Bulevardul Colței, primul „bulivard” al Bucureștiului, născut sub blestemul dărâmării Turnului Colței, blestem trăit în ziua de azi de șoferii blocați în traficul de pe Catargiu – Magheru – I.C Brătianu

Nu de puține ori și nu puțini sunt cei care, mai în glumă sau mai în serios spun despre București că pare un oraș blestemat. Și, întrucâtva, o mică doză de adevăr există în aceste ziceri. Pentru că, dacă ne uităm la unele momente din istoria Capitalei, acestea au adus după ele și „blesteme” ale locuitorilor.

Poate cel mai cunoscut astfel de eveniment a fost dărâmarea Bisericii Sfânta Vineri. În 19 iunie 1987, Elena Ceaușescu dădea ordin ca lăcașul să fie pus la pământ. Suferința oamenilor a fost atât de mare atunci încât se spune că acela a fost momentul în care regimul Ceaușescu a fost blestemat și în doar doi ani avea deja să aibă parte de sfârșitul pe care îl știm.

Dar mai există un moment în care blestemele au planat deasupra cerului Bucureștiului și are legătură cu primul bulevard din istoria orașului, cunoscut sub numele de Bulevardul Colței. La început doar o uliță, proprietatea unei familii înstărite, familia Colțea, cea care a donat terenul pentru construcția unui complex care avea să schimbe total viața orașului: primul spital din București (Spitalul Colțea), o școală, o mănăstire și Turnul Colței, care mai bine de un secol avea să fie cea mai înaltă clădire din București (cu mai bine de 50 de m înălțime). Toate aceste construcții din complex sunt opera Spătarului Mihail Cantacuzino, începând cu 1704.

Marea transformare a uliței Colței în cel mai circulat „bulivard”

Între 1888 și 1895, sub conducerea primarilor Pache Protopopescu și Nicolae Filipescu, are loc transformarea uliței într-un bulevard cu adevărat modern. Numai că această sistematizare avea să aducă și un moment dramatic și urmat de un blestem: dărâmarea Turnului Colței.

Construit între 1709 – 1714 de soldații suedezi ai regelui Carol al XII-lea (refugiați după bătălia de la Poltava), a fost cea mai înaltă structură din oraș timp de un secol (50m). Era folosit și drept clopotniță pentru mănăstire, dar și ca Foișor de foc. Doar că un cutremur major a avut loc în 1802 și a avariat puternic partea de sus a turnului. Astfel, acesta a rămas în inima orașului ca un ciot. De fapt, după cutremur, acesta avea să fie și numele turnului, „turnul retezat”. În 1888, primarul Pache Protopopescu decide să-l dărâme, în ciuda protestelor întregii comunități. Și, odată dărâmat, se spune că turnul a lăsat în locul lui un blestem. Durerea soldaților suedezi care au lucrat la el când erau prizonieri ai războiului ruso-suedez.

Cu toate acestea, Turnul Colței rămâne un punct de reper extrem de important din istoria Bucureștiului, alături de întreaga zonă a Bulevardului Colței. Din toată această zonă ne-a mai rămas până în ziua de azi Spitalul Colțea. Dar, ca urmare a unor lucrări de reabilitarea a carosabilului din zonă, s-ar fi descoperit fundațiile vechiului Turn Colțea. Acel loc este acum marcat printr-un pavaj diferit. Așa că merită să treceți cândva pe acolo, să vă întâlniți cu istoria.

Te-ar mai putea interesa și:

• FOTO | Unul dintre cele mai chipeșe autobuze STB din toate timpurile. Frumosul Renault cu spițe de lemn, vrednic transportator de bucureșteni
• Istoria omnibuzului, primul mijloc de transport în comun din București. Era ca o căruță mai mare și hurducăia din toate încheieturile
• FOTO | Momente dramatice, cuvinte simpatice. Un accident de tramvai în Vechiul București, povestit scurt pe doi: „Vizitiul a dat drumul cailor cari duceau vagonul cu atîta iuțeală”