Bucureștiul era, cândva, orașul grădinilor. Grădinile au murit, noi murim de cald pe străzi sufocante. „Distrugerea spațiilor verzi e lipsă de respect pentru viață” | INTERVIU

Cândva, Bucureștiul era cunoscut drept orașul grădinilor, un târg scufundat în verdeață, cu locuri de odihnă umbroase în zilele caniculare, cu cartiere de case năpădite de vegetație.

În prezent, se estimează că orașul a pierdut 1,5 milioane de arbori, din anul 1990 și până azi. După 1989, Legea Fondului Funciar a permis retrocedari în perimetrul spațiilor verzi, apoi a început dezvoltarea imobiliară – masivă și haotică. Practic, distrugerea patrimoniului natural prin betonare.

Bucureștiul este singura capitală europeană care, nici până în ziua de azi, nu are un Registru al Spațiilor Verzi actualizat și nici politici urbane pentru crearea de noi spații verzi. Interviu cu arh. Emil Ivănescu, președinte OAR-B.

Proiectul care modifică Legea Spațiilor Verzi a fost amânat până la toamnă, în urma presiunii societății civile. Nici copacii din cimitire nu vor mai fi protejați

La sfârșitul lunii iunie 2023, proiectul de lege, care modifică Legea Spațiilor Verzi și permite betonarea spațiilor verzi retrocedate, a fost scos de pe ordinea de zi a Camerei Deputaților, în urma presiunilor publice, discuțiile fiind amânate pentru sesiunea de toamnă. 44 de ONG-uri și grupuri civice au cerut parlamentarilor să nu aprobe proiectul de lege:

Motivăm această solicitare prin faptul că forma actuală a proiectului de Lege are mai multe neclarități, lacune și probleme juridce. Considerăm că prin anumite amendamente și Anexa 6, suprafața de spațiu verde va scădea cu 20% pentru mai multe categorii. De asemenea, locurile de joacă pentru copii nu mai figurează ca spații verzi.

De exemplu, unul dintre amendamentele proiectului de modificare a Legii Spațiilor Verzi stipulează:

Nu constituie spații verzi, în sensul prezentei legi, jardinierele și elementele de construcții care înglobează vegetație, precum acoperiș, balcon, terasă, atrium, morminte, precum și aleile dintre acestea, cu excepția acelor elemente de construcții care acomodează un substrat vegetal de minimum 50 cm, care să permită dezvoltarea gazonului, plantelor perene și arbuștilor.

Bucureștiul are un registru al spațiilor verzi, dar nu este definitivat. Fără acest audit al verdelui, fiecare poate să facă ce vrea

Registrul spațiilor verzi este un sistem informatic de înregistrare și de evidență a spațiilor verzi aflate pe teritoriul orașului.

Astfel, ar trebui să fie monitorizate și inventariate spațiile verzi aflate pe domeniul public: parcuri, grădini, scuaruri, baze sportive, spații verzi din cadrul ansamblurilor de locuințe/instituțiilor publice. De asemenea, registrul ține evidența arborilor plantați pe alianamentele străzilor, pe terenul instututiilor administrației publice, ale instituțiilor de învățământ, în cimitire sau pe domeniul lăcașurilor de cult, dar și al copacilor ocrotiți.

Dacă în anul 1989 Bucureștiul avea o suprafață de 16, 79 mp de spațiu verde pe cap de locuitor, în anul 2006 media a ajuns la 9,67 mp

PMB a anunțat că, până la sfârșitul anului 2024, va finaliza Registrul Spațiilor Verzi.

În prezent, cel mai recent audit al spațiilor verzi din București datează din anul 2013, când suprafață medie de spațiu verde pe cap de locuitor era de 23, 21 mp. Potrivit Administrației Lacuri, Parcuri și Agrement București, dacă în anul 1989 Bucureștiul avea o suprafață de 16, 79 mp de spațiu verde pe cap de locuitor, în anul 2006 media a ajuns la 9, 67 mp.

Statisticile europene indică însă, o medie mult mai mică, de 7,1 mp de spațiu verde aferenți fiecărui bucureștean, prin comparație cu Viena, care avea în anul 2012 o suprafață de 120 de mp de spațiu verde pe cap de locuitor și Stockholm, cu 86 mp.

“Mai ales după pandemie, bucureșteniii au devenit mult mai sensibili la tot ce înseamnă spațiu verde și acesta este cel mai mare câștig”

B365.ro: Încă din anul 2015, OAR și OAR-B au vorbit despre necesitatea amenajării de spații verzi și de integrarea lor în strategia de dezvoltare a capitalei. Ce s-a întâmplat de atunci încoace?

Arh. Emil Ivănescu: Mare lucru nu s-a întâmplat. Există acel Registru al Spațiilor Verzi, dar nu este finisat și încă există obiecții vis-a-vis de el. În schimb, ce s-a schimbat foarte mult, și acesta este un lucru foarte bun, este conștientizarea bucureștenilor în ceea ce privește spațiile verzi. Oamenii au devenit mult mai sensibili la tot ce înseamnă spațiu verde, parcuri, scuaruri, arbori, și-au dat seama cât sunt de importante, mai ales după pandemie.Acesta este principalul câștig al ultimilor ani. Practic, orice discurs valabil despre oraș trebuie să implice ideea de spațiu verde, de densitate verde.

