CONTRIBUTORS

Când nu mai suntem bine. Depresia, care ne sufoca înainte de pandemie, acum ne strânge de gât. Și zeflemeaua care pune paie pe foc

Tot mai mulți oameni nu sunt bine. Nu se simt bine. Încă de dinainte de pandemie singurătatea făcea ravagii în occident și, din ce în ce mai mult, în toată lumea, asta pentru că acolo unde încă existau comunități închegate, răceala a început să escaladeze. E destul de simplu: de la comunități cu vecini prietenoși, oamenii au început să trăiască în orașe mari unde se comportă tot mai distant. Sentimentul de apartenență era deja diminuat de prezența în lumea virtuală, starea de sănătate mentală era deja afectată de ”singurătatea împărtășită”, dar însingurarea de pe urma pandemiei, impusă chiar și celor care anterior aveau relații stabile, a mărit și mai mult rata anxietății în rândul populației globale.

Nu zău? o să-mi spuneți, de parcă n-ar fi clar că asta ni se întâmplă. E clar, dar când vine vorba de cauzele depresiei, deși e cel mai important indicator, singurătatea nu e unica. Așadar, avem nevoie de o viziune de ansamblu și informații avizate de la specialiști cu scopul conștientizării miturilor și adevărurilor factuale. Cea mai mare problemă e produsă de mentalitatea disfuncțională conform căreia să ceri ajutorul psihiatrului înseamnă să fii ”bolnav la cap”, ”fără țigle pe casă”, ”luat razna”, ”plecat de acasă” sau multe alte expresii peiorative care nu fac decât să pericliteze și mai mult accesul la soluții salvatoare.

Pe lângă folclor, și expresiile peiorative mai nou intrate în circuitul limbii arată indiferența cu care tratăm o serie de patologii importante: ”ești autist” spus pe un ton denigrator, în loc de fraier sau neatent, ”am OCD” spus aproape cu o mândrie infatuată care se vrea a exprima tendința spre ordine și curățenie , ”sunt în depresie” spus pe un ton plângăcios când ți se rupe unghia de la degetul mic și multe alte forme prin care diminuăm în mentalul colectiv seriozitatea unor probleme medicale grave.

Atunci când nimic nu mai are sens…

Conform International Classification of Diseases ,în episoadele depresive tipice ușoare, moderate sau severe, pacientul suferă de înrăutățirea dispoziției, reducerea energiei și diminuarea activității. Capacitatea de a simți plăcere, interes și concentrare este redusă, iar oboseala după un efort minim este comună. Somnul este de obicei deranjat și apetitul scăzut. Stima de sine și încrederea în sine sunt aproape întotdeauna reduse și, chiar și sub forma ușoară, sunt deseori prezente unele idei de vinovăție sau lipsă de valoare.  Starea de spirit scăzută variază puțin de la o zi la alta, nu răspunde la circumstanțe și poate fi însoțită de așa-numitele simptome „somatice”, cum ar fi pierderea interesului și a sentimentelor plăcute, trezirea dimineața cu câteva ore înainte de ora obișnuită, depresia resimțindu-se cel mai puternic dimineața, întârziere psihomotorie, agitație, pierderea poftei de mâncare, pierderea în greutate și pierderea libidoului. În funcție de numărul și severitatea simptomelor, un episod depresiv poate fi specificat ca fiind ușor, moderat sau sever.”

Prin urmare, mai jos vom descoperi o serie de răspunsuri oferite de medicul psihiatru Adrian Pătrățanu cu privire la tratamentul psihiatric în cazul depresiei. 

Adrian Pătrățanu, Medic Specialist Psihiatru

Terapia și medicația fac casă bună

– Cum funcționează relația psihiatru – psihoterapeut?

Există paradigma greșită că în abordarea problemelor psihice este vorba despre o etapizare și că vizita la medicul psihiatru e ultima etapă. Atunci când există semnele vizibile ale unei depresii, soluția este să intervenim cât mai repede cu toate instrumentele utile, inclusiv tratament medicamentos. Există o serie de scale care măsoară intensitatea depresiei, dar ele sunt folosite mai degrabă în cercetare decât în activitatea clinică. Psihologii și psihoterapeuții ar trebui să recomande clientului un consult psihiatric imediat ce identifică semne ale depresiei la clienții lor.

