Bucureştiul se sufocă în beton, Primăria spune că ecologiştii exagerează. Tu ce vezi în jurul tău?

Cifrele prezentate în fiecare zi de Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului (RNMCA) nu sunt deloc îmbucurătoare pentru locuitorii Capitalei. În zonele aglomerate ale oraşului, cantitatea substanţelor nocive din atmosferă constituie un adevărat pericol pentru sănătatea celor care le traversează. De exemplu, în zona Mihai Bravu din Capitală, între orele 10 şi 12, concentraţia demonoxid de carbon trece în unele zile de 10 ug/m3 – considerată valoarea limită pentru protecţia sănătăţii umane.

Consecintele inhalării în mod repetat a monoxidului de carbon nu sunt deloc de neglijat. Astfel, monoxidul de carbon este un gaz toxic care afectează sistemul nervos central, slăbeşte pulsul inimii, micşorând volumul de sânge distribuit de organism, reduce acuitatea vizuală şi capacitatea fizică şi poate cauza dificultăţi respiratorii şi dureri în piept persoanelor cu boli cardiovasculare.

Segmentul de populaţie cea mai afectată de expunerea la monoxid de carbon o reprezintă copiii, vârstnicii, persoanele cu boli respiratorii şi cardiovasculare, persoanele anemice şi fumătorii.

Un real pericol pentru sănătatea bucureştenilor sunt şi pulberile în suspensie (PM 10) din aerul Capitalei. Potrivit RNMCA, în zonele Drumul Taberei şi Mihai Bravu, valorile acestui parametru se apropie de valoarea limită pentru protecţia sănătăţii umane. Autorităţile din domeniu avertizează că poluarea cu pulberi înrăutăţeşte simptomele astmului, respectiv tuse, dureri în piept şi dificultăţi respiratorii. Mai grav, expunerea pe termen lung la o concentraţie scăzută de pulberi poate cauza cancer şi moartea prematură.

Calitatea scăzută a aerului din Capitală a atras noi avertismente din partea Uniunii Europene. Autorităţile de la Bruxelles au reclamat că în anumite zone din ţară, printre care şi Capitala, concentraţia de particule dăunătoare este peste limita admisă. Autorităţile au termen până anul viitor să rezolve această problemă.

Capitala pierde 100 ha de spaţiu verde pe an

Efectul nociv al poluării din atmosferă ar putea fi redus parţial cu ajutorul spaţiilor verzi. Bucureştenii nu sunt însă mai norocoşi nici la acest capitol. În ultimii 20 de ani, peste jumătate dein suprafaţa verde a Capitalei a dispărut. Conform normelor europene, Capitala ar trebui să dispună de 26 de metri pătraţi de spaţiu verde pe cap de locuitori. Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă chiar 50 de mp/cap de locuitor. În realitate însă, Micul Paris asigură de şase ori mai puţin. Astfel, fiecărui locuitor al Capitalei îi revin doar 8 mp de spaţiu verde.

”Am pornit de la un total de 3.500 de hectare în 1990 şi am ajuns în prezent la aproximativ 1.600 de hectare”, susţine Dan Trifu, preşedintele Eco Civica.

Ecologistul susţine că cele mai mari pierderi au fost înregistrate începând cu anul 2000, odată cu schimbarea legislaţiei în domeniu. ”În urma PUG-ului din 2000 s-a produs dezastrul. Astfel sute de hectare de spaţiu verde au primit alte funcţiuni decât cea de verde şi au apărut ca prin minune dezvoltatorii imobiliari. Totul a culminat şi cu apariiţa Legii 10/2001 (n.r. Legea privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989) care a generat cumpărătorii de drepturi litigioase”, a completat preşedintele Eco Civica.

