În caz de cutremur major, la Bucureşti ar fi 500.000 de victime VEZI HARTA SEISMICĂ

de:
11 mart. 2011
7 Afișari
În caz de cutremur major, la Bucureşti ar fi 500.000 de victime VEZI HARTA SEISMICĂ

In Romania exista aproximativ 3.000 de cladiri neconsolidate, din care aproape 1.000 in Bucuresti, afectate de cutremurul din 1977 si in care locuiesc 100.000 de oameni. Totodata, in capitala sunt identificate si clasificate in gradele 1-3 de risc seismic peste 5.000 de constructii.

“Municipalitatea are pregătite aproape 1.000 de locuri în cazul unei asemenea situaţii de urgenţă, pentru evacuaţi”, spunea Sorin Oprescu.  Potrivit edilului şef al Capitalei, cele aproape 1.000 de locuri pregătite pentru efectele unui eventual cutremur nu pot fi făcute publice, acestea fiind deja dotate cu toate cele necesare.

Citeşte şi Capitala nu are bani pentru situaţiile de urgenţă, precum cutremurele.

În privinţa lucrărilor de reabilitare a clădirilor cu grad seismic ridicat, edilul şef al Capitalei a declarat vineri că, pe lângă cele opt refăcute în anii trecuţi, se află în curs de reabilitare 40 de clădiri. Prefectul Capitalei, Mihai Atănăsoaiei, are însă alte cifre: el susţine că au fost consolidate 21 de clădiri, 17 fiind în curs de consolidare, dintr-un total de 113 clădiri care constituie pericol public, cu risc seismic ridicat, clasa I. „Asta nu înseamnă că aceste clădiri se vor nărui în caz de cutremur” – a precizat vineri prefectul, la Realitatea tv, adăugând că guvernul a alocat în februarie cinci milioane de lei pentru consolidări.

Prefectul Capitalei a mai declarat că prefectura nu are bani alocaţi pentru situaţiile de urgenţă precum cutremurele, banii venind la Comitetul pentru Situaţii de Urgenţă de la instituţiile membre şi de la primăriile de sector şi de la Primăria Generală a Capitalei. Prefectul PDL a precizat că a făcut apel la primari să găsească fonduri în buget pentru astfel de situaţii de urgenţă.

Primarul Sorin Oprescu susţine însă că a rămas fără fonduri pentru un centru de urgenţă tocmai din cauza consilerilor colegi de partid ai prefectului. În bugetul Capitalei fuseseră prevăzute 100 de milioane de lei pentru situaţii de urgenţă, pentru pregătirea unui centru modern în acest scop, dar banii au fost tăiaţi de Consilierii Generali PDL, printr-un amendament.

Asupra unui lucru cad de acord primarul şi prefectul Capitalei: ei susţin că instituţiile statului sunt pregătite să intervină în caz de urgenţă, fie cutremur, fie de altă natură.

Un cutremur puternic, adică unul cu magnitudinea 7, nu mai vorbim de unul de intensitatea celui ce a avut loc în Japonia, ar face ravagii în Capitală. Primarul Capitalei, Sorin OPRESCU, declara în 2009 că un expert roman din SUA a confirmat faptul ca, in cazul unui cutremur major in Romania, numarul victimelor (morţi şi răniţi) ar ajunge la 500.000 numai in Capitala. Primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu nu exclude nici posibilitatea ruperii barajului de la Ciurel, situaţie în care „cotele de apă ajung până la etajul 3 al Spitalului Universitar. La fel, de-a lungul cheiului Dâmboviţei, stânga-dreapta, aproape 800 de metri”.

Mai mult de jumătate dintre clădirile din centrul vechi al Bucureştiului, în a căror reabilitare nu s-a investit nimic, riscă să se prăbuşească în cazul unui cutremur cu o magnitudine de peste 7 grade pe scara Richter, declara Ştefan Dumitraşcu, arhitectul şef al Sectorului 3.

În cazul unui cutremur puternic cele mai afectate zone din Bucureşti vor fi centrul oraşului, cartierul Pantelimon, Băneasa şi Otopeni. Griji ar trebui să-şi facă şi cei care au case în zona Panduri, Militari, Gemenii şi Drumul Sării, unde pământul se „scutură“ tot destul de puternic în cazul unui seism. Puţin mai liniştiţi, spun tot specialiştii, ar trebui să fie locuitorii cartierelor Balta Albă, Titulescu şi cei de pe Bulevardul Bălcescu. Tot pe hartă valoarea cea mai scăzută a aceleraţiilor solului din timpul unui cutremur vizează cartierele Metalurgiei, IMGB şi cei care au locuinţe pe lângă Dâmboviţa.

Un cutremur puternic ar devasta Capitala şi asta din cauza structurii slabe pe care e aşezată. Vinovat e pământul nisipos, care amplifică seismele.

Sorin Oprescu preciza anul trecut că, din 2011, municipalitatea va distribui truse individuale de supravieţuire, cu prioritate cetăţenilor care locuiesc în blocurile cu risc seismic ridicat.

“În trusele pe care urmează să le distribuim, în primul rând cetăţenilor care locuiesc în blocurile cu risc seismic ridicat, se vor găsi comprese, fiole prin care va fi asigurat necesarul de apă pentru 24 de ore, un garou şi alte obiecte necesare primului ajutor”, a mai spus Oprescu.

Cutremurul din 4 martie 1977 a avut 7,4 grade pe scara Richter, s-au prăbuşit 30 de clădiri, au murit 1.424 de oameni şi au fost rănite alte 10.000 de persoane.

Cookies