Cadoul otrăvit: o bucată din Casa Dinu Lipatti, scoasă la vânzare de ziua de naștere a marelui pianist. PMB spune că licitația poate fi lovită de nulitate

„Casa Lipatti e de vânzare” – așa sună un anunț imobiliar foarte recent.

Ce cadou mai otrăvit putea primi marele pianist și compozitor Dinu Lipatti, în preajma zilei sale de naștere, 19 martie?

La data de 4.03.2025 a fost anunțată scoaterea la vânzare prin licitație a patru camere, din cele opt, ale Casei Dinu Lipatti, pentru suma de 1.119.000 de euro.

Casa cu estradă “Dinu Lipatti”, monument de mare valoare memorială, sufletească și arhitecturală

Clădirea, din bulevardul Lascăr Catargiu 12, este prima casă proiectată de arh. Petre Antonescu după terminarea studiilor de la Paris și are trei proprietari, din care unul deține cel mai mult spațiu, 4 camere. Este Casa cu estradă, în care Dinu Lipatti a învățat să cânte la pian, a exersat, a concertat, a trăit și și-a fotografiat familia, arta fotografică fiind o altă mare pasiune de-a sa.

Încercări repetate de vânzare a Casei Dinu Lipatti. După 1990, diplomatul Valentin Lipatti, fratele lui Dinu Lipatti, nu a revendicat imobilul și acesta a încăput pe mâna chiriașilor ICRAL

O parte din casa Dinu Lipatti a mai fost scoasă la vânzare în anul 2016 pentru aproape 2 milioane de euro, în urma unei executări silite, după ce unul din proprietari nu a achitat un credit bancar. Licitația a fost blocată atunci, deși Ministerul Culturii nu a reușit să-și exercite dreptul de preemțiune (dreptul unei instituții sau persoane de a fi preferată la cumpărarea unui lucru, n.n).

Situată la doi pași pe Piața Romană, cu o suprafață utilă de 260,15 mp și o grădină de 707 mp, Casa Dinu Lipatti reprezintă o bomboană ultracentrală pentru dezvoltatorii imobiliari

Imobilul monument istoric a fost închiriat de PMB în anul 2017, devenind sediul Centrului Cultural al Municipiului București – ”Casa Artelor Dinu Lipatti”. În prezent, casa memorială se află sub directa oblăduire a Muzeului Municipiului București.

Dinu Lipatti: Muzica trebuie să trăiască sub degetele noastre, sub ochii noștri, în inima și în mintea noastră, cu tot ceea ce noi, cei în viață, putem să-i aducem ca ofrandă.

Casa Dinu Lipatti, însuflețit centru cultural în inima Bucureștiului. Angajații au aflat de pe facebook și OLX că o parte din imobil va fi vândut la licitație

Mai jos, interviu cu Dorothee Hasnaș, arhitectul care i-a dedicat Casei Dinu Lipatti un capitol consistent și excelent documentat în volumul “Oameni la lucru în casele lor”.

La solicitarea B365.ro, PMB precizează când și cum va fi salvată de la înstrăinare clădirea de patrimoniu în care copiii învață și astăzi să cânte la pian.

În prezent, Casa Dinu Lipatti este un loc vibrant pentru melomani, un spațiu cultural unde se desfășoară programe culturale, de educație muzicală pentru tineri și pentru copii și se fac înregistrări valoroase din creațiile lui Dinu Lipatti.

Mulțumim, dinulipatti.org, pentru ineditele fotografii, unele realizate de Dinu Lipatti, oferite spre publicare.

Unul din chiriașii casei naționalizate a fost academicianul Alexandru Graur. După 1990, fiul său, Dumitru Graur, comentator sportiv, a vândut cea mai mare parte din casă

După naționalizarea casei Lipatti, în 1950, aproape în fiecare cameră a locuit câte o familie. Din fericire, aici au primit repartiție oameni care știau valoarea imobilului. În spațiul cel mai mare, azi scos la licitație, a locuit academicianul Alexandru Graur, iar în cealaltă parte o familie de negustori scăpătați, Mătăsanu.

După 1990, Valentin Lipatti, ultimul supraviețuitor din familia Lipatti, nu a dorit să recupereze clădirea iar cei mai vechi chiriași au avut întâietate pentru cumpărarea imobilului de la ICRAL. După 1950, Valentin Lipatti a fost alungat în camerele de la mansardă, unde stătea doica familiei, Mariana Pavlova, și alți servitori.

Între anii 1949-1964, Valentin Lipatti a predat la Facultatea de Litere cursul de literatură franceză a secolului al XVIII și apoi a fost diplomat. A murit în anul 1999, locuia într-un frumos și vechi bloc de lângă Teatrul Național.

PMB, chiriașul Casei Lipatti, precizează că licitația este nulă. “Monumentele istorice pot fi vândute numai în condițiile exercitării dreptului de preemțiune al statului român, prin Ministerul Culturii”

PMB face următoarele precizări despre vânzarea Casei Dinu Lipatti, exclusiv pentru B365.ro:

„Monumentele istorice aflate în proprietatea persoanelor fizice sau juridice de drept privat pot fi vândute numai în condițiile exercitării dreptului de preemțiune al statului român, prin Ministerul Culturii, pentru monumentele istorice clasate în grupa A sau prin serviciile publice deconcentrate ale Ministerului Culturii, pentru monumentele istorice clasate în grupa B, ori al unităților administrativ-teritoriale, după caz, potrivit Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, cu modificările și completările ulterioare, sub sancțiunea nulității absolute a vânzării.

Proprietarii, persoane fizice sau juridice de drept privat care intenționează să vândă monumente istorice, transmit serviciilor publice deconcentrate ale Ministerului Culturii și Identității Naționale înștiințarea privind intenția de vânzare, însoțită de documentația stabilită prin ordin al ministrului culturii.

În cazul în care Ministerul Culturii nu își exercită dreptul de preemțiune, acest drept se transferă autorităților locale, respectiv Municipalității, care îl poate exercită în maximum 30 zile calendaristice.