Ce spaţii verzi s-au pierdut

• Toate pepinierele Bucureştiului: Tei-Toboc-90 ha; Pipera-32 ha; Sat Francez-aprox.20 ha; Snagov-3 ha.
• Peste 100 ha din corpul de pădure al Jandarmeriei (componentă a Pădurii Băneasa)
• Aproximativ 100 ha din corpul principal al Pădurii Băneasa
• Zona propusă să devină Centura Verde a Capitalei, formată din sute de ha şi prevăzută şi-n PUG-ul din 2000;
• Peste 80 de ha din livada de pe Şoseaua Chitilei
• Toate livezile din Sectorul 4, aflate la limita cu Jilava şi Berceni, însumând zeci de ha;(zona comerciala Berceni)
• Zeci de ha din livezile cuprinse între Institutul Pomicol Băneasa şi Meteorologiei;
• Peste 80 ha din plantaţiile şi fermele legumicole ale Institutului Agronomic Bucureşti situate pe Sos.Bucuresti-Ploieşti,pe care s-a ridicat zona comercială Băneasa;
• Peste 30 de baze sportive si de agrement, însumând zeci de ha, situate în zone precum Chefalu,Tineretului, Buzeşti,Sevastopol,Floreasca,Tei, fostul BTT în Herăstrău,Spartac, etc.
• Peste 100 de ha din zona ce ar trebuit să constituie noua baza olimpică Văcăreşti. Pe amplasamentul Salii Olimpice se afla in prezent Mall-ul Sun Plazza;
• Mai multe suprafeţe cu indicativul V4 situate de-a lungul Dâmboviţei şi a celorlalte lucii de apă ale Capitalei ce constituie zone de protecţie sanitară a acestor ape;
• Jumătate din Parcul IOR,12 ha aceluiaşi proprietar care a primit şi Baza Spartac (8 ha)
• 20 de ha din Parcul Tineretului ş alte 6 ha sunt preătite pentru retrocedare
• 7 ha din Parcul Prisaca Dornei (în spatele Policlinicii Titan
• Jumătate din Parcul Politehnicii (3 ha), iar Parcul Plumbuita se află aproape în întregime (4 ha) în procedura de retrocedare;
• Jumătate din Parcul Obor (un ha) pe care s-a construit P.S.2 şi jumătate din Parcul Păsărarilor (P-ta Obor-un ha) pe care se va construi Mall Obor.
• Parcul Bazilescu este revendicat in intregime (aprox.15 ha)
• Au mai disparut peste 100 ha de scuaruri,aliniamente stradale şi spatii verzi între blocuri (Sursa: Eco Civica)

Primăria Generală: Acum lucrăm la o hartă verde a Capitalei

Reprezentanţii Primăriei Generale spun că cifrele emise de organizaţiile neguvernamentale nu sunt reale. Pe de altă parte, când vine vorba de comunicarea acestor cifre ”reale” autorităţile dau înapoi: nu există cifre oficiale deocamdată.

”Nu a dispărut atât de mult spaţiu verde. Deocamdată nu ştim exact cât a dispărut. Acum lucrăm la o situaţie, iar când vom avea cifre oficiale, atunci vom putea prezenta o situaţie exactă”, a declarat arhitectul-şef al Capitalei, Gheorghe Pătraşcu.

”Acum lucrăm la harta verde a Capitalei. Dar e foarte dificil, Spaţiul verde poate să aibă trei proprietăţi în Capitală: să fie proprietatea municipiului Bucureşti, proprietatea statului şi proprietatea diverşilor cetăţeni. Acum noi inventariem, dar nu ştim ale cui sunt”, susţine şi viceprimarul general al Capitalei, Victor Iovici.

Mai mult, autorităţile locale spun că nici soluţii prea multe nu au pentru stoparea acestui fenomen.

”Da, spaţiul verde dispare. Dacă ati avut moştenire un teren şi acum vreti să construiţi o casă acolo. Cum să spunem noi nu construiţi? Cerinţa foarte mare de case crează probleme sociale. Ce facem cu oamenii aceia? Unde îi ducem? Parcul Cişmigiu a fost donat, dar restul au fost făcute pe vremea regimului comunist. Proprietarul ne dă în judecată şi câştigă în instanţă parcul”, a declarat Victor Iovici.

La actualul ritm de dispariţie a zonelor verzi, de aproximativ 100 de ha pe an, şi în absenţa unor soluţii eficiente, Capitala ar putea rămâne în aproximativ 15 ani, fără niciun hectar de spaţiu verde.