Azi bem licoarea matinală la Zori pe Dimineții, cafeneaua mică și însorită din cartierul Armenesc, de care ne-am îndrăgostit pe loc.
Strada Dimineții începe din Popa Soare (😍) și se termină brusc, două blocuri-vilă interbelice mai târziu, în strada Romano. Nici nu apuci să faci stânga spre cafenea, că până te dezmeticești ai și ajuns la capătul străzii.

Spiritul cartierului se simte aici din plin: e ora 8 dimineața, iar strada Dimineții abia se dezmorțește pentru o nouă zi, împreună cu locuitorii ‘cu ștate vechi’ din zonă. Un cățel e scos la plimbare, doi vecini încearcă să pornească o mașină, iar o tânără cu rochie lungă aleargă întârziată spre muncă.
La Zori pe Dimineții te întâmpină chiar fondatoarea cafenelei, Irina Safta – ea este cea care îți și pregătește cafeaua și stă la povești cu clienții. Toată un zâmbet.
Irina a deschis cafeneaua acum câțiva ani, la final de pandemie. Povestea ei este cea la care mulți dintre noi, bucureștenii, visăm în zilele în care vrem să aruncăm laptopurile pe geam – a plecat din corporație și a deschis un loc doar al ei.

‘Tranziția a fost grea la început, dar a meritat din plin.’, spune Irina. În cuvintele ei se simte dragostea față de comunitatea care s-a creat în jurul cafenelei – ‘oamenii sunt cea mai frumoasă parte a locului. Eu locuiesc în Titan, iar acolo nu o să vezi niciodată un spirit al comunității așa cum e aici, pe străzile de lângă Dimineții. Am legat prietenii cu clienții, iar multă lume din cartier intră dimineața doar ca să ne salute și să vadă cum ne e ziua, chiar dacă poate nici nu cumpără cafea în ziua respectivă.’, povestește ea, în cafeneaua cochetă, cu pereți de soare, pictați într-un galben care te înviorează pe loc.

Poziționarea e atât un punct forte, cât și, uneori, un dezavantaj – fiind pe o străduță liniștită, nu există vadul de pe bulevardele mari. Există în schimb o liniște a Dimineții, în care îți poți savura flat white-ul pe băncuța din fața cafenelei.

Cea mai comandată băutură de la Zori pe Dimineții, flat white, e preparată cu o cafea de la prăjitoria Papa Jacques – cu care sunt făcute, de altfel, și toate celelate cafele. Irina a testat mulți furnizori din București, iar Papa Jacques a devenit rapid favorita.

Pentru variațiune și un strop de dulce, am comandat și o Choco Masala. O ciocolată caldă parfumată, condimentată cu masala – un mix de mirodenii din Orientul Îndepărtat, care conține de obicei cardamom, scorțișoară, cuișoare, anason stelat, ghimbir, coriandru. Minunată!

Dacă ajungeți la Zori pe Dimineții, luați-vă cafeaua to go, apoi păstrați-vă timp pentru o plimbare pe străduțele din zonă – e liniște, verdeață, iar la ultimele etaje ale blocurilor interbelice (într-una dintre case a locuit Mircea Vulcănescu) o să vedeți balcoane pline cu mușcate, care spun povești de zeci de ani.
Și mesaje de împăcare, despre care sperăm că au fost citite de destinatar.
