună şi este disponibil pentru toţi cei interesaţi. Tururile ghidate de la City Compass s realizează în şase limbi: germană, franceză, spaniolă, italiană, română şi engleză.

Cookies