Bucureştiul, în cursa pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii. PROGRAMUL BUCUREŞTI 2021

„Suntem unul dintre cele 14 municipii din Romania inscrise in aceasta competitie si „ne batem”, pentru ca acesta este cuvantul potrivit, pentru a castiga proiectul la nivel de tara. Imi doresc ca toata lumea sa inteleaga ca aceasta titulatura, ‘Bucuresti Capitala Culturala Europeana’, nu insemna doar castigarea unui premiu, inseamna si modul in care vom continua dezvoltarea proiectelor culturale dupa anul 2021.

Pentru mine, ca si administrator al orasului, reprezinta o prioritate dezvoltarea culturii si modul de deconcentrare a tuturor evenimentelor care se petrec preponderant in zona centrala a orasului. Nu facem aceste eforturi doar pentru a castiga un concurs, e important pentru noi toti sa gasim solutiile pentru ca toti cetatenii orasului, inclusiv cei care locuiesc in cartierele marginase ale Municipiului Bucuresti, sa aiba acces la cultura, la evenimente sportive, cat mai aproape de casa”, a aratat Primarul General, Stefanel Dan Marin, la conferinta de presa.

In acest sens, primarul Capitalei a aratat ca se are in vedere incheierea de protocoale de colaborare intre Primaria Generala si Inspectoratul Scolar al Municipiului Bucuresti, astfel incat spatiile din interiorul liceelor si scolilor din Bucuresti sa poata fi folosite pentru organizarea de evenimente culturale, adresate diverselor categorii sociale.

La randul sau, Mihaela Paun, directorul ARCUB – Centrul de Proiecte Culturale al Municipiului Bucuresti, a declarat:
„Vreau sa stiti si sa fiti convinsi ca aceasta intentie si aceasta dorinta a noastra de a fi in cursa pentru Capitala Culturala a venit din dragoste pentru oras, cu o sinceritate maxima si cu o echipa mica. Toata lumea a sprijinit acest proiect care pentru noi a fost considerat proiectul major”.

Primii pasi in vederea inscrierii Bucurestiului in competitia de obtinere a titlului de Capitala Europeana a Culturii au fost facuti in februarie 2014. Incepand din acel moment, cu ajutorul specialistilor in domeniu, Municipiul Bucuresti a reusit sa puna bazele unui proces de elaborare a Strategiei Culturale a orasului, urmand ca aceasta sa fie finalizata in anul 2016.

Bucureşti, în cursa pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2021 cu conceptul Orașul In-vizibil

București este un oraș al contrastelor, adesea conflictual la nivel cultural, social și urban. O mare parte din identitatea şi potenţialul oraşului sunt în prezent scufundate, uitate, nerealizate şi neimaginate.

Admiţând starea fragmentară a orașului, lipsa conexiunilor între acesta și locuitorii săi, precum și lipsa de încredere care îi domină pe aceștia, Orașul In—vizibil își dorește:

• să descopere ce îi unește pe bucureșteni și ce îi face să se implice în transformarea lui
• să identifice și să folosească potenţialul creativ al orașului
• să folosească puterea invizibilă a culturii ca pe un instrument de transformare a orașului şi să-i aducă în centrul acestei transformări pe cetăţenii săi creativi.

Prin toate acestea, programul București2021 își propune să facă invizibilul vizibil.

Conceptul programului va fi dezvoltat pe trei direcţii tematice:

Pierdut și regăsit. În acest sens, vor fi dezvoltate proiecte care să aducă în lumină istoria pierdută, uitată, invizibilă a orașului și a locuitorilor săi, să reactiveze memoria colectivă a bucureștenilor, precum și legăturile pierdute cu Balcanii și restul Europei. Tema de program își propune să reconecteze emoţional orașul cu cetăţenii săi și să remodeleze legăturile cu Europa în contextul secolului 21.

Periferii: înăuntrul și în afara lor. Tema periferiei este gândită din punct de vedere geografic și cultural. Bucureștiul se află la intersecţia Balcanilor cu Europa de Est, fiind, totodată, un amestec divers de etnii și grupuri minoritare. Proiectele construite în această cheie își propun să deschidă orașul și să îl facă accesibil locuitorilor săi, înlăturând barierele invizibile, fizice sau mentale care separă acum cartierele, diversele comunităţi, precum și obstacolele care fac orașul inaccesibil unor grupuri marginalizate.

Microtopii. Pornind de la structura fragmentată a orașului, reflectată în spaţiul public, în sistemul de transport, în scena artistică individualizată, în viaţa culturală neomogenă, programul București2021 propune folosirea energiei creatoare deja existente în aceste microteritorii —grupurile de activism comunitar, artistic şi social, precum şi a legăturii vizibile dintre ele, pentru a construi o nouă reţea de punţi culturale.

„Candidatura la titlul de Capitală Europeană a Culturii înseamnă pentru noi o responsabilitate, pe care ne-am asumat-o, o întoarcere către noi înșine și o doză mare de sinceritate: să ne privim problemele în față și să găsim soluții, prin cultură, pentru oraș. Sa scoatem potentialul creativ al orasului la suprafata. Acest proces ne da sansa sa incercam să redăm orașul bucureștenilor. Să învățăm să fim iar mândri de București!” a spus Mihaela Păun, directorul ARCUB.

Programul București2021

În cazul în care București va fi desemnat Capitală Europeană a Culturii, programul cultural și artistic din anul 2021, va fi precedat de o serie de evenimente culturale programate pe parcursul perioadei 2017-2020.

