Burlan, regele scormonitorilor care a furat jumate din Hala Matache

Lică Burlan a venit din provincie în urma cu mulţi ani. Nici el nu mai ştie de când este în Bucureşti. A plecat din Roşiorii de Vede şi s-a aciuat de tânăr în zona Halei Matache. N-a muncit o zi de atunci. Se ocupă cu găinării ca să-şi asigure ziua de mâine şi mai nou, de când au început demolările pentru Diamentrala Nord-Sud, trăieşte din fierul vechi pe care îl fură de pe şantier, de multe ori chiar de sub cupele excavatoarelor.

Este client vechi de-al Poliţiei Locale a Municipiului Bucureşti şi a fost „încoronat” de oamenii legii rege al scormonitorilor. Doar pentru fierul furat a încasat zeci de amenzi care însumează în jur de 50 de milioane de lei vechi. Municipalitatea n-a încasat nimic în schimb. Cum nu deţine bunuri, proprietăţi sau domicilii, Burlan nu poate fi executat silit, iar politiştii locali consumă în zadar procese verbale.

Scormonitorul – păianjen

„Am 30 de ani, şefu‘!”, zice el ştergându-şi transpiraţia de pe frunte cu antebraţul plin de tatuaje. În realitate are 38, din care cinci de puşcărie. I-a luat pentru viol, când era tânăr şi-avea în jur de 19 ani. „N-are nimic(n.r. – victima). Are bărbat şi copil. M-au închis degeaba”, continuă cu o figură de nevinovat uitându-se lung către Hala Matache. „A mai rămas ceva de furat”, vine întrebarea. „Nţ! Doar lemn şi cărămidă”, spune cu regret.

Lică, alături de oamenii săi, a furat tot ce s-a desprins cu mâna sau cu tesla din Hala Matache. Agenţii PLMB l-au prins, de multe ori în flagrant, l-au predat poliţiei naţionale şi i-au confiscat şi fierul. Fără niciun efect. A căpătat curaj şi cu fratele său a atacat acoperişul. Într-o noapte, în câteva ore, aproape că l-au curăţat pe tot. Multe foi de tablă au fost recuperate, însă degeaba. O parte din ele au ajuns la centrele de colectare a fierului vechi.

Sub comanda lui Burlan „scormonitori” umplu în fiecare zi dube întregi cu resturi de fier rămase în urma demolărilor din zona Berzei-Buzeşti. Autovehiculele – multe dintre ele cu numere de înmatriculare străine – sunt conduse de „transportatori” tocmiţi special, iar marfa este vândută la anumite centre de colectare a fierului vechi de pe Centura Capitalei sau din Bolintin. Lică primeşte 8.000 de lei vechi pe kilogram, bani care îi ţin loc de salariu. „Și-aşa n-am unde să mă angajez că-i criză”, justifică el, după ce cu puţin timp înainte zăcea tolănit la umbră pe-o bordură, în faţa crâşmei din Piaţa Matache.

Cooperativa “Munca în zadar”

Oamenii legii au aplicat, de la începutul lucrărilor din Buzeşti, peste 50 de amenzi contravenţionale pentru cei care folosesc şantierul ca sursă de bani. Cu toate acestea afacerea pare să înflorească. “În zona Halei Matache avem un grup pe care îl amendăm tot timpul. Degeaba. Nu le plătesc iar după ce plecăm se apucă de «lucru»”, spune agentul local clasa I, Stelian Lăcătuşu.

La rândul său, şeful biroului de presă al Poliţiei Locale a Municipiului Bucureşti, Răzvan Popa, spune că trebuie schimbată metoda de aplicare a contravenţiei. “Degeaba îi amendăm. Nu plătesc. Sunt unii cu o mulţime de amenzi. Nici măcar nu pot fi executaţi silit pentru că nu au niciun bun pe numele lor. Ar trebui introdusă munca în folosul comunităţii. Nu cred că după o zi de muncă la rondurile cu flori din Centru, la spălat trotuarele sau dezlipt afişe puse ilegal ar mai putea să se întorcă la «munca»”, explică pentru B365.ro Răzvan Popa.

Munca, brăţară de fier vechi

La nivel european, munca în folosul comunităţii, ca o alternativă contravenţională a fost consacrată legislativ destul de târziu, la sfârşitul anilor ’70. Asta şi pentru că munca neremunerată în folosul comunităţii conţine o importantă conotaţie punitivă: infractorului i se cere să muncească neplătit sub privirile comunităţii pe care a prejudiciat-o. În acelaşi timp, această pedeaspă are avantajul că este alternativă la închisoarea, deci contribuie la descongestionarea penitenciarelor.

În prezent, în Europa, munca în folosul comunităţii se practică, sub diferite nume, în Marea Britanie, Franta, Cehia, Suedia şi Belgia.