Bucureștiul va avea, în sfârșit, Pinacotecă. Patrimoniul de artă al țării va fi expus într-un palat spectaculos din Centrul Vechi

Palatul bancar Dacia-România, după numele său din perioada interbelică, va deveni Palatul Pinacotecii. Clădirea de pe strada Lipscani este monument istoric de valoare națională, înscris în Lista Monumentelor istorice, și face parte din „Ansamblul de arhitectură Strada Lipscani”. Pinacoteca Metropolei este unul dintre cele mai importante proiecte ale Muzeului Municipiului București. Patrimoniul de artă al țării are un Palat, un spațiu de expunere pe măsura valorii și importanței sale, doar că mai trebuie și restaurat. Astăzi la Make Bucharest Great Again, un proiect B365.ro dedicat salvării și protejării patrimoniului orașului intrăm în Palatul Dacia-România din Centrul Vechi și aflăm de ce nu are Bucureștiul nici până astăzi un sediu reabilitat pentru Pinacotecă, așa cum au toate marile capitale ale lumii.

Istoria Pinacotecii Bucureștiului începe în perioada interbelică, pe vremea aceluiași primar vizionar despre care am mai scris: Dem I. Dobrescu, supranumit Primarul Târnăcop, pentru că a făcut într-un singur mandat cât nu au făcut alții în zece. Despre faptele sale remarcabile pentru dezvoltarea și modernizarea Bucureștiului am scris aici. În anul 1933, Dem I. Dobrescu a inaugurat prima Pinacotecă a Bucureștiului, înființată prin Decret Regal. Avea puțin peste 100 de lucrări, expuse în Casa – Observator Astronomic a Amiralului Urseanu. Despre ce a făcut Amiralul Vasile Urseanu pentru ca bucureștenii să deschidă ochii către stele, citiți aici.

Ioan Kalinderu și Anastase Simu, doi mari colecționari care au donat statului opere prețioase de artă, cumpărate cu banii lor din toată lumea

La sfârșitul anilor ’30, Pinacoteca deținea două colecții importante: una cu operele sculptorului Filip Marin, donație făcută din partea soției sale – 60 de lucrări -, și o a doua, o donație care cuprindea artă universală: 67 de opere primite de la soția avocatului Ioan Movilă. De la an la an, prin donații și grija unor personalități preocupate de cultură, patrimoniul Pinacotecii a sporit, ca dovadă că în anii ’40 avea 700 de lucrări. Două mari muzee particulare ale Bucureștiului, Kalinderu și Simu, înființate de doi extraordinari colecționari, au donat statului comorile adunate din toată lumea. Despre cine a fost Anastase Simu și Muzeul Simu, “un templu închinat artei”, care a existat pe Bulevardul Magheru pâna în anii ’60,  am scris aici. “Nu numai pentru noi, dar și pentru alții” a fost crezul său. Câți din ziua de astăzi mai cred una ca asta?

În timpul comunismului, patrimoniul Pinacotecii a fost risipit, mutat, preluat, ascuns; cred că și furat, că doar totul era al poporului și al nimanui

După venirea comunismului, cele mai valoroase tablouri ale Pinacotecii au fost risipite prin muzeele Republicii Populare, mutate, preluate și iarăși mutate. Despre cum au darâmat tovarășii Muzeul Simu, templul grecesc de pe Magheru, ca să pună în loc un magazin de confecții proletare –Eva– am scris aici. Operele de artă au fost mutate în anul 1950 la Muzeul Național de Artă al României, pe atunci Muzeul RSR. Pinacoteca a mai funcționat și sub denumirea de Bucureștiul în Arta plastică timp de zece ani, până la cutremurul din anul 1977. În prezent, patrimoniul artistic al Pinacotecii se află în grija Muzeului Municipiului București și numără peste 5.500 de opere, proporția cea mai mare fiind deținută de lucrări de pictură, urmate de grafică, sculptură și artă decorativă.

În sfârșit, Pinacoteca metropolei București va avea un singur adăpost, o singură casă: Palatul Dacia-România, de peste drum de biserica Stravropoleos

Scenografia și prezentarea operelor de artă expuse în Palatul Pinacotecii din Centrul Vechi se va face după cele mai moderne scheme de expunere și pornind de la modelele oferite de marile galerii de artă europene și americane: Leopold Museum-Viena, Prado- Madrid, MOMA-New-York, Metropolitan Museum of Art-New-York. În anul 2012, PMB a inițiat demersurile pentru înființarea Pinacotecii Municipiului București, iar în anul 2013 a cumpărat clădirea Palatul Dacia-România, special pentru acest scop. În anul 2019, Palatul Dacia-România a fost dat în administrarea MMB pentru amenajarea Pinacoteciii.

