Capcana de pe WhatsApp: o bucureșteancă a rămas fără 119.000 lei și cu un credit pe cap, după ce a instalat o aplicație primită pe „cel mai sigur” chat. Peste 170 de cazuri similare, la CSALB

WhatsApp, aplicația pe care o folosim ca să trimitem poze cu pisica și liste de cumpărături a devenit ușa de intrare în contul bancar. Peste 170 de cereri pe tema fraudelor au ajuns anul acesta la Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB). Trei sunt de lângă noi.

Bucureșteanca și cele patru ore de amabilitate

O doamnă din București – CSALB îi spune Adriana, numele este fictiv, județul real – a instalat pe telefon o aplicație primită prin WhatsApp. Atât.

De la distanță, infractorii i-au deschis un cont bancar online și au luat pe numele ei un credit de 29.000 de lei. „Mi-au spus că sunt banii mei și pot uza de ei.” Apoi i-au golit conturile de 90.000 de lei, în tranșe succesive, ca să nu se lovească de limitele de securitate.

Jumătate din sumă nu era nici măcar a ei: era împuternicită pe contul altor persoane. Unele discuții cu binevoitorii au durat peste patru ore.

A doua zi, bucureșteanca a cerut anularea creditului, a mers la Poliție și a anunțat banca, întâi telefonic, apoi în scris.

Răspunsul băncii, pe scurt: totul e regulamentar

Banca a explicat că operațiunile au plecat din aplicația de homebanking, cu cod de securitate sau biometrie, deci autentificarea a fost validă. Iar un ordin de plată e considerat corect executat dacă respectă IBAN-ul indicat de plătittor. Traducere: procedura a fost impecabilă. Mai puțin partea cu banii.

Ilfov: „banca”, „Poliția”, „BNR”. Trei voci, un singur scenariu

Un bărbat din Ilfov a primit un telefon de la cineva care s-a prezentat drept angajat al unei bănci comerciale. Vestea: datele lui fuseseră folosite de altcineva ca să ceară un credit de nevoi personale. Omul a spus adevărul – nu el ceruse nimic. Exact răspunsul pe care îl aștepta interlocutorul.

De aici începe scenariul. „Angajatul băncii” îi face legătura cu o a doua persoană, care spune că e de la Poliție. Aceasta îl trimite mai departe, la o a treia, care se prezintă drept reprezentant al BNR. Trei instituții, în lanț, fiecare confirmând-o pe precedenta. Nicio verificare posibilă: victima nu a sunat pe nimeni, a fost pasată.

Iar „BNR-ul” vine cu soluția salvatoare: ia tu un credit de aproximativ 100.000 de lei, scoate banii cash și pune-i într-un ATM de criptoactive. Bărbatul a introdus sumele în tranșe de câte 10.000 de lei și a cerut, conștiincios, dovada depunerii. La final, i s-a spus să sune la două numere de telefon, ca să fie aprobate tranzacțiile.

Ilfov: bancomatul de bitcoin, în 14 reprize

Un al doilea ilfovean a trecut prin aceeași schemă de „inginerie socială”, cum o numește chiar el în cererea către CSALB. A dus 70.000 de lei la un bancomat de bitcoin, în 14 tranzacții.

A anunțat imediat Poliția Ilfov și banca și a cerut o perioadă de grație până avansează ancheta penală, ca să nu ajungă la executare silită și la Biroul de Credit. Motivul e aritmetic: rata lunară de 1.450 de lei înseamnă peste 30% din venitul lui lunar.

Ce se întâmplă după

Vestea proastă vine acum: în majoritatea cazurilor, băncile refuză concilierea la CSALB (Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar). Argumentul: sistemele lor n-au fost sparte, conturile au fost deschise chiar de titulari. Paguba rămâne la om. Ratele, la fel.

Cum să nu fii cazul 171 într-un dosar de fraudă bancară

• Banca nu cere niciodată parole, PIN sau CVV. Pe niciun canal, niciodată.
• Nu instala aplicații la indicația cuiva care te-a sunat, oricât de oficial sună.
• Închide și sună tu, la numărul băncii
• Ai grijă la identificările video: pot fi refolosite prin deepfake ca să treacă de securitatea băncii, avertizează Alexandru Păunescu, reprezentantul BNR în Colegiul de Coordonare al CSALB.
• Activează notificările pentru fiecare tranzacție.

Regula de aur: graba e semnătura escrocului. Nicio instituție reală nu te pune să alergi. Toate regulile

Sursa foto: Dreamstime.com