Când va deveni operaţional Dispeceratul Integrat al Capitalei. Ce spune Raed Arafat

„Au fost foarte multe discuţii despre forma de integrare şi după ce s-a stabilit totul la sfârşitul anului trecut a fost nevoie să se facă lucrări de adaptare a spaţiului. Acum este în lucru. Primăria ne sprijină, sperăm ca în acest an să dăm drumul dispeceratului„, a spus Arafat.

Întrebat ce înseamnă acest dispecerat, Arafat a spus că este vorba de reunirea sistemelor de urgenţă într-un singur loc.

„Acum pompierii cu SMURD sunt într-un loc care nu este potrivit, Ambulanţa în alt loc, unde este şi risc seismic din cauza clădirii. Dacă apare ceva mai complex coordonarea se face din două locuri, noi vrem să aducem totul într-un loc, ca toate resursele să fie gestionate de la acelaşi loc şi în cazurile cotidiene şi de accidente colective. Un exemplu, într-o zi era aglomeraţie la metrou, într-o oră au venit patru apeluri de urgenţă, la primul s-a trimis un echipaj SMURD care a ajuns în câteva minunte, la al doilea s-a trimis al doilea echipaj SMURD, la al treilea un alt echipaj SMURD şi motocicletă, iar la al patrulea o ambulanţă adusă din Ilfov. Dacă eram într-un loc modificam resursa„, a spus secretarul de stat, citat de News.ro.

Integrarea are loc şi pentru urgenţele cotidiene şi pentru cele colective, cum au fost incendiile din cluburile Bamboo şi Colectiv sau accidentul în lanţ de pe Autostrada A2, din noiembrie 2016.

„Integrarea are loc atât pentru urgenţele cotidiene, cât şi pentru cele colective, aşa cum a fost în situaţia din Bamboo, Colectiv şi A2. E mult mai bine să-i avem pe toţi într-un loc, decât separat„, a spus Arafat.

Întrebat de ce ar mai fi nevoie de adaptări de spaţii dacă această clădire a fost construită cu acest scop, Arafat a spus că destinaţia iniţială era de centru de management al situaţiilor de urgenţă pentru comitetul municipal.

„Iniţial, clădirea trebuia să fie numai centru de management al situaţiilor de urgenţă pentru comitetul municipal. Apoi, s-a luat decizia să se facă Dispeceratul integrat acolo. Este nevoie de modificări de cablare şi montarea unui număr mai mare de prize„, a spus Raed Arafat.

Şeful DSU a mai fost întrebat care este timpul mediu de intervenţie la caz.

„Timp de răspuns în medie pe ţară 11 minute, în mediul urban foarte bun, pe rural mai avem nevoie de puncte de lucru pe pompieri şi pe partea medicală. În rural, timpii pot depăşi 20 de minute. La Bucureşti, ar trebui să avem, spre exemplu, 13 puncte de plecare pompieri. Adică din punctele cu 7-8 maşini luăm una şi dăm unui nou punct de lucru„, a explicat Arafat.

Întrebat despre gradul de uzură al maşinilor, secretarul de stat a spus că „depăşirea este clară”.

„Depăşirea echipamentelor este clară. Nu am reuşit să realizăm programul din motive birocratice. În loc să avem maşini din 2013, 2014, 2015, avem din 2008-2009, şi la ambulanţă şi la SMURD. De aceea s-a învechit parcul, de aceea necesită o înlocuire urgentă printr-un program multianual, şi nu dintr-o dată, că nu ai cum. Nu a fost lipsă de fonduri şi nici de voinţă a unui ministru. Au fost persoane care au întârziat semnarea unor contracte, care nu au dorit să semneze un contract sau altul, un contract subsecvent. Valoarea investiţiei pentru modernizarea flotei va costa zeci de milioane de euro, dar asta nu se face într-un an. O ambulanţă de tip B4 costă cam 66.000 euro. Un preţ mult sub preţurile europene, şi cu dotare excelentă. Astfel de maşini ne trebuie cam 150-200 pe an. Să vedem câte vom lua, licitaţia este în curs. Repet, există un acord-cadru pe diferite tipuri de maşini care se referă la 3.000 de ambulanţe, care vor fi luate în ani, dar nu dintr-o dată. Pe parcursul mai multor ani, pe patru ani, şi numai pentru urgenţe„, a adăugat şeful DSU.