Bucureștiul, cum nu l-ai văzut vreodată. Unde azi e fântâna de la Universitate era hotelul Britania, al fiului primarului Pake-Protopopescu. De ce a fost demolat

Hotel Britania este o poveste pierdută a orașului.

Câteva fotografii și cărți poștale din perioada interbelică ne arată că pe locul unde se află azi piațeta cu fântână arteziană de la Universitate, peste drum de Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, exista un edificiu impresionant, desprins parcă din filmele lui Walt Disney.

Un hotel cu două turnuri rococo în mijlocul Bucureștiului, marele Hotel Britania. Clădirea, ridicată în anul 1920 de I. Pake-Protopopescu, fiul primarului Emanoil Pake-Protopopescu, a luat foc în ziua de 29 decembrie1932, când ultimele etaje și turnurile au fost grav avariate.

După incendiul devastator, Hotelul Britania a fost reparat, dar turnurile nu au mai fost refăcute. Apoi a venit cutremurul din 10 noiembrie 1940 care i-a pecetluit soarta.

În 1940, când Bulevardul I. C. Brătianu (azi Nicolae Bălcescu) a fost lărgit și aliniat, I. Pake-Protopopescu a fost expropiat, hotelul Britania a fost demolat și pe locul lui s-a ridicat blocul Bavaria (Dunărea 1), care a căzut la cutremurul din 4 martie 1977.

Blocul Dunărea 2, cu arhitectura lui anost socialistă, va parafa imaginea piațetei cu fântână de la Universitate, așa cum o știm azi, Piața 21 decembrie 1989. Istoria unui loc emblematic pentru București, dar care nu a avut prea mult noroc, mai jos.

Casa primarului Emanoil Pake-Protopopescu se afla lângă hotel și a fost demolată

Pe Ulița Colței, supralărgită și devenită bulevardul I. C. Brătianu (azi Nicolae Bălcescu), la numărul 3, a existat, pentru o scurtă perioada (doar 20 de ani), marele Hotel Britania.

Construcția impunătoare era proprietatea lui I. Pake-Protopopescu. Alături se afla și casa primarului Emanoil Pake-Protopopescu. Amândouă imobilele vor fi expropiate și demolate în anul 1940, pentru alinierea bulevardului I. C. Brătianu.

Citește și:

• Arghezi i-a zis „întăiul primar bun al Bucureştilorˮ. Pache Protopopescu, primarul care a schimbat fundamental orașul în doar câțiva ani și care a fost numit, nu ales

Britania, hotel cu “confort modern” și reclame luminoase pe fațade

Reclamele din ziarele de epocă ne spun că marele hotel Britania avea camere de la 80 la 200 de lei pe zi, „cu confort modern”, și se află “în apropierea Halei Centrale (Piața Națiunii, a Unirii de azi) și la trei minute de Teatrul Național (Centrul Capitalei”. Pe fațada hotelului trona o reclamă pentru firma Adesgo, iar mai târziu apar reclame pentru Minimax și Kodak. La parter, Britania avea magazinul de vinuri C. Sărățeanu, Anghelescu vindea bomboane, mai exista un magazin de “mezeluri speciale” și o drogherie.

“Mai probabil este că focul a izbucnit din cauza sobelor supraîncălzite, ale căror coșuri traversează podul de scânduri”

“Cauzele incendiului de la hotel Britania din ziua de 29 decembrie 1932, ultimele etaje și turnurile sunt grav avariate”, este titlul de pe prima pagină a ziarelor vremii.

Dl. Inspector de instrucție Horia Bogdan a făcut ieri o descindere la hotel Britania pentru a stabili cauzele incendiului din noaptea trecută. Însoțit de dl. Procuror Păcuraru, dl. Horia Bogdan a controlat toate siguranțele tabloului electric. Ipoteza scurtului circuit precum și ipoteza unui defect la reclamele luminoase de pe acoperiș au fost înlăturate. Mai probabil este că focul a izbucnit din cauza sobelor supraîncălzite, ale căror coșuri traversează podul de scânduri. Cercetările continuă.

Casa primarului Emil Protopopescu Pache a fost proiectată de Societatea Română de Construcțiuni și Lucrări Publice în anul 1885 și se afla la intersecția bulevardului I. C Brătianu cu str. Biserica Enei. În 1933, I. Protopopescu Pake, fiul primarului, solicită Primăriei o autorizație pentru repararea proprietății sale Hotel Britania, afectată de incendiu. După cum ne arată fotografiile de epoca, reședința familiei Pake se afla în spatele hotelului Britania, sursa Muzeul de Arhitectură.

