Bucureştiul în reabilitare termică: Lucrări făcute de mântuială şi fără expertize de risc seismic

de:
24 sept. 2012
1 afișări
Bucureştiul în reabilitare termică: Lucrări făcute de mântuială şi fără expertize de risc seismic

Edilii locali din Bucureşti au demarat ample lucrări de reabilitare termică a blocurilor cu materiale ieftine şi fără să ceară o expertiză de risc seismic.

Când nu au polistiren mai gros, unii muncitori înlocuiesc plăcile cu unele mai subţiri, adăugând mai multă spumă poliuretanică şi aşezând un strat mai consistent de tencuială. Lucrările se desfăşoară în viteză, iar la final nimeni nu se urcă pe schele pentru a face recepţia calitativă a construcţiei, scrie adevărul.ro.

Experţii în construcţii susţin că, de multe ori, calitatea materialelor folosite la izolarea termică a blocurilor din Bucureşti, dar şi modul de execuţie, lasă de dorit.

Claudiu Georgescu, președintele Asociației Producătorilor de Materiale de Construcții, susține că materiale folosite pentru anveloparea fațadelor imobilelor trebuie să aibă certificate de performanță, conform normelor europene. „Nu toate firmele contractate de primării au asemenea documente, ca atare nu toate materialele sunt bune. Drept urmare, mai multe asociații de proprietari au făcut reclamații referitoare la calitatea îndoielnică a materialelor. Printre locatari se aflau oameni cunoscători, care lucrează în domeniu. Ei și-au dat seama‟, spune Georgescu.

Specialistul spune că, având în vedere faptul că licitațiile au fost câștigate de firmele care au cerut mai puțini bani, nici calitatea materialelor nu este excepțională.

Potrivit lui Georgescu, angajații Inspectoratului de Stat în Construcții (ISC) ar trebui să verifice lucrările, dar aceștia spun că nu au suficient personal.

Marin Cruțescu, directorul general al firmei de materiale de construcții Amvic spune că, pentru anvelopare, nu se folosesc grile de ventilație potrivite, care ar trebui să fie montate la ferestre și să asigure o bună oxigenare a încăperilor. Expertul mai afirmă că polistirenul folosit în Capitală nu este suficient de rezistent. „La o presiune a vântului care bate cu 100 de kilometri pe oră, sunt șanse mari ca polistirenul să se desprindă de pe fațada imobilului și să se prăbușească pe oameni‟, a explicat Cruțescu.

Pe de altă parte, arhitecţii sunt de părere că, după reabilitarea blocurilor, oraşul nu câştigă multe puncte la nivel estetic. Mircea Ochinciuc, președintele Ordinului Arhitecților din România (OAR) București, menţionează că derapajele arhitecturale sunt cauzate de faptul că paleta de culori și designul au fost alese de reprezentanții primăriei sau de asociația de proprietari fără vreo reglementare în acest sens.

Cookies