29 de zone din Bucureşti riscă să se inunde VEZI SITUAȚIA DIN CARTIERUL TĂU

2.100 de kilometri de canale împânzesc viscerele Bucureştiului. Aici ajung în principal apele de la utilizatorii casnici însă puţini ştiu că 42.000 de guri de scurgere a apei pluviale sunt legate tot la această reţea. În situaţia în care plouă cu găleata, toată apa de pe străzi ajunge în subteran suprasolicitând de multe ori sistemul de canalizare. „La precipitaţii de peste 2 litri pe metru pătrat se dă alarma, situaţie în care putem suplimenta cele 10 echipe aflate întotdeauna în teren cu alte 40”, explică pentru B365.ro directorul-adjunct al ApaNova Epsică Chiru. „Oricum, partea bună e că fiecare ploaie reprezintă o experienţă în plus care ne ajută să ajustăm sistemul de canalizare în funcţie de necesităţi„, adaugă acesta.

DESCARCĂ AICI HARTA

Între cele 29 de zone inundabile, cele mai vulnerabile sunt interesecţia Bd. Nicolae Grigorescu cu Bd. Theodor Pallady, str. Codrii Neamţului, zona Palatului Copiilor, baza Dealului Mitropoliei, zona Izvor, zona Eroilor spre Teatrul Naţional de Operă, zona Podului Colentina sau perimetrul dintre Șos. Alexandriei şi Șos. Bucureşti-Măgurele. Majoritatea se află la o altitudine mică faţa de restul Bucureştiului însă la acest lucru se adaugă şi neglijenţa multora care aruncă pe stradă gunoaie. Ele sunt adunate de torenţi, iar dacă dacă nu infundă gurile de canalizare ajung să formeze dopuri în interiorul conductelor, şi aşa pline de materiale nedegradabile. „Anual se extrag aproximativ 20.000 de metri cubi de depozit din subteran(n.r. – beţisoare de urechi, cârpe, bureţi de bucătărie, anvelope de maşini etc.)”, mai spune directorul, adaugând că “multe dintre aceste gunoaie ajung în canalizare direct din casele noastre”.

Dincolo de disconfortul creat de intersecţiile inundate, care de multe ori pot pricinui pagube serioase autoturismelor, odată cu înfundarea unei conducte presiunea în sistemul de canalizare creşte. Astfel, apele menajere refulareză în subsoluri şi provoacă inundarea acestora. Altfel spus, se ajunge la pagube materiale uriaşe prin distrugerea instalaţiilor electrice, a maşinilor aflate în parcări subterane sau a bunurilor aflate în pivniţe, beciuri şi subsoluri locuibile.

„Secretul” canalizării

Pentru a preîntâmpina astfel de situaţii există un dispozitiv numit clapet-antiretur. Un fel de supapă care permite curgerea apelor menajere doar într-un singur sens: dinspre casele noastre către reţeaua de canalizare. Majoritatea imobilelor din Capitală, ridicate inainte de ’89 sunt dotate cu astfel de dispozitive. Totuşi, multe sunt construite după Revoluţie şi nu de puţine ori dezvolatorii imobiliari „au omis” să monteze un astfel de echipament atunci când blocul a fost recordat la sistemul de canalizare. „Aceşti clapeţi-antiretur nu costă mult. Vorbim de o sumă de 300 de lei pentru case şi 600 de lei pentru blocuri. Există firme specializate care vând şi montează astfel de echipamente”, mai spune Epsică Chiru. De altfel, este bine de ştiut că în lipsa unui astfel de echipament dar şi în cazul în care canalizarea refulează şi provoacă pagube atunci când sunt decretate de autorităţi situtaţii de urgenţă, compania de asigurări care are contract cu ApaNova nu acordă despăgubiri.

Râul de sub Dâmboviţa

Cu toate că Bucureştiul are un sistem complex de canalizare, acesta nu a permis până în prezent desfăşurarea întregului ciclu de colectare a apelor menajere si pluviale. Asta pentru ca el dispune de o caseta colectoare sub râul Dâmboviţa, de dimensiuni impresionante, care funcţionează doar la 47% din capacitate.

Caseta colectoare a fost preluată în luna mai de Primăria Capitalei de la Adminstraţia Naţională „Apele Romane” pentru a fi reabilitată. Proiectul presupune o investiţie de 39 de milioane de euro, bani proveniţi de la Apa Nova, şi reprezintă practic prima acţiune de curăţare, de la darea în funcţiune a casetei, acum 24 de ani, în 1987. „Aveam de-a face cu 25 de blocaje majore pe toată lungimea de 18 kilometri a casetei”, mai spune directorul ApaNova. În realitate este vorba tot despre gunoaiele aruncate în canalizare dar şi despre ingnoranţa muncitorilor care au construit caseta şi care au lăsat în urmă de la echipamente până la cofraje.

Când aceasta va fi reabilitată complet, sistemul de canalizare al Bucureţiului va putea să preia un debit de ape uzate de 75 m³/s, adică de peste şapte ori debitul mediu pe secundă al Dâmboviţei.

Canalizarea Bucureştiului în cifre:

• 100.000 de racorduri ale imobilelor, cu o lungime totală de aprox. 800 km
• 61.000 de cămine de inspecţie
• 2.100 km lungimea totală a reţelei de canalizare
• 42.000 de guri de scurgere a apei pluviale
• 23 de staţii de pompare apă uzată
• 1 casetă de apă uzată sub albia Râului Dâmboviţa
• 1 staţie de epurare a apelor uzate la Glina