Fiul primarului Pake Protopopescu a vândut terenul și în locul Britaniei se va ridica blocul Bavaria (Dunărea 1). “Constructorii blocului cer nu mai puțin de 100.000 lei pe metru pătrat de magazin de la parter”

În vederea alinierei bulevardului Brătianu între strada Regală și strada Biserica Enei, Primăria Municipiului a expropiat imobilul bine cunoscut sub denumirea de hotel Britania, proprietatea d-lui I. Protopopescu Pache, fiul marelui primar al Capitalei. În lotul expropiat se află și casa în care a trăit și a murit tatăl proprietarului. Pentru tot terenul expropiat și construcția hotelului, Primăria a acordat o despăgubire totală de 18 milioane de lei, care se plătește în rate lunare până în luna iunie 1940. Îndată după încheierea actului cu Primăria Municipiului, proprietarul care era obligat prin convenție să dărâme imobilul timp de trei luni după 23 aprilie 1940 a vândut terenul rămas din expropiere d-lor Norbert Hendel și ing. Schmidst, la prețul total de 9 milioane de lei. Cumpărătorii au cerut autorizație ca să construiască un bloc pe terenul rămas. Magazinele proiectate a se construi la parter au fost în parte vândute. Constructorii blocului cer nu mai puțin de 100.000 lei pe metru pătrat de magazin. Interesant este că pentru parte din magazine, au și găsit cumpărători.

Oana Marinache, istoric de artă: Este posibil ca Ion Pache Protopopescu să mai fi plănuit un alt Hotel, Luteția, localizat în zona străzii Umbrei, în apropierea Căii Victoriei. Informații indirecte apar în arhiva arhitectului Paul Smărăndescu, aflată astăzi la Biblioteca Națională a României, Colecții Speciale, fondul Alex. St.Georges, dosar 892. Smărăndescu, prieten și colaborator al arhitectului Ernest Doneaud, a fost numit expert evaluator al pagubelor suferite de acesta în cazul proprietății din str. Luminei/Christian Tell nr. 16. Casa sa fusese ocupată de nemți în perioada 1916-1918 și documentele importante, precum reviste, scrisori, acte financiare, planuri, schițe fuseseră puse pe foc. Astfel aflăm de proiectele pentru Hotelul Pache Protopopescu, care fuseseră de 1,8 milioane lei și pentru care Doneaud avusese un contract de 108000 lei. Cum pierderea planșelor a fost destul de importantă, nu credem că a mai fost posibil să se reia lucrările.

“Bulevardul Bălcescu a primit înfățișarea actuală după 1950, când a fost demolat acest perimetru, realizându-se o circulație fluentă între Piața Romană și Universitate”

“Bulevardul nu a avut un aspect unitar, datorită faptului că aceste construcții moderne coexistau cu vechi case boierești și locuri virane. Partea centrală a bulevardului era ștrangulată de diverse case, ai căror proprietari influenți nu s-au lăsat expropiati. Bulevardul a primit înfățișarea actuală după 1950, când a fost demolat acest perimetru, realizându-se o circulație fluentă între Piața Romană și Universitate. Cu această ocazie a fost demolată și frumoasa clădire a Muzeului Simu, construită în stil neoclasic după modelul Erehteionului din Atena”, “Străzi vechi din Bucureștiul de azi”, Alexandru Ofrim, 2011, Humanitas.

Pe locul Muzeului Simu au fost ridicate două blocuri care la parter aveau magazinul Eva și sediul ONT (Oficiul Național pentru Turism).

Biserica Enei, victimă colaterală a prăbușirii blocului Dunărea. Biserica a fost prima care a căzut în campania de demolări de după cutremurul din 1977

Arh. Alexandru Panaitescu: Știu că locul acela nu avut prea mult noroc. După demolarea hotelului Britania, mai reușită a fost a doua fază a locului. Blocul Dunărea 1 avea un aspect foarte monumental, era înzestrat cu pilaștri corintici și l-am prins și eu. La parter, în perioada comunistă, exista un restaurant-berărie foarte celebru, Dunărea. Acolo veneau și studenții și profesorii de la Facultatea de Arhitectură. La mezanin era o cafenea și ateliere ale Uniunii Artiștilor Plastici. Clădirea a căzut la cutremurul din 4 martie 1977. Atunci s-a hotărât și distrugerea bisericii Enei. Se pare că, încercând să demoleze scheletul blocului Dunărea, o macara cu bilă a oscilat prea mult și a lovit turla bisericii. Și atunci se spune că ea, Elena Ceaușescu, a dispus să fie demolată biserica. Biserica Enei nu suferise la cutremur, putea să fie refăcută. Am spus și în articolul despre Mănăstirea Văcărești: construcțiile medievale realizate din zidărie de cărămidă sunt foarte rezistente, sunt bine alcătuite și pot fi reparate fără probleme. Acela a fost primul semnal al campaniei de demolări care a urmat. Biserica Enei a fost prima.