Astfel, la nivelul Primăriei Municipiului București funcționează Comisia de analiză a solicitărilor privind exercitarea dreptului de preemţiune de către Municipiul Bucureşti pentru imobile monumente istorice. Direcţia Cultură, Învăţământ, Turism asigură secretariatul Comisiei.

În speța în cauză, proprietarul imobilului „Casă Dinu Lipatti” din B-dul Lascăr Catargiu nr. 12, Sector 1, București, dacă intenționează să vândă proprietatea va transmite Direcției pentru Cultură a Municipiului București (serviciu public deconcentrat al Ministerului Culturii) înștiințarea privind intenția de vânzare, însoțită de documentația stabilită prin ordinul ministrului culturii.

În anul 2025 (până la dată prezenței) la secretariatul Comisiei de analiză a solicitărilor privind exercitarea dreptului de preemţiune de către Municipiul Bucureşti pentru imobile monumente istorice nu a fost depusă nicio solicitare pentru imobilul în cauză.

În plus, vă informăm în baza Hotărârii privind transferul activității Casei Artelor Dinu Lipatti, serviciu public de interes local al Municipiului București, la Muzeul Municipiului București, emisă de Consiliul General al Municipiului București, Muzeul Municipiului București a preluat și continuat organizarea de manifestări culturale la Casă Dinu Lipatti, organizând cu regularitate evenimente în spațiul respectiv.

De asemenea, vă informăm că suntem în procesul de a încheia un Acord de parteneriat cu Universitatea Națională de Muzică și că avem deja un parteneriat încheiat cu Muzeul Național George Enescu, cu Fundația Regală Regina Margareta și cu Fundația Culturală Remember Enescu pentru colaborarea în vederea organizării unor proiecte culturale comune la Casă Dinu Lipatti pe parcursul anului curent, având evenimente programate în lunile următoare.”

Trei proprietari pentru casa familiei Lipatti. “Un monument de arhitectură nu poate fi vândut pe bucăți”

Arh. Dorothee Hasnaș: Proprietarul celor 4 camere scoase la licitație obișnuia să apară frecvent la Casa Lipatti, însoțit de soția sa, într-un veritabil spectacol de aroganță, dar fără să manifeste vreo grijă reală pentru bunul de patrimoniu pe care îl deține.

Spațiul a fost închiriat de PMB, care a efectuat doar acele lucrări de reparație permise de statutul de chiriaș. Totuși este firesc să ne întrebăm: nu ar fi trebuit să fie anunțați si ceilalți coproprietari că urmează o licitație? Mai ales că vorbim despre un monument istoric cu mai mulți proprietari – și, în mod normal, un astfel de imobil nu poate fi vândut pe bucăți.

Avem de-a face cu o înșiruire de oameni care răspund doar parțial, cu instituții care nu comunică între ele și, per ansamblu, cu o formă clară de dezinteres. Nu este neapărat rea voință, ci lipsă de informare, neglijență- și de aceea suntem într-o situație tristă.

„Casa Dinu Lipatti este cea mai veche de pe bulevardul Lascăr Catargiu, de aceea și pare să aibă o înfățișare mai modestă prin comparație cu palatele de pe această arteră”

Casa exista deja în 1907, când tânărul arhitect Petre Antonescu a modernizat-o și a transformat-o. Are o poveste extraordinară și este deschisă publicului: în fiecare seară au loc recitaluri, sunt trei piane în interior, se țin cursuri pentru copii, inclusiv fiul meu ia lecții de pian acolo.

“Casa trăiește, funcționează minunat, și nu ne putem permite să o pierdem, doar pentru că nu am fost atenți. Cineva trebuie să-i poarte cineva de grijă”

B365: Cum comentați faptul că imobilul de patrimoniu este din nou scos la vânzare prin licitație, chiar în anul Lipatti? În ce stare se află clădirea?

Arh. Dorothee Hasnaș: Problema reală este că imobilul nu poate fi reabilitat complet, pentru că legea nu permite restaurarea unui bun aflat în proprietate privată folosind fonduri publice. Deși este afectată de trecerea timpului, Casa Dinu Lipatti a rezistat cu demnitate cutremurelor și bombardamentelor – s-au păstrat geamurile mate cu modele florale de la al doilea rând de uși, tavanele originale, sobele, ancadramentele ușilor. Este un spațiu valoros, aflat într-o zonă ultracentrală, în care se pot desfășura cursuri de pian în trei camere diferite, așa cum se întâmpla și în vremea lui Dinu Lipatti.

Arh. Dorothee Hasnaș: Nu putem permite fragmentarea unui astfel de patrimoniu. Din punct de vedere funcțional, casa este perfect adaptată vremurilor noastre, nu este o casă memorială rece, cu șnururi roșii. Casa Dinu Lipatti este vie, produce cultură: aici au loc concerte, vin vizitatori, studenți de la Conservator aduc manuscrise, discută cu compozitori, se întâlnesc într-un spațiu deja funcțional. Și acum, pur și simplu, o pierdem? Pentru ce? Cum este posibil ca oamenii să nu fie informați? Unde este transparența?

Instituțiile statului trebuie să intervină și să spună, limpede: „Trebuie să găsim o soluție ca acest imobil să ajungă în grija cuiva care înțelege valoarea sa culturală-nu doar valoarea de piață”.

“Problema patrimoniului, în general, este că nu reușim să găsim o funcționalitate contemporană unui obiect al trecutului. Nu este cazul Casei Lipatti” 

Arh. Dorothee Hasnaș: Casa Lipatti are deja această funcționalitate: nu este o ruină, are lumini, sonorizare, piane, partea tehnică este pusă la punct. Mă irită faptul că imobilul nu este tratat ca un tot unitar – sunt de vânzare doar patru camere din opt. Patru sunt la mine, două la alt proprietar, două la altul -și nici nu ne cunoaștem între noi. nu știm unii de alții. Nici Ministerul Culturii, nici PMB nu au reușit să găsească o soluție pentru achiziționarea imobilului, nici măcar în 2016, când a mai existat o tentativă de vânzare. Mă uimește că este posibil așa ceva.

