BAZAR

Bucureștenii get-beget, pe cale de dispariţie. De unde „se trage” populaţia Capitalei

Cu o populaţie care „se înnoieşte” continuu, bucureştenii get-beget sunt pe cale de dispariţie. Potrivit sociologilor, citaţi de evz.ro, 85% dintre locuitorii Capitalei sunt provinciali, dacă nu de la prima, măcar de la a doua generaţie.

În 2012, peste 47.000 de români s-au mutat în Bucureşti, potrivit Institutului Naţional de Statistică. Numărul lor real este şi mai mare, în contextul în care mulţi „provinciali” locuiesc în Capitală fără forme legale. Dintre cei relocaţi oficial, cei mai mulţi sunt muntenii din Ilfov (1930), urmaţi de teleormăneni, prahoveni, dâmboviţeni, călărăşeni, argeșeni, giurgiuveni şi buzoieni, cu peste 1.000 de relocaţi fiecare. Rata mare de migraţie în rândul muntenilor are legătură şi cu faptul că mulţi muncesc în Capitală. În topul proaspeţilor bucureşteni urmează oltenii şi constănţenii.

Deşi se fac multe bancuri pe seama lor, moldovenii preferă să-şi încerce norocul în străinătate în locul Bucureştiului. Și bănățenii, ardelenii și maghiarii „se amestecă” cel mai puțin cu rasa bucureșteană. În schimb, maghiarii nu-şi părăsesc regiunile din considerente etnice. „Trebuie să se menţină un număr constant de locuitori în acele zone, pentru că ei au un proiect cu autonomia”, potrivit sociologului.

Într-un oraș o dinamică demografică atât de mare, bucureștenii veritabili rămân din ce în ce mai puțini. „85% dintre populația Bucureștiului este venită din provincie, dacă nu la prima generație, măcar la a doua. Se pot numi bucureșteni get-beget abia la treia – a patra generație născută în București. De obicei, cei care au complexe de superioritate și megalomanie sunt bucureștenii născuți în provincie, nu cei adevăraţi”,spune sociologul Ștefan Buzărnescu.

Tendința de migrație nu este doar din provincie către Capitală. Anul trecut, 55.478 de bucureșteni și-au făcut buletin de provincie, mai mulți cu 8.000 decât provincialii care s-au stabilit în Capitală. Cei mai mulți s-au retras în Ilfov (10.000), Iași (2.600), Giurgiu (1.827) și Galați (1686).

În majoritatea cazurilor de migrație inversă este vorba de pensionari, care se întorc la orgini pe măsură ce se trezesc cu veniturile diminuate, dar şi oameni care se mută la ţară ca să trăiască într-un mediu mai ecologic, după model occidental, potrivit profesorului de sociologie la Universitatea Babeş-Bolyai, din Cluj-Napoca, Iluţ Petru.


Recomandarile noastre

Parteneri

Back to top button