COOL CITY

Calitatea vieţii la români: mai prost nu se poate

Potrivit studiului asupra calităţii vieţii în România, 2010, publicat de Institutul de Cercetare al Calităţii Vieţii din cadrul Academiei Române, românii simt că o duc tot mai rău. Cele mai abrupte deteriorări se înregistrează în cazul evaluărilor vieţii politice. Atât aprecierea modului în care este condusă ţara cât şi satisfacţia faţă de viaţa politică au scăzut semnificativ în timp. În general, valorile înregistrate de indicatori în anul 2010 sunt similare cu cele ale anilor 1998-1999, o altă perioadă de criză în istoria tranziţiei postcomuniste.

Venituri de azi pe mâine

Potrivit studiului, venitul se află printre cele mai slab evaluate aspecte ale calităţii vieţii. O treime din populaţie apreciază că veniturile nu ajung nici pentru strictul necesar iar o altă treime că veniturile ajung numai pentru strictul necesar. Foarte puţine gospodării (14%) reuşesc să economisească şi aproape jumătate dintre gospodării (46%) declară că nu pot face faţă cheltuielilor lunare. Din datele Institutului European de Statistică (EUROSTAT) reiese că România ocupa, în anul 2008, ultima poziţie, din cele 27 de ţări, în privinţa venitului populaţiei. Venitul mediu disponibil/persoană pe an în România este de 2323 Euro, venit exprimat în euro, ca echivalent pe persoană din gospodărie.

Şomaj dublu

Situaţia ocupării a trecut, în special pe parcursul ultimului prin schimbări majore. În 2010 rata şomajului a ajuns la o valoare dublă faţă de cea din 2008 iar rata ocupării a scăzut semnificativ în ultimul an. În aceste condiţii, evaluarea şanselor de obţinere a unui loc de muncă indică o creştere a pesimismului şi o situaţie asemănătoare cu cea a anului 1999. Evaluarea condiţiilor de muncă, precum şi satisfacţia faţă de locul de muncă şi profesie (pentru populaţia ocupată) sunt mai favorabil evaluate (şi, probabil, valorizate) comparativ cu anii trecuţi.

Şanse slabe de angajare

Aprecierea şanselor de obţinere a unui loc de muncă indică o creştere a pesimismului, în comparaţie cu tendinţa din prima parte a anilor 2000. Cei mai sceptici cu privire la şansele de a‐şi găsi un loc de muncă sunt persoanele din mediul rural (86% consideră că au şanse scăzute sau foarte scăzute să‐şi găsească un loc de muncă), faţă de urban, unde proporţia este 68%. Agricultorii şi şomerii sunt în cea mai mare măsură neîncrezători în şansele de obţinere a unui loc de muncă (peste 85%), urmaţi de cei care se declară casnici/casnice (83%). Mediul rural oferă, în cele mai multe cazuri, puţine şanse pentru locuri de muncă din sfera non‐agricolă iar domeniul agricol este privit ca o ocupaţie secundară şi nu este asociat cu acest concept, de loc de muncă.

Timp liber în bucătărie

Majoritatea respondenţilor (56%) declară că îşi petrec în mod frecvent cea mai mare parte din timp după serviciu cu treburile gospodăreşti, în timp ce 19% spun că fac acest lucru rar, iar 24% nu petrec timpul în acest mod11. Femeile declară în mai mare măsură că îşi petrec timpul după serviciu cu treburile din gospodărie. De asemenea, acest tipar este mai probabil în cazul persoanelor căsătorite şi al gospodăriilor formate din patru persoane sau mai multe.

Întrebaţi dacă studiază materiale de specialitate (cursuri, manuale, cărţi de specialitate etc.) 26% dintre subiecţi au dat un răspuns pozitiv, iar 73% un răspuns negativ. Preocupaţi de perfecţionarea profesională sunt cei care au absolvit cel puţin liceul, au o ocupaţie care necesită competenţe ridicate (inclusiv tehnice), au până în 45 de ani, locuiesc în urban, provin din familiile cele mai înstărite financiar şi apreciază că duc un trai decent.

Mulţumiţi de administraţia locală

Activitatea primăriei este evaluată ca fiind bună sau foarte bună de către 42% dintre subiecţi, 34% o consideră satisfăcătoare, în timp ce 24% o evaluează ca fiind proastă şi foarte proastă. Subiecţii domiciliaţi în mediul urban evaluează favorabil activitatea primăriei în mult mai mică măsură decât cei din rural. Datele pentru 2010 arată că doar 34% din populaţia urbană investigată are o părere bună despre activitatea primăriei, în timp ce pentru mediul rural acest procent atinge 51% dintre respondenţi. Rezultatele cercetării subliniază faptul că cea mai mare parte a populaţiei cu studii medii şi superioare evaluează activitatea autorităţilor locale ca fiind satisfăcătoare, în timp ce respondenţii ce au absolvit maxim şcoala generală o consideră ca fiind bună. Persoanele de peste 55 de ani sunt în mai mare măsură mulţumite de modul în care primăria administrează localitatea decât subiecţii cu vârste cuprinse între 18 şi 34 de ani (46%, comparativ cu 41%).

Guvern criticat

În 2010, opt din zece oameni cred că „ţara este condusă rău şi foarte rău”. Cetăţenii, confruntaţi cu consecinţele crizei economice asupra bunăstării lor, acuză lipsa de performanţă a guvernului şi a celorlalte instituţii politice. Nici o guvernare din ultimii 20 de ani nu a fost privită atât de critic de atât de mulţi oameni.

Suntem pesimişti

Majoritatea populaţiei se declară pesimistă în 2010, 53% dintre respondenţi considerând că peste 10 ani condiţiile de viaţă vor fi mai proaste sau mult mai proaste faţă de prezent. În anul 2010 se înregistrează cel mai scăzut nivel al optimismului din 1990 până în prezent. Ca tendinţă, prăbuşiri asemănătoare ale optimismului s‐au mai produs în perioada 1996‐1999, însă nivelurile joase înregistrate în prezent nu au mai fost niciodată atinse.

Măsuri propuse pentru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă

Mai mult de o treime din populaţie crede că este nevoie de schimbări politice pentru a avea condiţii de viaţă mai bune. Faţă de anii anteriori, proporţia populaţiei care crede că îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă are nevoie de schimbări politice a crescut de peste două ori. Fiecare al optulea respondent se gândeşte la schimbări culturale şi educaţionale. Circa 1,8 milioane de oameni îşi leagă speranţele pentru o viaţă mai bună de stoparea corupţiei şi o justiţie mai fermă.

Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii a realizat cercetarea Calitatea vieţii 2010 folosind un eşantion reprezentativ la nivel naţional de 1161 de persoane în vârstă de peste 18 ani. Cercetarea de teren s‐a desfăşurat în perioada 25 iunie‐10 iulie 2010 în 78 de localităţi


Recomandarile noastre

Parteneri

Back to top button