Bucureştiului „anti-inundaţii”: Mega-bazine, sub trei parcuri din Capitală

Reţeaua de canalizare a Bucureştiului număra peste 2.100 de kilometri de conducte. Toate acestea trebuie să servească nu numai imobilelor, ci şi celor peste 42.000 de guri de scurgere a apei pluviale.

În ultimii ani, Bucureştiul a început să se confrunte cu un fenomen meteo extrem: ploi „spot” – care se produc doar în anumite cartiere ale oraşului. Spre exemplu, în 2013 au fost cazuri când în zona centrală pluviometrele municipalităţii au indicat şi 50 de litri de apă pe metrul pătrat, în timp ce spre periferie cantitatea de precipitaţii căzută nu a fost mai mare de 10 litri de apă pe metru pătrat. Odată cu reabilitarea principalei magistrale de canalizare a capitalei riscul de inundaţii în Capitală a scăzut semnificativ. Totuşi, tendinţele climatologice care au corespondent în fenomene extreme, cum ar fi ploile „spot”, impun o recalibrare permanentă a reţelei de canalizare a Capitalei. „Am efectuat şi în continuare efectuam modelari ale reţelei de canalizare care ne-au arătat că ar fi extrem de util ca în reţeaua de canalizare a oraşului să existe şi două-trei bazine de stocare a apelor la evenimentele pluviometrice de acest gen. Acestea ar putea fi construite undeva pe zona centrală a oraşului şi ar avea o capacitate de stocare de sute de mii de metri cubi de apă de ploaie”, explica pentru B365.ro directorul-adjunct al ApaNova, Epsică Chiru. Concret, aceste bazine pe care le are în vedere ApaNova, pot prelua aşa-numitele „vârfuri de debit” şi care, ulterior, pot permite reţelei de canalizare evacuarea, în condiţii controlate, a apei de pe străzi. „Ne gândim la Parcul de la Operă, la Parcul Izvor şi la Parcul Tineretului. Este vorba despre construcţii care vor crea un anumit deranj în zonă. După ce vor fi construite, iar suprafaţa aferentă şantierului va fi readusa la stadiul iniţial, ele se vor dovedi însă foarte utile”. În prezent, ideea se află pe planşele inginerilor de la ApaNova iar în perioada următoare vor fi demarate procedurile privind începerea construcţiei. „Propunerea îşi urmează cursul firesc, în ceea ce priveşte obţinerea avizelor şi obţinerea finanţărilor. Este foarte posibil să se încerce o finanţare din fonduri europene. Este vorba despre un proiect de apărare al oraşului la evenimente pluviometrice deosebite, în condiţiile schimbărilor climatice la care asistăm”, conchide Chiru.

De altfel, potrivit ApaNova, de la preluarea Casetei de sub Dâmboviţa şi creşterea capacităţii de tranzit a apelor menajere şi pluviale s-a modificat şi harta zonelor inundabile din Bucureşti. O astfel de zona era intersecţia Bulevardului Dimitrie Cantemir cu Bulevardul Tineretului.