“Colecția există, clădirea aidoma există și ea, însă iată, trebuie consolidată și reabilitată de PMB”

Adrian Majuru, director și manager MMB: “Avem nevoie de o mare galerie de artă, nu mă refer la un muzeu de artă, deoarece îl avem. Nu avem însă o galerie de artă care să însemne evoluția artelor plastice în plan local și această să fie Pinacoteca orașului București. Colecția există, clădirea aidoma există și ea, însă iată, trebuie consolidată și reabilitată de proprietar, adică de către autoritatea centrală, de Primăria Municipiului București. Vorbim de Palatul Dacia România, care este denumirea istorică a unei societăți bancare, și care, în momentul de față, găzduiește Art Safari din două motive, din punctul nostru de vedere. O dată ca să legăm în memoria colectivă ideea de artă și galerie de artă prin proiectele Art Safari și,doi, este o investiție care se face de către un privat în a păstra această clădire ca să nu se deterioreze și să nu rămână dezafectată. Este un lucru pozitiv pentru public că se întâmplă acolo lucruri. În cadrul acestui proiect, Colecția Pinacotecii vine în fiecare an cu câte o temă expozițională, pe cheltuiala acestul ONG”.

“Pinacoteca va fi punctul central al străzii Lipscani prin acest spectacol deosebit pe care noi îl vom oferi cu ajutorul ARTEI”

Elena Olariu, dir. adj. MMB- Artă, Restaurare, Conservare: “În anul 2019 Muzeul Municipiului Bucuresti primea în administrare Palatul Dacia România, astăzi noi îl numim Palatul Pinacotecii, o extraordinară clădire în care Secția de Artă a MMB va realiza o mare galerie. Proiectul nostru este gata, vom avea două galerii de artă românească, una dedicată artei moderne, cealaltă dedicată artei contemporane și o galerie puțin mai mică ce va cuprinde arta europeană și arta străină. Vom avea spații foarte spectaculoase dedicate artei. Patrimoniul este foarte bogat și vom vedea toți marii maeștri români, lucrări care aparțin curentului de avangardă, dar vom încerca să punem în evidență cam toate curentele românești. Pinacoteca va fi punctul central al străzii Lipscani prin acest spectacol deosebit pe care noi îl vom oferi cu ajutorul ARTEI”.

Palatul Vienez din inima Bucureștiului va adăposti cea mai spectaculoasă galerie de artă din România

Clădirea Dacia-România a fost construită între anii 1911-1912 în stil clasic vienez, ca sediu al Societății de Asigurări Dacia-România. Deocamdată arhitectul care a proiectat Palatul nu se cunoaște, deși sursa Romeo Cojan -”Palatele Băncii Naționale”- îl menționează pe arhitectul austriac Adolf Lang. În anul 1914, Societatea de Asigurări Dacia – România a închiriat, apoi a vândut Palatul către Banca Generală Română, considerată a fi „o fortăreață a finanțelor germane în România”. “Din nefericire, titlurile de proprietate și toate actele referitoare la această construcție au fost evacuate la Moscova în anul 1916, așa cum este menționat în actul autentificat de Tribunalul Ilfov-secția Notariat la nr 26.819, anul 1919”. Adică, titlurile de proprietate ale clădirii se află in Tezaurul de la Moscova, pe care nu-l vom mai vedea niciodată. În timpul Primului Război Mondial, trupele germane de ocupație și-au însușit o parte din bunurile Băncii. Din anul 1919, Banca Generală a României devenit Banca Generală a Țării Românești.