“Un copil purtător de pace și de speranță”. Dinu Lipatti s-a născut în 1917, an de război, în timpul ocupației germane asupra Bucureștiului. Nașul său de botez a fost George Enescu

Dinu Lipatti (n. 19 martie 1917, București-d.2 decembrie 1950, Geneva) s-a născut în prag de primăvară, în seara zilei de 19 martie, 1917. Mult așteptat de părinții săi, venirea lui pe lume a fost percepută ca o rază de lumină în vremuri tulburi. De altfel, numele îi fusese ales dinainte – Constantin, ca pe bunicul său. (Sursa: facebook Casa Dinu Lipatti, postare din 19 martie, 2025, de ziua lui Dinu Lipatti, Dr. Irina Hasnaș, Serviciul Relații Publice, Marketing, Proiecte Culturale și Educație Muzeală “Casa Dinu Lipatti”, MMB)

La leagănul “micului Dinu”, ursitoarele i-au prezis o viață intensă și strălucitoare, prea scurtă însă și plină de suferințe

Supranumit “al doilea Enescu”, Dinu Lipatti a devenit legendar încă din timpul vieții și continuă să existe în percepția publică internațională, fiind unul din simbolurile culturii românești. Talentul său excepțional – auz absolut, simț ritmic fin, memorie muzicală ieșită din comun, sensibilitate rară – împletit cu o capacitate remarcabilă de muncă și cu însușiri fizice ideale pentru pian: brațe lungi, mâini mari, degetele suple și puternice.  Acest „echipament natural” a fost modelat sub îndrumarea a doi maeștri: Mihail Jora și Florica Musicescu, piloni ai școlii românești de compoziție și pian. (Sursa: facebook Casa Dinu Lipatti, postare din 19 martie, 2025, de ziua lui Dinu Lipatti).

“Băiețandrul acesta ciudat, cu un comportament lipsit de expansivitate cuceritoare, era cu totul altcineva când se așeza la pian. Grav, serios, transcendental, muzică îl mistuia cu o pasiune unică și ireversibilă. Adolescentul devenea frumos, înalt, puternic, sublim. Rareori mi-a fost dat să văd o transfigurare atât de puternică”. (Valentin Lipatti, fratele pianistului, despre Dinu Lipatti în volumul “Strada Povernei 25”).

Dinu Lipatti, unul din cei mai buni 10 pianiști care au existat vreodată

Activitatea concertistică impresionantă din ultimii ani ai vieții sale, desfășurată în marile săli ale Europei, înregistrările sale considerate etalon de interpretare, precum și statutul de profesor emerit la Conservatorul din Geneva, confirmă, peste decenii, anvergura sa. Un bust al său tronează în piața care-i poartă numele, iar sala în care preda la Conservator îi este dedicată.

Dinu Lipatti a murit la numai 33 de ani, în plină glorie internațională

Arta pianistică a lui Dinu Lipatti rămâne inegalabilă. În 2010, în Anul Chopin, la cel mai mare târg de muzică clasică de la Cannes, MIDEM, înregistrările lui lui Lipatti au fost votate de juriul de specialiști drept “Cele mai bune înregistrări Chopin ale tuturor timpurilor”.

Tot în 2010, BBC Music Magazine îl desemna pe Dinu Lipatti unul dintre cei mai buni 10 pianiști care au existat vreodată, alături de Franz Liszt și Serghei Rachmaninov. Destinul a făcut ca marele nostru pianist să se stingă din viață la vârsta de numai 33 de ani, în urma unei boli necruțătoare, în plin avânt al unei recunoașteri internaționale extraordinare. (Sursa: facebook Casa Dinu Lipatti, postare din 19 martie, 2025, de ziua lui Dinu Lipatti).

Casa muzicală cu o viață tumultuoasă

Arh. Dorothee Hasnaș și Dr. Irina Hasnaș i-au dedicat Casei Lipatti un capitol în volumul “Oameni la lucru în casele lor”, Editura Universitatea “Ion Mincu”, 2021, carte semnată de arh. Ștefan Ghenciulescu și arh. Dorothee Hasnaș.

Arh. Dorothee Hasnaș: Construită la finalul secolului al XIX-lea, modificată în 1902 de tânărul Petre Antonescu pentru a deveni cadoul de nuntă al unui meloman înfocat către fiul său, Casa Lipatti de pe blvd. Lascăr Catargiu colț cu strada Visarion, a fost renovată în 2008 și redeschisă în 2017 ca spațiu cultural al Primăriei – Centrul Cultural de Excelență Casa Artelor Dinu Lipatti.

Casa a fost cadou de nuntă pentru tatăl lui Dinu Lipatti, pasionat meloman care învățase să cânte la vioară de la Pablo de Sarasate. Bunicul său cânta la chitară și la flaut

Constantin Lipatti, bunicul lui Dinu Lipatti pe linie paternă, era un mare meloman care stăpânea bine chitara și flautul. Intenția fiului său Theodor de a se căsători la 19 ani cu o femeie mult mai în vârstă l-a înfuriat, însă el a căutat să îi ofere totuși drept cadou de nuntă o casă potrivită pentru rangul și numele familiei – juriști și diplomați pasionați de muzică.

În 1902, Constantin comisionează modificarea unei case de final de secol XIX, de pe “noul bulevard” (Calea Victoriei fiind cel vechi), unui tânăr arhitect în ascensiune, absolvent al Ecole des Beaux Arts din Paris.

Arh. Dorothee Hasnaș: Petre Antonescu nu împlinise încă 30 de ani în momentul proiectului. Avea să ajungă mai târziu între cei mai prolifici arhitecți ai țării, urbanist și specialist în clădiri publice, printre care se numără Cazinoul din Constanța, finalizat în 1910 împreună cu arh. Daniel Renard, Palatul Primăriei din București 1910, Palatul Băncii Marmorosch Blank de pe str. Doamnei în 1923, restaurat și redeschis ca hotel în 2021, Arhivele Statului din incinta Mănăstirii Mihai Vodă, demolate în 1984, Arcul de Triumf 1936.