Tratamentul este stabilit de psihiatru. El este în măsură să stabilească diagnosticul și planul de tratament. Desigur, sunt o serie de excepții, legate de întâmplări recente din viața persoanei care indică faptul că nu este nevoie imediată de tratament psihiatric, dar ce este demn de reținut este că depresia nu este o stare proastă, este un diagnostic medical serios.

Scopul este să tratezi cât mai complet problema. Dacă sunt cauze reactive, dacă sunt lucruri de schimbat în mediu, desigur că e încurajată reziliența persoanei, dar dacă sunt factori care au pus presiune în mod repetat, există riscul ca persoană să nu mai poată face față situației chiar dacă merge la terapie. E ca și cum ai pune un om cu picioarele rupte să înceapă recuperarea la fizioterapeut fără să fie mai întâi operat. Depresia îți schimbă modul în care gândești, nu este o pasă proastă, când spui că viața nu mai are sens nu o spui din lașitate, o spui pentru că tu chiar ai impresia că ăsta e adevărul pe care l-ai descoperit printr-o epifanie.

Varianta optimă e clar cea în care îmbini toate resursele de tratament, în care, în paralel cu tratamentul medicamentos, pacientul merge la terapie, face schimbări în ceea ce privește stilul de viață: mănâncă sănătos, doarme, se relaxează. Uneori, o etapă depresivă urmează unei etape de burn-out, în care persoana este epuizată, prin odihnă se poate reveni la o stare obișnuită, însă e bine ca psihiatrul să gândească procesul de recuperare. E datoria fiecăruia dintre noi să-și susțină prietenii și apropiații să meargă la psihiatru și să le fim alături pe parcursul acestei perioade.

– Cât de eficient este tratamentul?

Din experiența practică, tratamentul are efecte vizibile în cele mai multe cazuri. Când ajungi să ceri ajutor deja ești pe drumul cel bun. Psihiatrul oferă îndrumări, consiliere psihiatrică și suport, oferă siguranța că pacientul nu este singur – că cineva are grijă de tine. Când vine vorba de cauzele depresiei trebuie să știm că e vorba despre o serie de încrengături de relații și efecte, iar teoria reducționistă că e vorba doar despre un deficit de serotonină (sau alt neurotransmițător din categoria sa) e depășită. E greu de admis, dar când vine vorba de cunoașterea creierului, chiar și cu studiile actuale și cu nivelul de cercetare la care am ajuns suntem undeva în Epoca Bronzului, se văd progrese constant, dar mai avem foarte multe de aflat.

Depresia e ca un râu care își creează o albie. Izvorul trebuie secat cât mai repede

– E adevărat că tratamentul psihiatric creează dependență?

Nu este adevărat că devii dependent. În mod clar vor fi efecte vizibile pentru că este o stare de tranziție. E un fenomen fiziologic și la inițierea tratamentului și la întreruperea acestuia, dar asta nu este o urmare a dependenței, ci a unui fenomen metabolic firesc. Și dacă ții post trei luni și în prima zi de Paște te imbuibi cu mâncare nu înseamnă că mâncarea ingerată e toxică, dar clar va fi un proces de readaptare a corpului la nutrienții pe care nu i-ai mai ingerat o perioadă lungă de timp.

Hai să ne gândim la o situație. Avem două persoane pe care le vom considera identice. Ele trăiesc în două lumi paralele, dar au același stil de viață, aceleași experiențe, aceeași chimie a creierului. În prima lume, persoana decide să să meargă la psihiatru și începe tratamentul. În cealaltă lume persoana refuză acest lucru. În acest caz, primul va avea un an de viață în care se va bucura de sănătate, dacă nu, cel puțin de liniște, celălalt nu, ba chiar starea i se va înrăutăți. La finalul acestui an, primul încetează tratamentul, iar al doilea continuă să refuze vizita la specialist. 

Ce rezultă din această situație:

  • primul măcar a avut un an mai bun;
  • la al doilea, starea s-a agravat.
  • primul, chiar dacă întrerupe tratamentul și depresia revine, forma pe care o va face, va fi una mai ușoară;
  • la al doilea, faptul că a stat în depresie poate fi comparat cu un râu care are timp să-și sape o albie și care crește în debit din ce în ce mai mult.