După naționalizare, Palatul vienez a devenit cantină, magazin de încălțăminte și “casă de modă” pentru proletari și autoservire, un fel de mall comunist

La 9 iulie 1938, BNR vinde imobilul Uniunii Fundațiilor Culturale Regale. Până în anul 1948, când a fost naționalizat, Palatul a fost ocupat de Centrala Editurilor Regale, restul spațiilor fiind inchiriare unor firme comerciale și bănci. Între anii 1960-1977, în clădire au funcționat un restaurant și o cantină precum și o unitate a Cooperativei “Arta Aplicată”, ce-o fi asta nu știu, dar ne putem imagina. La cutremurul din martie 1977, imobilul a suferit mai multe degradări. In anul 1979, Consiliul Culturii și Educației Socialiste a aprobat propunerea de restaurare a clădirii și de amenajare a spațiului cu funcțiunea de Casă de modă și magazine cu articole de lux. Edificiul a fost restaurat și consolidat între anii 1979-1983, după un proiect realizat de Institutul de Proiectare Carpați. Apoi, în Palatul vienez au apărut Restaurantul cu autoservire Lipscani – la subsol și parter-, magazine de încălțăminte, marochinărie și țesături la parter și etaj, Casa de modă femei și Casa de modă bărbați la etajul 1 și ateliere de producție la etajul 2. Despre faimoasa stradă Lipscani, artera comercială în jurul căreia Bucurescii au prins gust de modernizare „evropenească” am scris aici. Cezara Mucenic și arhiva ei unică.

Pinacoteca va funcționa într-un Palat de o rară frumusețe, cu un hol extraordinar și o cupolă bogat decorată

“Din holul Palatului, care are două intrări, pornesc două scări dispuse simetric, care duc la etaj, Cupola este decorată bogat cu elemente geometrice în stucaturi colorate, cu sculpturi, picturi și coloane de zidărie, a căror tencuială imită marmura. Pe două dintre laturile tamburului cupolei se află, pictate în ulei, scene din mitologia greacă. Una o înfățișează pe zeița Fortuna, stând pe o pajiște cu flori și ținând în mână Cornul Abundenței; lângă ea, un grațios putto. Cealaltă scenă redă o altă zeiță, pe Minerva poate, întinsă pe o pajiște și privindu-se în luciul scutului său, ținut de un alt putto. Intrarea dinspre Stada Stavropoleus are un portal renascentist pe trei niveluri încadrat de coloane și sculpturi în basorelief. Deasupra ferestrelor etajului întâi, într-un cadru dreptunghiular cu elemente decorative, sunt plasate în centrul acestora, într-o nișă circulară, câte un portret în ronde-bosse-mărime naturală, plasat pe un piedestal’, ARCEN.Info, viabucurești.ro.

“Dorința noastră este să avem și o secțiune dedicată perioadei comuniste; să arătăm cum a evoluat arta în perioada comunistă”

Elena Olariu, dir. adj. MMB- Artă, Restaurare, Conservare: ”Palatul Pinacotecii va fi cea mai modernă, dinamică și mai frecventată galerie din București, având în vedere faptul că se află în inima Bucureștiului, pe strada Lipscani, în spatele Băncii Naționale. Este o clădire cu o arhitectură extraordinară. Holul este foarte frumos decorat într-un exclectism spectaculos. În spatele clădirii există o fațadă atractivă care dă spre biserica Stavropoleos, un alt monument extraordinar al Bucureștiului. Îi enumăr pe marii maeștri ale căror lucrări vor fi expuse. Vom porni din secolul al XIX-lea, vom avea mari maeștri precum Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, Gheorghe Tattarascu, apoi mergem spre avangardă, cu Marcel Iancu și Margareta Sterian, ei îi pregătim o mare expoziție a donației Sterian. Apoi ajungem la arta contemporană. Dorința noastră este să avem o secțiune dedicată perioadei comuniste, să arătăm cum a evoluat arta în perioada comunistă”. Despre Hanul bisericii Stravropoleos am scris aici.

“Va fi o galerie dinamică, modernă, pentru turiștii străini si români, în care să învățăm cu toții despre arta românească și cea universală”

Elena Olariu, dir. adj. MMB- Artă, Restaurare, Conservare: “Clădirea mai trebuie restaurată și putem deschide. Va fi o galerie dinamică, modernă în care să învățăm cu toții despre arta românească și cea universală. Vom încerca să prezentăm cele două fațete ale culturii noastre, ale artei române între Orient și Occident. Pinacoteca se va diferenția de Muzeul de Artă al României, care prezintă arta până la cel de-al doilea război, dar și de Muzeul de Artă Contemporană care prezintă viziunea artistilor contemporanilor asupra artei”.

