ESENTIAL

Caii şi câinii poliţişti din Capitală: omorâţi când ies la „pensie”

Animalele de serviciu din România sunt în principal câinii şi caii. Cum ele sintetizează calităţile pe care omul fie nu le are, fie nu este dispus să le folosească din cauza factorilor de risc prea mari, patrulele hipo şi brigăzile canine din serviciul instituţiilor statului au, de foarte multe ori, un cuvânt greu de spus în mai toate misiunile în care sunt implicate. Viaţa acestor animale nu este deloc uşoară. Antrenamentele încep de la o vârstă fragedă şi durează toată viaţa. Nu au vacanţe sau concedii ca oamenii, ci sunt 24 de ore din 24 la datorie şi, spre deosebire de animalele de companie, ele chiar îşi „muncesc” hrana.

La nivelul Capitalei, instituţiile care beneficiază de serviciile patrupedelor sunt Poliţia, Jandarmeria şi o parte dintre Poliţiile Locale. De patrule hipo dispun doar jandarmii şi Poliţia Locală a Municipiului Bucureşti, în timp ce brigăzi canine au aproape toate. În total este vorba despre 65 de cai şi aproximativ 70 de câini încadraţi în instituţiile de pe raza Capitalei.

Caii jandarmi

Procedura de achiziţie este destul de simplă. 90% dintre caii folosiţi de Jandarmeria Bucureşti sunt donaţi. Cei mai mulţi dintre ei sunt foşti campioni care au făcut parte din Detaşamentul de Cavalerie „Felix Topescu“ al instituţiei, unitate de elită a structurii care participă la concursuri internaţionale de profil, însă mulţi provin de la crescători pasionaţi care îi pun gratuit la dispoziţia Jandarmeriei. Foarte puţini cai sunt achiziţionaţi în urma licitaţiilor publice, întrucât fondurile destinate acestora sunt insuficiente. “Atunci când ajung la noi trebuie să aibă vârsta de trei-patru ani. Important e să aibă organismul destul de dezvoltat pentru a putea fi pregătiţi din punct de vedere fizic şi să aibă un predesaj”, explică pentru B365.ro purtătorul de cuvânt al Jandarmeriei Bucureşti, Georgian Enache.

Teoretic, perioada de serviciu este de 10 ani, însă, în acest moment, media de vârstă este de 25 de ani. „Anual i se face (n.r. – calului) o evaluare a stării de sănătate. După 10 ani se înfiinţează o comisie de specialitate, iar dacă animalul corespunde i se prelungeşte serviciul. Dacă suferă de o boală incurabilă în schimb, este eutanasiat”, adaugă acesta.

Tot aceeaşi soartă o au şi caii care nu mai pot fi folosiţi din cauza bătrâneţii, însă instituţia evită să explice concret ce se întâmplă de fapt cu aceste animale. “Când animalul nu mai corespunde, adică nu mai poate executa misiunile curente, se dă anunţ şi este scos la licitaţie”, conchide purtătorul de cuvânt al Jandarmeriei Bucureşti. Asta pe hârtie. Caii sunt prea bătrâni pentru a-i vrea cineva. În realitate, caii sunt casaţi şi ajung material de studiu. „Am avut trei cai de-a lungul carierei mele în Jandarmerie. Toţi au ajuns să fie «desfăcuţi» la Facultatea de Medicină Veterinară”, mărturiseşte cu vocea tremurândă un fost călăreţ al Jandarmeriei, actualmente pensionat după 30 de ani de activitate. „Ei sunt casaţi din cauza costurilor mari de întreţinere”, continuă fostul jandarm, care a ales să vorbească sub anonimat din motive lesne de înţeles. Pe timpul serviciului statul cheltuieşte cu întreţinerea unui cal în jur de 250 de euro pe lună, o sumă care în final se dovedeşte a fi mult prea mare pentru ca animalul să fie pensionat şi nu eutanasiat.

Câinii legii

Toţii câinii care servesc în Capitală provin de la Centrul Chinologic „Dr. Aurel Greblea” din Sibiu. Aceasta este una din cele mai mari unităţi de profil din lume care produce, creşte şi dresează câini de serviciu pentru nevoile structurilor Ministerului Administraţiei şi Internelor, dar şi pentru cele ale Sistemului Naţional de Apărare. Şi în privinţa acestora, deznodământul este, de multe ori, la fel ca şi în cazul cailor. Atunci când se pensionează, cei mai norocoşi dintre ei ajung să fie adoptaţi de dresorul alături de care a servit de-a lungul carierei, cei mai puţin norocoşi ajung să fie “toleraţi” în curţile instituţiilor din care au făcut parte, iar cei mai ghinionişti ajung să fie eutanasiaţi. “În ţările civilizate, lucrurile stau altfel. În Statele Unite, spre exemplu, a fost o mare problemă în trecut pentru că aceşti câini erau consideraţi bunuri mobile, deci pur şi simplu obiecte. Au fost cazuri de câini militari abandonaţi în Vietnam. De atunci lucrurile s-au schimbat în bine acolo. La noi, însă, mai durează”, explică pentru B365.ro, Vlad Popescu, dresor de câini utilitari.

În România prin lege, din câte ştiu eu, câinii sunt trataţi tot ca nişte obiecte şi sunt casaţi efectiv. Probabil se face o eutanasie. Însă, din fericire, sunt destul de multe cazuri când aceştia sunt eutanasiaţi doar scriptic”, mai spune dresorul.

Un domeniu “obscur”

Cu toate că acum în România există zeci, dacă nu sute, de animale în slujba cetăţeanului, nu există nicio lege care să reglementeze acest domeniu. Totul se desfăşoară prin ordine interne date de şefii instituţiilor. Mai mult, nu există nici măcar un departament, o bază de date sau un site care să se ocupe cu găsirea unor familii adoptive pentru fostele animale de serviciu. „Retoric, ne întrebăm dacă măcar aceste animale salvatoare, expuse celor mai mari riscuri, nu ar merita, într-un târziu, să aibă linişte, să aibă o familie; dacă structurile care folosesc animale în serviciu nu ar trebui să iniţieze programe susţinute de adopţie şi orice fel de programe de creştere a calităţii vieţii animalelor retrase din serviciu?”, conchide Delia Pârvu de la Asociaţia GIA – Group Initiative for Animals.


Recomandarile noastre


Parteneri

Știri – Gândul

Știri – CanCan.ro

Back to top button