Caracteristică pentru arhitectura lui Petre Antonescu rămâne însă interpretarea inedită a unor forme și elemente ale arhitecturii vechi tradiționale: brâul în torsadă, butonii și chenarul moldovenești, pridvorul/loggia, capitelul și balustrada brâncovenească.

Acoperișul casei a fost realizat de Alexandru Dimitriu, meșterul care a lucrat și acoperișul Ateneului Român

Arh. Dorothee Hasnaș: Pentru cuplul Lipatti, Petre Antonescu extinde considerabil casa existentă și o decorează bogat, probabil la cererea clientului sau, într-un amestec de rococo și Art Nouveau, tipic pentru prima parte a carierei sale.

Intrarea principală, către bulevard, este încadrată cu un arc în formă de potcoavă, Art Nouveau, și marcată cu un turnuleț cu fereastră ovală deasupra. Mansarda în care locuia doica Mariana Pavlova, bulgăroaică, ascunde o serie de spații la diferite niveluri, coridorul ei masurând pe alocuri sub 1.80 m înălțime. Acoperișul este realizat de Alexandru Dimitriu, meșterul care a lucrat și acoperișul Ateneului, al Palatului Patriarhal, al Bibliotecii Naționale, etc.

Casa suferă astăzi “la încheieturi” din cauza apelor meteorice

Imobilul este clasat ca monument istoric cu codul B-II-m-B-18330, iar modificările succesive aduse lui se pot citi, cu puțină atenție, atât în plan cât și în fațade. Casa are 8 camere și trei ieșiri secundare și trebuie să fi fost un loc de joacă grozav pentru copii. Zidăria de cărămidă se ține încă bine, însă casa suferă astăzi “la încheieturi” din cauza apelor meteorice, degradându-se acolo unde acoperișul și burlanele sunt insuficient menținute.

Arh. Dorothee Hasnaș: Aripile casei sunt asimetrice: în partea dreapta, către strada Visarion, apare astfel nișa estradei cu pian care prelungește salonul, aducându-l în aceeași linie cu fațada intrării. Prima fereastră laterală este retrasă după gard, în grădină, spațiul fiind mai îngust aici, apoi fațada continuă direct în stradă, cu o fereastră în formă de scoică și o trecere cu trepte către odaia din fund. Latura către Visarion s-a dublat ca lungime față de măsură inițială, are ferestrele direct la trotuar și o ușa de serviciu în unghi, lipită de calcanul casei vecine.

Simetric față de încăperea cu estradă se profilează pe latura stângă balconul, care suferă azi din cauza apelor, la fel și tâmplăria și elementele decorative vegetale care ornează casa pe toate părțile. Această latură era inițial liberă de construcții învecinate și avea o grădină cu crini roșii, două intrări secundare, precum și diferite retrageri.

La nivelul mansardei a apărut în fund un foișor încropit, lipit de blocul interbelic cu 5 etaje. Între partea nouă și cea veche există o diferență de nivel. În această aripă erau probabil amplasate sufrageria și odăile, iar ce va fi fost dormitorul mare, către stradă, e acum biroul principal.

Casa are un aer labirintic: camerele reprezentative nici nu lasă să ghicești existența scării și a mansardei

Arh. Dorothee Hasnaș: De-a lungul unui coridor lung, se regăsesc încăperile destinate funcțiunilor domestice: bucătărie, baie, depozitare, precum și un beci, la subsol. Coridorul ducea către o intrare secundară, din strada Visarion, destinată servitorilor.

După moartea Jeanei, în 1921, Theodor închide și abandonează cu totul casa în care trăise marea dragoste cu prima soție. Abia după 6 ani acceptă cu greu să revină aici cu nouă familie – soția Ana Racoviceanu- olteancă veselă cu o familie numeroasă, mult mai tânără decât soțul său, cu care se cunoscuse în 1916, ea devenise mama lui Dinu un an mai târziu, acceptând să trăiască în umbră până la moartea Jeanei în 1921.

Familia Lipatti locuiește mai întâi pe Povernei 23, într-o casă demolată recent, apoi pe Șoseaua Bonaparte. Abia într-un final tatăl acceptă să redeschidă casa de pe Lascăr Catargiu și să se mute în ea în 1927.

Arh. Dorothee Hasnaș: “Casa noastră din București este scăldată în lumină”, descrie Ana locuința în memoriile sale.”Odaia lui Dinu era exact lângă a mea, cea a soțului meu mai departe, pentru că el întârzia noaptea cântând la vioară”. Începând cu anul 1931 însă, tatăl rămâne singur în casă, iar familia pleacă la Paris pentru a-l urma pe Dinu în studiile sale, revenind în București doar vara. Perioada petrecută în străinătate se încheie în vara lui 1939: familia plecase peste vară la conacul de la Argeșelu și, între timp, izbucnește al Doilea Război Mondial, zădărnicind întoarcerea lor la Paris.

Familia reunită va locui din nou aici până în anul 1943. După o călătorie în Scandinavia, Dinu și soția sa Madeleine Cantacuzino, tot elevă a Floricăi Musicescu, se stabilesc în Elveția în 1943. În casa rămân tatăl, fratele lui Dinu, Valentin, mama și doica bulgăroaică. Tatăl lui Dinu Lipatti moare în 1947.

Arh. Dorothee Hasnaș: Trei ani mai târziu, în anul morții lui Dinu, casa este naționalizată. De atunci până în prezent, imobilul schimbă diferiți proprietari. Casa sare în ochi oricărui trecător, cu poziția ei proeminentă și arhitectura specială, ca pe vremea când se auzea exersând zilnic la pian, ore în șir, tânărul Dinu Lipatti.

Astăzi, Casa Dinu Lipatti rămâne o bijuterie arhitecturală și un centru viu al culturii muzicale românești, un imobil pe care nu ne permitem să-l pierdem.

