Calcule ignorate în „Republica lui Negoiță”, parcarea opulentă unde un loc costă cât un apartament. Ce ne-ar trebui în Sectorul 3 de toți acești mulți bani

O nouă săptămână începe, dragi bucureșteni, în care ne întrebăm ce suprize ne mai rezervă administrația locală. La finalul săptămânii trecute, Consiliul Local al Sectorului 3, condus de Robert Negoiță, tocmai a aprobat proiectul unui nou mastodont de infrastructură – Punct Intermodal Republica, o parcare pe 11 niveluri, pe șoseaua Dudești-Pantelimon 3, a cărei valoare este estimată la cca 146 de milioane de euro. 

Parcarea va lua locul fostei piețe agroalimentare și este gândită să fie un hub de tip park&ride, cu spații comerciale, dispus pe 8 etaje, cu 1 parter și 2 subsoluri, cu un total însumat de 1895 locuri de parcare.

Astfel, un loc de parcare în  ‘Republica lui Negoiță’ ar ajunge la 77.000 euro – exact, cât apartamentul în care acum locuiți dumneavoastră. 

Proiectul a fost votat cu 15 voturi (venite de la PSD, AUR și PMP) pentru și 13 împotrivă (USR, PNL, Reper, Sens). În motivare se scrie că o astfel de construcție este ‘imperios necesară’, dată fiind dezvoltarea accelerată a zonei, iar cei de la USR, în schimb, susțin că această parcare susține doar proiectul imobiliar al familiei lui Negoiță, Hils Republica. Construcția ar urma să fie finanțată din surse europene, însă momentan aceste surse nu apar nicăieri. 

Noi, în Sectorul 3, aparent trăim într-o bulă idilică în care contextul economic actual – promisiuni de măriri de taxe, inflație – nu există. 

De aceea, în glumă sau în serios, iată câteva alte lucruri pe care le-am putea face de niște milioane de euro sau unele chiar GRATIS, care chiar să fie utile locuitorilor sectorului. 

1.  O minitermocentrală

Pe lângă, sau în loc de o parcare la Republica, ne putem face singuri o centrăluță! Bag mâna în foc că  Negoiță sau orice primar de Sector care ar reuși să facă un proiect pentru o sursă de agent termic pe timp de iarnă, care să poată suplini nevoia în caz de avarii la CET, ar fi votat PE VIAȚĂ, indiferent de culoarea politică a alegătorilor sau de preferințele personale. 

Primarii de sector au mereu această scuză la îndemână ‘ah, dar nu e treaba noastră asta cu căldura, asta e la Capitală’ – apoi dau nevinovați din umăr, ca și cum ei ar face șapte mii de centrale dacă asta ar fi în atribuțiile lor. Ce vor să zică, de fapt, este ‘Doamne, ce bine că nu e treaba noastră, că nu știm cum am scoate-o la capăt!’

2. O piață, de exemplu lângă Vitan, în loc de acea parcare poreclită ‘Republica lui Negoiță’

Cei din zona Călărași, Muncii, Vitan, Traian și împrejurimi nu mai au piață de cartier de câțiva ani.

Există o superbă piață volantă la Nerva Traian, dar este doar în weekend, iar în timpul săptămânii cea mai apropiată e Râmnicu Sărat, pentru care trebuie să ai mașină – dacă vrei să mergi cu tramvaiul, ouăle se bat singure până acasă. 

3. Locuri de joacă pentru câini

Deși, conform statisticilor, peste 50% dintre bucureșteni au un animal de companie, în anumite zone din Sectorul 3 nu avem suficiente spații de joacă pentru câini.

Astfel, proprietarii sunt într-o situație imposibilă – nu avem voie cu câinii pe spații verzi (că vine Poliția Locală și ne amendează*), dar nici nu avem unde să îi ducem. Dorim și noi locuri de joacă pentru câini, vă rugăm!

PS Țarcurile alea de dimensiunea unei debarale, în care s-a aruncat pe jos niște piatră pe care nici un câine nu poate să calce nu se pun

4. Mai multă responsabilitate Poliției Locale cu lucruri care chiar ar ajuta cetățenii

Și nu costă nimic! De exemplu: ridicat mașinile de pe trotuar (aici lucrurile au început să stea mai bine, dar tot există locuri unde trebuie să ieși cu căruciorul în stradă), gestionarea oamenilor străzii agresivi și încetarea urmăririi disproporționate a proprietarilor de câini. *Un vecin de cartier în vârstă de 80 de ani, care abia se mai mișcă, cu un câine de 17 ani, care și ăla abia se mișcă, a fost sancționat de un polițist local, îmbrăcat în civil.

Conform poveștii domnului, acesta l-a spionat de pe o bancă, a așteptat până când moșulețul a lăsat câinele să calce pe iarbă, apoi a intervenit brusc și a vrut să îi dea amendă. Domnul a început să plângă, să îi spună că soția e bolnavă, că nu are bani, că promite că nu mai face, așa că a scăpat doar cu avertisment.

De atunci, domnul are mereu avertismentul la el pentru a-l arăta tuturor celor din cartier, ca povață. 

5. Demararea proiectului ‘Pepeni Pentru Doamne’

Ca în fiecare an, revin la ideea mea revoluționară, care ar face toate femeile din sector să îl voteze pe viață pe Robert Negoiță (sau orice primar care ar face asta) – să existe un program finanțat de la bugetul de sector în care bărbați care seamănă cu Tom Hardy* cară femeilor pepenii luați de la piață, pe scări până acasă.

Cum ziceam mai sus, piețele sunt departe și unele dintre noi locuim la 4/4 fără lift. Ajutor!!!