„Make Bucharest Great again” vă spune povestea neștiută a clădirilor de patrimoniu din București sau vă prezintă proiecte de arhitectură inovatoare, moderne, revoluționare. Ce am mai scris se află aici:

Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară

EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea

• Pescăruș, restaurantul unde mâncau comuniștii stridii, a primit aripi colorate de la Mihai Popescu, arhitectul care a revoluționat designul ambiental în locurile publice din București
• Locul magic din București cu livadă de cireșe coapte. Cum de nu s-au atins dezvoltatorii imobiliari de Mărțișorul lui Tudor Arghezi, un paradis asediat de blocuri
• Descoperă tot ce-a mai rămas din cartierul Uranus din București:”Ca într-un film SF cu portaluri temporale, ne plimbăm prin orașul dispărut”
• Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
• În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
• Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
• De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
• În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
• Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
• Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
• Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
• Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
• Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
• Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
• Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
• Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
• Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care comuniștii l-au tratat îngrozitor
• Look up! Descoperă clădirea cu cei mai frumoși sâni Art Deco din București și un inestimabil patrimoniu Modernist European înscris la UNESCO
• Cine vrea să cumpere un fort la Bragadiru? Face parte din ansamblul de fortificații din jurul Bucureștiului, construit de Regele Carol I, și a ajuns de vânzare
• Scandalul caselor demolate de pe strada Icoanei din București, faza pe blesteme. Misterioasa Bucureștioara, pârâul din adâncuri “care poate dărâma orice s-ar ridica”
• Au dat foc casei lui Mihail Sadoveanu din București de trei ori. Minunata Vilă în stil brâncovenesc nu mai are acoperiș și s-a făcut scrum pe jumătate
• Pe lângă plopul realmente fără soț. E-n mijlocul trotuarului de pe Calea 13 Septembrie din București, a supraviețuit demolării cartierului Uranus și spune drama celor strămutați
• Vreți să salvăm o fantastică boltă din cărămidă țesută, din Bucureștiul fanariot? E demolată treptat în Mahalaua Sfinților Apostoli, deși are o valoare inestimabilă
• Casă-bijuterie din București, cu tavane pictate de Luchian, restaurată cu mare artă. Cândva, la subsol avea un bar clandestin frecventat de Nicu Ceaușescu
• Abandonată mai bine de o sută de ani, minunata Casa Macca din București a început să fie consolidată și restaurată. Avea lift și încălzire centrală încă din 1911
• Casa lui Luchian din București a ajuns restaurant, apoi măcelărie cu slănină de Mangalița. Pictorul a murit sărac și paralizat, iar tablourile lui valorează azi averi
• A înviat Templul grecesc de pe Magheru, inima Bucureștiului de odinioară. La cine a ajuns uriașa bogăție din Muzeul Simu, Louvre-ul Micului Paris
• A crăpat piscina cu valuri în care înota Regele Mihai. E în centrul Bucureștiului și a fost prima piscină din Micul Paris și din România
• Toată lumea știe de „Micul Paris”, dar știai de București la un țâr distanță de „Noul New York” Clădirea-fenomen care a tulburat orașul și pe lângă care treci și de 10 ori pe zi
• Un avocat italian a cumpărat Palatul lui Take Ionescu din centrul Bucureștiului și are un plan formidabil pentru clădire. Take a murit intoxicat cu stridii. Cine l-a otrăvit?
• Cel mai instagramabil loc din București se află lângă Guvern: o casă veche lângă un imobil din viitor. Arhitect: Dorin Ștefan 
• A opta minune a lumii e în casa asta din București, iar casa e de vânzare. Cu tot cu splendorile pictate de Luchian din dragoste pentru Mathilda
• Cum arată în interior Palatul Visului American din București, cu toate secretele sale. Clădirea “Maurice Blank”, fost sediu al ambasadei SUA, e de vânzare
• Moare cea mai frumoasă casă din București. Cum l-a scos generalul de Gaulle pe boierul Miclescu din baia în care a fost obligat să locuiască timp de 40 de ani
• Scheletul ascuns sub parchet în cea mai frumoasă casă boierească din București. Clădirea cu secrete din podea până-n tavan și restaurarea la care a venit și poliția
• Arhitectura next level din București are un nume: Dorin Ștefan. Cele mai futuriste clădiri din oraș și din lume explicate de cel care le-a creat
• “Am înviat o bătrânică, i-am făcut operații estetice, i-am pus podoabe și mai trăiește o sută de ani”. Învierea din mahalaua Sfinților din București care a trezit la viață și strada unde astăzi beau hipsterii cafele