„Make Bucharest Great Again” vă spune povestea neștiută a clădirilor de patrimoniu din București sau vă prezintă proiecte de arhitectură inovatoare. Ce am mai scris se află aici:

• EXCLUSIV I Vila Steinebach, cea mai frumoasă casă din Cotroceni. Principele Nicolae i-a dăruit-o iubitei sale, femeia din cauza căreia care a fost expulzat
• Fabrica de ciocolată Zamfirescu, celebră în Bucureștiul interbelic, și destinul ei amar. La naționalizare, proprietarul s-a sinucis. Prin demolare, a devenit miză imobiliară
• Ultima casă de târgoveț din Cartierul Armenesc. “La Metoc”, grădină secretă cu smochini, huzur oriental, socată și șerbet pentru verile încinse din București
• În căutarea Sublimului Ruginit. „Feronerie București”, cu meșterii care au făcut cele mai frumoase marchize, uși și garduri – bijuteriile din fier forjat ale orașului
• Strălucitul conac al Sabinei Brătianu, cândva templu al artelor. În imensa curte din spate, azi e Sera Eden, grădină de vară cu bar
• Planuri extraordinare pentru revitalizarea Depoului “Victoria”, cel mai vechi din București. Halele și clădirile se află în jalnică degradare I INTERVIU
• Moare Casa lui Toma Zamfirescu, marele fabricant de săpun care-a spălat Bucureștiul. De fabrica lui s-a ales praful, cade și reședința I Interviu cu ultimul Zamfirescu
• Neștiuta dramă trăită într-o superbă vilă din nordul Bucureștiului. Istoria casei făcute de arh. Marcel Iancu pentru prietena lui cea mai bună, extraordinara sculptoriță Milița Petrașcu
• FOTO I Cel mai frumos monument de arhitectura industrială din București, o poveste dulce-amară: vila și fosta Fabrică de calești “Hermann J. Rieber”
• Veste dureroasă: Cartierul Evreiesc mai pierde un monument istoric. Fosta școală de meserii “Ciocanul” e scrum. OAR-București cere intervenția urgentă a autorităților
• Luxoasa vilă a bancherului Jean Juster, perla Bucureștiului modernist. Clădirea e lângă Biserica Silvestru, a fost proiectată de arh. Marcel Iancu și avea chiar și solariu
• Cum a scăpat de demolare Hanul lui Manuc, martor al vechiului București. Paradoxal, în anii ’60, la conducerea lucrărilor de restaurare era un fost deținut politic
• “În căutarea Micului Paris”. Imagini rare cu cele mai frumoase clădiri din București, exemple glorioase de arhitectură franceză. Istoria vie și veselă a proprietarilor
• EXCLUSIV | În casa Principesei Elisabeta era fostul restaurant “Mărul de Aur”. Imagini de epocă din interiorul monumentului de pe Calea Victoriei, cel mistuit de flăcări
• Prima vilă modernistă din București e “cutia albă” a unui negustor de vinuri din Cartierul Evreiesc. Clădirea, proiectată de arh. Marcel Iancu, arată azi deplorabil
• Renaște Palatul impunător de după Dealul Mitropoliei. Acolo, unde acum e Colegiul de Arte Dinu Lipatti, s-a scris istoria feminismului în București
• Minuni ascunse sub două straturi de vopsea în casa căpitanului D. Pandele. Și tu poți să le vezi, monumentul din mahalaua Mântuleasa, restaurat și redat bucureștenilor
• EXCLUSIV | Misterul din Casa cu Sfinx și formidabila ei renaștere. Aici a fost secretă lojă masonică, iar un arhitect italian a transformat-o în magnifica lui reședință din București
• EXCLUSIV I “Casa Suțu, palatul și fantomele sale”. O zi din viața extravagantului cuplu Irina și Grigore Suțu, supranumiți Turcul și Cămila, și sofisticatele lor baluri din vechiul București
• EXCLUSIV | Uzina Electrică Filaret, în imagini incredibile din 1908. Ce șanse are spectaculosul monument de arhitectură industrială să fie redat Bucureștiului
• “Alo, Alo, aici Radio București!”. Călătorie în anii ’50, când s-a construit Palatul Radiodifuziunii. Sediul vechi, o clădire frumoasă de pe Berthelot, fusese distrus în război
• EXCLUSIV I Ecaterina, prințesa răpită. Incredibilul destin al nepoatei Nababului: a copilărit prin orfelinate, și-a dedicat viața orfanilor din Leagănul “Sf. Ecaterina”, de la Arcul de Triumf
• Cel mai frumos castel mediteranean din București ascunde o istorie cumplită. Proprietarii au fugit spre libertate, dar au ajuns în lagărele lui Tito | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Cine-a pus pe roate Caru’ cu Bere din Centrul Vechi. În splendida clădire proiectată de arhitectul Palatului Peleș au intrat și Caragiale, și Rolling Stones
• EXCLUSIV | Cum a ridicat Nababul Palatul Cantacuzino, azi Muzeul Enescu. Mărețul monument simbol din București e foarte degradat, iar restaurarea nu se mai termină
• Tainele Casei Lipizer, cea mai veche reședință de arhitect din București. Clădirea neogotică, ruptă parcă din “Urzeala Tronurilor”, a fost scanată 3D și va fi restaurată
• Palatul Mogoșoaia, minunea de lângă București. Cum a transformat Prințesa Martha Bibescu o ruină în cel mai rafinat loc de întâlnire pentru elitele Europei
• Fenomenala bibliotecă din Casa lui Dimitrie Gusti, fondatorul Muzeului Satului din București. Cum a fost alungat din reședința sa | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Palatul Băncii Chrissoveloni, splendoarea din Centrul Vechi printr-un noroc scăpată neatinsă de distrugeri. Șansă pentru patrimoniu, șoc pentru proprietari I INTERVIU
• EXCLUSIV I Palatul Niculescu-Dorobanțu, o minunăție neogotică unică în București, în 10 imagini superbe și rare din interior | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV | Un secret de 4 stele. Cum a fost construit Hotelul Lebăda de pe insula Pantelimon, pe locul fostei mănăstiri-spital, unde șantierul a reînviat un vechi pericol
• Cum a făcut Gospodăria de Partid cantină din Palatul bancherului Spayer. Renaște clădirea după care se întorcea soarele Bucureștiului | Interviu cu arh. Mihai Eftenie
• Distrugerea unui imperiu, cu bănci, palate și moșii | Interviu cu Jean Chrissoveloni, ultimul din dinastia bancherilor care a dezvoltat Bucureștiul și România
• Cum a fost construit Sky Tower, cea mai înaltă clădire din București. Are 37 de etaje și un restaurant în nori, din care vezi orașul ca-n palmă I INTERVIU