Concluzia este că nu ai nimic de pierdut de pe urma unui tratament psihiatric pentru depresie. Unii pacienți au nevoie de tratament câteva luni pentru a stopa sentimentul de inutilitate și pentru a putea să-și reclădească viața prin terapie și prin schimbarea stilului de viață, dar fără acest suport nu ar avea cum să-și caute resursele, pentru că depresia îi face să nu-și mai dorească nimic.

Scopul este recăpătarea echilibrului

Tratamentul pentru depresie este specific tratamentului unei boli cronice. De exemplu, hipertensiunea arterială. Medicul cardiolog îți va recomanda un tratament pentru această afecțiune. Cât iei tratamentul, tensiunea este ținută sub control și te simți bine. Dacă oprești tratamentul, tensiunea va crește din nou și te vei simți rău. Asta nu înseamnă că ești dependent de tratament ca de un drog, reacția întreruperii nu este un sevraj, reacția este un dezechilibru fiziologic în lipsa factorului stabilizator. Tensiunea și depresia se țin sub control. Putem să ne gândim la o balanță pe care vrem să o ținem în echilibru, orice greutate luată de pe talger va produce efecte considerabile.

– Se vede deja o creștere a problemelor de sănătate mentală din cauza pandemiei?

Există o tendință de creștere în ceea ce privește numărul pacienților care au nevoie de tratament psihiatric. Inițial, ne-am gândit că asta se întâmplă odată cu revenirea la un nivel normal de adresabilitate față de serviciile medicale, după perioada inițială a pandemiei în care pacienții din toate categoriile s-au distanțat de spațiul spitalului. Cu toate acestea, cu siguranță modificările brutale în stilul de viață al tuturor a agravat probleme preexistente și ne-au făcut și mai vulnerabili decât înainte. Sunt și categorii de oameni, precum cei cu personalitate introvertă care spun că se simt mai bine drept urmare a răririi contactului social, dar ei reprezintă doar o parte din populație. Cei mai mulți dintre noi au mecanisme de adaptare și reziliență, dar acestea se activează în momente de criză pentru o perioadă limitată, deja după un an de pandemie, suntem foarte obosiți și acest sistem de adaptare e pe cale să intre în colaps. E o bombă cu ceas și ne așteptăm ca în viitor să apară efecte puternice cu impact asupra sănătății mentale. 

Psihiatrul nu e ultima soluție. E prima

– Ca specialist, ce te îngrijorează cel mai mult cu privire la ce se vehiculează în opinia publică despre sănătatea mentală?

Concepția că psihiatrul e cineva de care trebuie să te chinui să fugi și să nu ajungi niciodată acolo. Prejudecata că nu mai ești întreg la cap dacă ajungi în cabinetul unui psihiatru și rușinea asociată unei probleme psihice fac foarte mult rău. Se crede că ajungi la psihiatru când chiar nu mai poți, când ai ajuns la capătul puterilor. Tocmai asta e problema. Există prevenție și în domeniul psihiatriei. E nevoie de o viziune holistică și de o abordare care e deja practicată în Occident. E nevoie ca medicii de familie să identifice la rădăcină simptomele și să aplice o serie de teste de screening care să ofere o serie minimă de informații care să-i determine să facă mai multe trimiteri la specialistul psihiatru. De foarte multe ori ajung la mine pacienți care spun că vor să scape de dependența de alcool și care sunt uimiți când le spun că alcoolul e ultima lor problemă, că dependența asta e doar un mecanism prin care fac față depresiei de care suferă de câțiva ani fără să știe. Ce ar trebui să știe toată lumea e că e normal să avem zile bune și zile proaste, dar când avem mai multe zile proaste la rând, ar fi cazul să mergem la un specialist. Eu îmi doresc să fiu un consilier de sănătate mentală care să și prevină, nu doar să trateze. Nu vreau ca oamenii să vină la mine doar pentru că sunt ultima soluție. 

Alte articole:

Virușii sunt invizibili. Oamenii nu sunt, deși așa par când își bat iubitele pe stradă în inima Bucureștiului.

Oameni buni, am biruit! Pandemia s-a sfârșit!

Povestea incredibilă din spatele unuia dintre cele mai frumoase locuri din București

Profiler în traficul din București. 9 tipuri de șoferi care te duc la destinație cu drag, cu stres sau cu draci, după cum ți-o fi norocul

Cutremurul din București de care toți ne temem. Iar ”Dumnezeu cu mila” nu e o soluție!


Recomandarile noastre

Parteneri

Back to top button