Pentru anul 2021, proiectele derulate vor fi colective și colaborative. O jumătate dintre ele vor avea drept loc de desfășurare spaţiul public, un sfert se vor desfășura în spaţii temporare și un sfert în spaţii culturale tradiţionale. De asemenea, evenimentele vor fi împărţite în mod egal între centru și cartiere. Pentru proiectele care se vor desfășura în spaţii neconvenţionale, vor fi folosite structuri mobile. Intenţia este de a crea o infrastructură culturală temporară și adaptabilă, care se va adăuga celei deja existente. Programul București2021 urmărește să atragă cinci milioane de vizitatori, în jurul a 200-250 de proiecte, ce vor include câte 50 de evenimente pentru fiecare tip de proiect.

Bugetul București2021

Proiecţia de buget pentru Bucureşti 2021 este de 75 de milioane de euro. Estimarea se bazează pe un calcul al nivelului investiţiilor necesare pentru asigurarea unui program substanţial din punct de vedere al calităţii, diversităţii şi distribuţiei geografice.

A fost luată decizia de a desfăşura un program de activităţi în întreaga regiune şi de a asigura investiţii în sectorul cultural pentru o perioadă de şase ani (2017–2022).

„Sprijin și voi sprijini pe parcursul acestui an candidaturaorașului, în special în luna decembrie, când eu sunt convins că vom intra pe acea listă scurtă. E important să știm să promovăm cultura, la nivelul instituțiilor de cultură, cât și din punct de vedere administrativ, partea bugetară, și sunt de acord cu această proiecție făcută până în anul 2021. Fondurile vor fi asigurate din bugetul propriu, așa cum sunt ele previzionate. Aproximativ 50% din fonduri vor fi asigurate de primăria municipiului București” a spus Primarul General Interimar, Ștefănel Dan Marin. „Nu vom face acest lucru, doar pentru a câștiga un concurs. E important pentru toată lumea să găsim soluțiile prin care toți cetățenii care locuiesc în cartierele mărginașe ale Municipiului București să aibă acces la cultură”, a adăugat el.

Candidatura orașului București la titlul de Capitală Europeană a Culturii în cifre

34% dintre bucureșteni sunt de acord că Bucureştiul este un oraş european
66% dintre bucureșteni apreciază că Bucureştul este un oraş creativ şi dinamic
70% se declară nemulţumiţi de numărul mare de maşini din oraş (circa 1,12 milioane de maşini înregistrate în Bucureşti în 2013) şi 82% sunt de acord că Bucureştiul este un oraş aglomerat
57% consideră că București merită să fie Capitală Europeană a Culturii, potrivit Barometrului de Consum Cultural realizat de INCFC pentru ARCUB
550 de instituţii publice, ONG‑uri, companii private, artişti, freelanceri, grupuri informale au fost consultate pentru elaborarea strategiei culturale 2016-2026
11 grupuri de lucru, 120 membri
200 de participanți la atelierele de consultare a publicului, din sectoare
150 de evenimente în cadrul proiectului București Memoria|Explorarea|Imaginarea Orașului, care lansează candidatura
participare estimată de 150.000 de vizitatori la expoziţiile, atelierele, întâlnirile şi evenimentele din cadrul proiectului de candidatură
350 de persoane au contribuit la extinderea arhivei fotografice care documentează memoria orașului București
peste 250 de artişti, sociologi, antropologi, peisagişti, arhitecţi, designeri, editori au colaborat la proiectele din cadrul MEI
15 tururi tematice alternative cu 5.000 de participanţi, realizate de asociaţii locale, printre care ARCEN, Bucureștiul meu drag, Make a Point, Zeppelin
24 de workshopuri cu bucureștenii în perioada octombrie-decembrie

5 milioane de vizitatori preconizați pentru 2021

200-250 de proiecte, cu câte 50 de evenimente pentru fiecare tip de proiect
10.000 de evenimente culturale, educaționale sau artistice
75 milioane euro – bugetul proiectat pentru cei 5 ani din programul București2021, adică 6,2 euro/cap de locuitor/an
peste 80% din dotările culturale ale Bucureştiului se află într‑o zonă centrală de 8 km2, dintr‑o arie metropolitană de 400 km2
o treime din programul Bucureşti2021 se va desfășura în spaţiile culturale deja existente
o jumătate dintre evenimente vor avea loc în cartiere
400 de spaţii nefolosite au fost identificate ca potențiale spații culturale în studiul Universității de Arhitectură și urbanism Ion Mincu
800.000 oameni știu deja despre candidatură
50.000 bucureșteni au interacționat cu Caravana București 2021
echipa de voluntari București2021 numără peste 100 de persoane

În februarie 2014, Consiliul General al Primăriei Municipiului București a mandatat ARCUB – Centrul de proiecte culturale al orașului București să desfășoare procesul de pregătire al dosarului de candidatură al orașului la titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2021.

ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București a fost înfiinţat în anul 1996, fiind un serviciu public de cultură aflat sub autoritatea Consiliului General al Municipiului Bucureşti. ARCUB este singura instituţie de acest fel din România care are rolul de punte între autoritatea locală şi societatea civilă, proiectele culturale pe care le realizează având o importantă componentă socio-educativă.

Titlul de Capitală Europeană a Culturii (CEaC) este atribuit unui oraș din țări membre sau candidate ale Uniunii Europene pe durata unui an. O dată la trei ani, titlul poate fi deținut și de un oraș dintr-o țară pre-candidată la Uniunea Europeană. Programul este o iniţiativă culturală emblematică a Uniunii Europene, care se deruleaza începând din 1985. Atena a fost primul oraș care a deținut titlul de CEaC. Titlul este acordat de către un juriu de experți independenți
selectați de Uniunea Europeană. În anul 2021, există oportunitatea ca numele orașului București să se alăture listei lungi de orașe din diverse state europene, ce au purtat de-a lungul timpului, vreme de un an, titlul de Capitală Europeană a Culturii.