• EXCLUSIV I Cum arată în interior vila fraților cu nume memorabil, cei mai mari importatori de lifturi din Bucureștiul interbelic | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Vila fraților cu nume memorabil, cei mai mari importatori de lifturi din Bucureștiul interbelic. O casă de tip neoromânesc, devenită spectaculos imobil mediteranean | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Palatul Imobiliara, cel cu Pasajul Victoria, splendoare și decădere. Fațada la Calea Victoriei a fost reabilitată, dar construcția, veche de peste 100 de ani, a rămas neconsolidată
• VIDEO I Vedem ce nu mai este, ba chiar pășim în Muzeul Simu, legendarul. Templul Artelor de pe Magheru, demolat în comunism, reconstruit virtual acum | INTERVIU
• Cea mai frumoasă casă de pe Bd. Primăverii, cu living cât un apartament și istorie incredibilă. Cum a fost ocupată de un feroce tandem stalinist I Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Hotelul Luvru, azi Capitol, “cea mai măreață clădire de pe Calea Victoriei”, cu ale sale 9 vieți. 10 hoteluri, un singur arhitect: Arghir Culina. I INTERVIU
• Fabulosul Testament al Nababului, cândva cel mai bogat român. Avea munți, moșii, petrol și palate în București. Interviu cu Max Caradja, urmașul lui Gh. G. Cantacuzino
• Revanșa familiei Mavrodin. Cum au reușit doi profesori să recupereze superba reședință a strămoșilor, din buricul Bucureștiului, și apoi să vadă lumea
• Două dintre cele mai frumoase blocuri moderniste din Bucureștiul interbelic. Au rezistat și marilor cutremure, și probei timpului | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Omul care a dăruit Bucureștiului cele mai multe biserici. Capodopera sa este Biserica Mănăstirii Cașin, primul lăcaș decorat doar în mozaic
• Cum a renăscut din propria-i cenușă cel mai frumos castel mediteranean din București. Clădirea, făcută scrum la bombardamentele din’ 44 | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Cum a rămas fără turnuleț și fără frumusețe exotică vila istoricului Ionnescu-Gion, mare îndrăgostit de București. Iulia Hașdeu urma să-i fie soție
• EXCLUSIV I Nedreapta poveste a actriței Elvira Godeanu și a casei sale extraordinare de pe Docenților. Comuniștii au dat-o afară din vila primită în dar de la Emil Prager
• Uimitoarele palate cu grădini de pe Aleea Modrogan. Într-unul a trăit amantul Principesei Elisabeta și a fost demolat, altul e sediu PNL | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Tezaurul risipit prin tot Bucureștiul. Rămășițele Mănăstirii Văcărești sunt împrăștiate, în vreme ce PMB promite de 12 ani un Memorial la Palatul Mogoșoaia | INTERVIU
• Cafeneaua Veche e ca nouă și-a luat marele premiu pentru arhitectură de interior. E-n Centrul Vechi și are o istorie fabuloasă. Aici se bea neîntrerupt cafea de aproape 250 de ani
• Cea mai frumoasă poveste din București. Bodega magică de pe strada Povernei, tapetată cu tablouri de Luchian și Tonitza. Cârciuma de cartier rivaliza cu Capșa
• “Patrimoniu cu termopane” – Blocul Mirto din centrul Bucureștiului, cu fațada mediteraneană desfigurată. A fost casa unui demnitar țărănist, anihilat de comuniști I Interviu arh. Mădălin Ghigeanu
• Un colonel rus, mușcat de un câine turbat, a salvat de la naționalizare un minunat Palat din București. Clădirea de pe strada Frumoasă a fost reședința fratelui lui Take Ionescu
• Fabulosul conac-muzeu al întemeietorului Operei Naționale din București e de vânzare, iar statul român zice pas. Se vinde cu tot cu lucruri minunate, de la tablouri la pianul Bosendorfer I INTERVIU
• Comoara dintr-un sipet, de unde ies la lumină primele imagini color cu clădiri-simbol din Bucureștiul de acum 100 de ani, realizate de arhitectul Gării de Nord | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Strălucește iar Casa negustorului Vanghele din zona Chirigii, vechea vamă a Bucureștiului. Bijuteria cu fațadă neobrâncovenească și geamlâc, salvată cu credit la bancă I INTERVIU
• Casa Macca, fascinanta reședință din Micul Paris, înfrumusețată de cei mai buni meșteri europeni, de la pictori zugravi până la grădinari. Descoperiri remarcabile în arhive | INTERVIU
• A înviat Casa cu Geamuri Bombate, unicat de arhitectură veche. Surpriză: prin ferestre se vede tot, sticla nu e opacă, așa cum umbla vorba prin București | INTERVIU
• Frumusețea fără vârstă a palatului mediteranean din strada Zambaccian. A fost reședința lui Sergiu Nicolaescu și devenit motiv de dispută după moartea lui | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Foișorul de Foc, minunea Bucureștiului de altădată, revine la viață. Bucureștenii și turiștii vor putea să urce în lanternou, să vadă orașul de sus
• Dispariția unei bijuterii: vila din Primăverii a Contesei Elena Wassilko. Micul palat aristocrat a avut ghinionul de a se învecina cu palatul lui Ceaușescu | INTERVIU arh. Mădălin Ghigeanu
• Una dintre cele mai frumoase clădiri mediteraneene din București și povestea ei spectaculoasă. Industriașul care a construit-o și-a ales cel mai potrivnic moment | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Povestea formidabilă a vilei din București care domnește, practic, peste un cartier. Aici a locuit dirijorul Iosif Conta | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Club A, rezistență și legendă. Cum s-a născut, în pivnița unei clădiri mediteraneene din București, paradoxala oază de libertate | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Mister elucidat. Vila din Primăverii în care a trăit “aristocratul roșu” I. Ghe. Maurer e, cu siguranță, opera marelui arhitect Ion Giurgea. I Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• ​​Splendoarea Bucureștiului nevăzut. Imagini fascinante din interiorul blocurilor Art Deco. Cele mai multe sunt neprotejate și, astfel, sunt deseori mutilate | INTERVIU
• Descoperire extraordinară, sub vopseaua ordinară a pereților Casei Macca din București. Au fost scoase la lumină picturi nevăzute și neștiute de nimeni până azi
• Ce știm despre Blocul Leonida e greșit. Cine a construit Templul Automobilului din Bucureștiul interbelic, acum cu sanctuar fast-food la parter | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Leonida&Co; cum a fost nimicit un imperiu auto cu garaje, show-room și bloc corporatist pe Magheru. Azi, extraordinarele clădiri de patrimoniu mor sub ochii noștri