“S-a creat o imagine proastă a Bucureștiului și nu este chiar așa. Avem multe spații verzi, dar nu avem grijă de ele”

B365: În trecut, Bucureștiul era renumit pentru grădinile sale. Poate deveni capitala un oraș de evitat? Scrie în Constituția României că orice om are dreptul la un mediu înconjurător sănătos și echilibrat ecologic.

Arh. Emil Ivănescu: S-a creat o imagine proastă pentru București și nu este chiar așa. Tocmai m-am întors de la un eveniment din țările nordice, unde am vizitat câteva orașe celebre. Vreau să vă spun că nordicii nu au mai multe spații verzi decât avem noi, ba din contra, dar le gestionează foarte bine și au un mod inteligent de a le implementa. Plus că orice nou parc face obiectul unui concurs de soluții profesionist, pe care apoi le implementează. Au o mare grijă pentru spațiul verde, ceea ce noi încă nu avem. Deși s-au vehiculat tot felul de procente despre metrul pătrat verde alocat fiecărui bucureștean, totuși, chiar la nivelul ochiului, la nivelul unei plimbări pe stradă, vedem că avem mult spațiu verde, problema este cum îl gestionăm și cum îl intersectăm cu zonele în care se construiește, pentru că aici este marea problemă.

“Administrațiile locale nu lucrează cu specialiști, preferă achizițiile publice cu prețul cel mai mic, și de aceea avem parcuri care arată ca-n anii ’80”

Arh. Emil Ivănescu: Noi avem în unele zone din București chiar posibilitatea de a crea spațiu verde în plus, patrimoniul natural este încă mare față de alte orașe. Se prezintă mereu negativul când, de fapt, lucrurile nu stau chiar așa. Marea noastră problemă este gestionarea spațiilor verzi, mentenanța lor, cum avem grijă de ceea ce există. Pe de-o parte, în unele părți ale Bucureștiului arborii ramân netoaletați, în altele există defrișari și violentări incredibile ale parcurilor. La noi, spațiul verde nu se implementează la standardele contemporane, de multe ori administrațiile preferă să nu lucreze cu specialiști, preferă achizițiile publice cu prețul cel mai mic și, de aceea, avem parcuri care arată ca-n anii ’80, în timp ce standardele europene sunt acum complet altele iar nevoia bucureștenilor este complet alta.

“Dezvoltarea a ceea ce se numește nou se poate face altfel, nu omorând zonele verzi existente și decupând din spațiile verzi ale blocurilor”

B365.ro: Proiectul de lege, care modifică Legea spațiilor verzi și care permite betonarea spațiilor verzi retrocedate, a fost scos de pe ordinea de zi a Camerei Deputaților. Discuțiile au fost amânate până în toamnă.

Arh. Emil Ivănescu: Într-un oraș al secolului al XXI-lea nu ar trebui să existe asemenea inițiative, pentru că toate exemplele de orașe mari, de capitale puternice, în Europa și în lume, arată un bun echilibru între zona verde și zona construită. Dezvoltarea a ceea ce se numește nou se poate face altfel, nu omorând zonele deja existente, decupând din spațiile verzi ale blocurilor. Nici nu merită comentat acest proiect de lege, pentru că este total anacronic ce se întâmplă.

B365.ro: Totuși, la presiunea societății civile, inclusiv al punctului de vedere exprimat de OAR, discuțiile s-au amânat pentru toamnă.

Arh. Emil Ivănescu: Da, dar știți cum este cu amânatul în România, de fapt, nu e niciodată amânat.

“Trăim într-o perioadă în care chiar există soluții. Din păcate, nu există voință politică serioasă și constatăm o sărăcire a înțelegerii spațiului public”

B365.ro: Canicula continuă în București, doar în locurile umbrite de copaci se mai poate respira. Ce-ar trebui făcut ca să avem mai mulți copaci în București? Intreb retoric.

Arh. Emil Ivănescu: Dacă întrebați un peisagist contemporan, ar avea o paletă întreagă de soluții. Trăim într-o perioadă în care chiar există soluții, există moduri de implementare. Din păcate, nu există voință politică serioasă și constatăm o sărăcire a înțelegerii spațiului public. Este mai ușor să maltratezi orașul, decât să-l înțelegi neexistând foarte puternic constiinta respectului față de vecin, față de context si, implicit, față de spațiul verde. 

Din păcate, orașele noastre și altele din sud estul Europei exprimă genul acesta de lipsă de respect față de viața citadină, față de celălalt, față de natură, pentru că omorârea spațiului verde este unul dintre aceste semne. Inclusiv în centru, pe marile bulevarde ale capitalei, există zone care necesită o intervenție puternică verde. Efectiv, există tot, tehnologie și proiecte, și profesioniști, numai voință, pricepere, încredere și capacitate de dialog nu pare sa existe pentru a convinge forțele politice, și cele administrative, să implementeze lucrurile acestea.