Bucureştiul subteran: mega-sistemul uitat care poate pune stavilă inundațiilor din subsoluri

de:
16 aug. 2012
1 Afișari
Bucureştiul subteran: mega-sistemul uitat care poate pune stavilă inundațiilor din subsoluri

Din dreptul Pasajului Basarab şi până în zona Vitan zeci de pompe sunt amplasate subteran in trei statii de pompare, parte a unui sistem mamut, localizat pe partea stangă a Dâmboviţei. În total 10 kilometri de dren, care odată activat, poate să modifice nivelul pânzei freatice a Bucureştiului. „A fost construit la vremea respectivă dar din păcate nu a fost niciodată operat. Am găsit pompele şi contoarele originale. […] În special pe malul drept al Dâmboviţei există nişte izvoare care au fost obturate de peretele metroului şi atunci s-a realizat un sistem de drenaj, cu foraje amplasate in anumite puncte, nici acesta utilizat vreodata. Acest sistem de drenaj va fi „inlocuit” cu altul amplasat de-a lungul a 10 km pe malul drept . În lunca Dâmboviţei, pânza de apă freatică este relativ ridicată”, explică pentru B365.ro directorul general adjunct al ApaNova, Epsică Chiru.

Sistemul a fost uitat în iureşul birocratic chiar de la inaugurarea Casetei Colectoare, de sub Dâmboviţa, în 1986. „Se pare că el nu a fost pus în funcţiune. S-au găsit şi contoare care aveau înregistrat un consum energie electrica doar de 6kW. Credem e vorba doar de probele de punere în funcţiune a pompelor. Trebuie să reechipăm si, respectiv, construim intreg sistemul de drenaj”, mai spune directorul.

Ansamblul tehnologic a fost gândit pentru perioadele ploioase când în zone depresionare precum Cotroceniul, Bulevardul Regina Maria sau parcul Cişmigiu, pânza freatică creşte simţitor, astfel că nu de puţine ori se produc inflitraţii, iar unele subsoluri sunt inundate.

Sistem de canalizare inteligent

Retehnologizarea şi reabilitarea sistemului de drenaj este doar o componentă a modernizării sistemului de canalizare al Bucureştiului. „Se va ajunge la o reţea care va fi automatizata şi va ţine cont de cantităţile de precipitaţii care se vor înregistra”, mai spune Epsică Chiru. Cu alte cuvinte reţeaua, care va cuprinde inclusiv vane controlate de calculator, nu va mai întâmpina probleme când apar aşa-numitele „ploi-spot” . „Vom avea posibilitatea să realizăm o retenţie a apelor în zonele unde nu plouă pentru a permite fluxului de apă din zonele în care ploua să meargă prioritar către staţia de epurare si, respectiv, descarcarea controlata in Dambovita.”.

Tehnologia de ultima generaţie nu va fi prezentă doar în măruntaiele Bucureştiului ci şi la suprafaţă. „În plus faţă de ceea ce aveau malurile va exista şi o sistem de irigaţii la nivelul solului. Sistem de irigaţii semi-automat, care va include aspersoare şi sisteme de picurare va fi cât mai discret şi integrat în cadrul natural. Pentru irigaţii va fi folosită apa din Dâmboviţa”, continuă directorul general adjunct al ApaNova.

„După preluarea in operare a casetei de ape uzate am demarat un program de investitii pe reteaua de canalizare pentru a trece de la o exploatare liberă la o exploatare controlată, a colectoarelor principale şi a casetei de ape uzate. Acest program presupune instalarea pe reţeua de canalizare a unor senzori de masura a nivelului si debitului, echipamente de control al debitului si nivelului (stavile si batardouri) manevrate de la distanţă, care vor fi integrate într-un sistem operativ de exploatare tip SCADA. Acest sistem va permite o buna gestiune operativă a reţelei de canalizare în perioadele normale (fara precipitatii), dar mai ales va contribui în mod semnificativ la gestiunea eficientă a situaţiilor critice când asupra oraşului cad precipitaţii abundente”, conchide Chiru. Întreg proiectul, care include şi refacerea drenului pe malul stang şi construirea drenului pe malul drept, va fi finalizat în maximum şase ani.

Caseta colectoare a fost preluată în luna mai 2011 de la Administraţia Naţională „Apele Romane” pentru a fi curăţată. Când „râul de sub Dâmboviţa” va fi reabilitat complet, sistemul de canalizare al Bucureştiului va putea să tranziteze un debit de ape uzate si de ploaie de peste120 m³/s.

Canalizarea Bucureştiului în cifre:

– 100.000 de racorduri ale imobilelor, cu o lungime totală de aprox. 800 km

– 61.000 de cămine de inspecţie

– 2.100 km lungimea totală a reţelei de canalizare

– 42.000 de guri de scurgere a apei pluviale

– 23 de staţii de pompare apă uzată

– 1 casetă de apă uzată sub albia Râului Dâmboviţa

– 1 staţie de epurare a apelor uzate la Glina.

Cookies