• Fosta reședință de la Snagov a soților Ceaușescu e, de fapt, Palatul Principelui Nicolae, mutilat de cei doi. „De ce a trebuit să distrugă o capodoperă de arhitectură?” | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• O comoară aruncată la gunoi, într-o ghenă din București. Extraordinara poveste a arhitectului care a proiectat Casa Scânteii, dar și 100 de vile moderniste în Constanța interbelică
• Treptele Rușinii. Xenofon, Cenușăreasa Bucureștiului, a căzut din topul celor mai frumoase străzi în trepte pictate din lume, direct în cel al dezamăgirii turiștilor
• Magia unui vechi imobil din București. Soprana Ioana Bentoiu: Sunt obsedată de acea casă, am visat-o și o tot visez. Aș face orice să o revăd în interior
• Istoria interzisă a grandiosului Palat de la Scroviștea. Domeniul de lângă București preferat de președinții României, loc de taină bine păzit. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Descoperire remarcabilă pe șantierul de la Palatul Universității din București: un tunel înalt de 4 metri înconjoară clădirea principală a monumentului
• Născut în Mahalaua Cuțarida, scriitorul Eugen Barbu (“Patronul”) a ajuns să locuiască într-un palat mediteranean naționalizat din mijlocul Bucureștiului | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Destoinicul meșter Dorel a lovit cu burlane și vopsea portocalie într-un bloc interbelic din zona protejată Armenească. Clădirea e de nerecunoscut
• EXCLUSIV I Vești excelente despre Palatul Universității. Va fi refăcut de la zero spectaculosul fronton cu vultur și grifoni, distrus de bombardamentele din 1944
• Cvartalul din București, „dreptul poporului la coloane” sau stalinismul cu față umană. Cum au ajuns clădirile tip cazarmă mai scumpe și mai căutate decât blocurile noi
• EXCLUSIV I Principesa Elisabeta a avut un fiu adoptiv, moștenitorul Palatului Elisabeta din București. Am descoperit cine a fost arhitectul care a proiectat impresionantul edificiu. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Drama proprietarilor Vilei Tătărescu din București. După ce Emanuel Tătărescu a fost închis în temnița comunistă de la Sighet, soția lui s-a sinucis | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Descoperă vila mediteraneană din care Gheorghe Tătărescu a fost aruncat în închisoare. Pe casă a pus stăpânire odrasla lui Petru Groza | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Palatul Adina Woroniecka de la Șosea, scos la vânzare. Soarta unei Prințese a Bucureștiului transformată de comuniști în Cenușăreasă. Interviu I arh. Mădălin Ghigeanu
• Vila din București cu tunel secret care duce la TVR. A aparținut Principesei Ileana și a fost reședința Tanței Gheorghiu, fata lui Dej. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Palatul mediteranean în care a fost instalat”Tov. Sadoveanu”, opera arhitectului pe care Bucureștiul interbelic iubea să-l urască. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Intră în cel mai exuberant palat mediteranean din Cotroceni, cândva reședința celui mai bogat brutar din București. Interviu cu arhitectul Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Blocul Florentin, o istorie îngropată în arhive iese la lumină. Arh. Mădălin Ghigeanu a descoperit cine a proiectat una dintre cele mai frumoase clădiri mediteraneene din București
• Aici a trăit Maria Tănase. Blocul capodoperă al unui arhitect uitat care a transformat moda vremii într-un seducător stil mediteranean al Bucureștiului
• EXCLUSIV | Cum se poate transforma Sala Palatului în „pol cultural al Bucureștiului”. Planul arhitectului Romeo Belea, ultimul în viață din echipa care a construit impozantul edificiu
• EXCLUSIV I La 90 de ani, arhitectul Romeo Belea vrea să modernizeze Sala Palatului. Este ultimul proiectant în viață din echipa care, în 1958, a construit edificiul monumental
• A fost demolată prea frumoasa casă din București în care a copilărit Margareta Pâslaru. Clădirea avea pe fațadă medalionul mamei sale, realizat de bunicul său, sculptorul Ion Dimitriu-Bârlad
• PREMIERĂ | Se ridică lofturi din ruinele fostei fabrici Luther-Grivița. Mălțăria din București în care se făcea “cea mai bună bere din lume” se transformă fabulos
• IMGB și Aversa, ultimii coloși din patrimoniul industrial al Bucureștiului pulverizați de ghiuleaua investitorilor imobiliari. “Demolările fără discernământ nu înseamnă dezvoltare”, spun arhitecții
• Grivița, ultima baie publică din București nu mai e publică. Stabilimentul în care-și spălau bucureștenii “murdalâcul” a fost retrocedat cu tot cu istoria lui extraordinară
• Atenție, cad bucăți din Centrul Vechi. Pasajul Macca-Villacrosse din București n-a fost consolidat niciodată și nu se află pe nicio listă de restaurare
• București, agonia clădirilor de patrimoniu. O casă proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină
• Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han
• Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază
• Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari
• Bucureștiul va avea, în sfârșit, Pinacotecă. Patrimoniul de artă al țării va fi expus într-un palat spectaculos din Centrul Vechi
• Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară
• EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea
• Pescăruș, restaurantul unde mâncau comuniștii stridii, a primit aripi colorate de la Mihai Popescu, arhitectul care a revoluționat designul ambiental în locurile publice din București
• Locul magic din București cu livadă de cireșe coapte. Cum de nu s-au atins dezvoltatorii imobiliari de Mărțișorul lui Tudor Arghezi, un paradis asediat de blocuri
• Descoperă tot ce-a mai rămas din cartierul Uranus din București:”Ca într-un film SF cu portaluri temporale, ne plimbăm prin orașul dispărut”
• Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
• În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
• Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
• De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
• În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
• Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
• Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
• Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
• Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
• Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
• Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
• Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
• Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
• Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care comuniștii l-au tratat îngrozitor
• Look up! Descoperă clădirea cu cei mai frumoși sâni Art Deco din București și un inestimabil patrimoniu Modernist European înscris la UNESCO
• Cine vrea să cumpere un fort la Bragadiru? Face parte din ansamblul de fortificații din jurul Bucureștiului, construit de Regele Carol I, și a ajuns de vânzare
• Scandalul caselor demolate de pe strada Icoanei din București, faza pe blesteme. Misterioasa Bucureștioara, pârâul din adâncuri “care poate dărâma orice s-ar ridica”
• Au dat foc casei lui Mihail Sadoveanu din București de trei ori. Minunata Vilă în stil brâncovenesc nu mai are acoperiș și s-a făcut scrum pe jumătate
• Pe lângă plopul realmente fără soț. E-n mijlocul trotuarului de pe Calea 13 Septembrie din București, a supraviețuit demolării cartierului Uranus și spune drama celor strămutați
• Vreți să salvăm o fantastică boltă din cărămidă țesută, din Bucureștiul fanariot? E demolată treptat în Mahalaua Sfinților Apostoli, deși are o valoare inestimabilă
• Casă-bijuterie din București, cu tavane pictate de Luchian, restaurată cu mare artă. Cândva, la subsol avea un bar clandestin frecventat de Nicu Ceaușescu
• Abandonată mai bine de o sută de ani, minunata Casa Macca din București a început să fie consolidată și restaurată. Avea lift și încălzire centrală încă din 1911
• Casa lui Luchian din București a ajuns restaurant, apoi măcelărie cu slănină de Mangalița. Pictorul a murit sărac și paralizat, iar tablourile lui valorează azi averi
• A înviat Templul grecesc de pe Magheru, inima Bucureștiului de odinioară. La cine a ajuns uriașa bogăție din Muzeul Simu, Louvre-ul Micului Paris
• A crăpat piscina cu valuri în care înota Regele Mihai. E în centrul Bucureștiului și a fost prima piscină din Micul Paris și din România
• Toată lumea știe de „Micul Paris”, dar știai de București la un țâr distanță de „Noul New York” Clădirea-fenomen care a tulburat orașul și pe lângă care treci și de 10 ori pe zi
• Un avocat italian a cumpărat Palatul lui Take Ionescu din centrul Bucureștiului și are un plan formidabil pentru clădire. Take a murit intoxicat cu stridii. Cine l-a otrăvit?
• Cel mai instagramabil loc din București se află lângă Guvern: o casă veche lângă un imobil din viitor. Arhitect: Dorin Ștefan
• A opta minune a lumii e în casa asta din București, iar casa e de vânzare. Cu tot cu splendorile pictate de Luchian din dragoste pentru Mathilda
• Cum arată în interior Palatul Visului American din București, cu toate secretele sale. Clădirea “Maurice Blank”, fost sediu al ambasadei SUA, e de vânzare
• Moare cea mai frumoasă casă din București. Cum l-a scos generalul de Gaulle pe boierul Miclescu din baia în care a fost obligat să locuiască timp de 40 de ani
• Scheletul ascuns sub parchet în cea mai frumoasă casă boierească din București. Clădirea cu secrete din podea până-n tavan și restaurarea la care a venit și poliția
• Arhitectura next level din București are un nume: Dorin Ștefan. Cele mai futuriste clădiri din oraș și din lume explicate de cel care le-a creat
• “Am înviat o bătrânică, i-am făcut operații estetice, i-am pus podoabe și mai trăiește o sută de ani”. Învierea din mahalaua Sfinților din București care a trezit la viață și strada unde astăzi beau hipsterii cafele
• Grivița, ultima baie publică din București nu mai e publică. Stabilimentul în care-și spălau bucureștenii “murdalâcul” a fost retrocedat cu tot cu istoria lui extraordinară
• Atenție, cad bucăți din Centrul Vechi. Pasajul Macca-Villacrosse din București n-a fost consolidat niciodată și nu se află pe nicio listă de restaurare
• București, agonia clădirilor de patrimoniu. O casă proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină
• Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han
• Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază
• Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari
• Bucureștiul va avea, în sfârșit, Pinacotecă. Patrimoniul de artă al țării va fi expus într-un palat spectaculos din Centrul Vechi
• Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară
• EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea
• Pescăruș, restaurantul unde mâncau comuniștii stridii, a primit aripi colorate de la Mihai Popescu, arhitectul care a revoluționat designul ambiental în locurile publice din București
• Locul magic din București cu livadă de cireșe coapte. Cum de nu s-au atins dezvoltatorii imobiliari de Mărțișorul lui Tudor Arghezi, un paradis asediat de blocuri
• Descoperă tot ce-a mai rămas din cartierul Uranus din București:”Ca într-un film SF cu portaluri temporale, ne plimbăm prin orașul dispărut”
• Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
• În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
• Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
• De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
• În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
• Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
• Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
• Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
• Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
• Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
• Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
• Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
• Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
• Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care