ARHIVA B365

Bucureştiul a pierdut şansa de a fi staţiune balneoclimaterică

Praful uitarii s-a asternut demult peste amintirea anului 1871, cand, sapandu-se ceva fundatii in apropierea manastirii Vacaresti, a tasnit din pamant un izvor cu apa feruginoasa si cu un gust cam salciu, scrie ziare.com.

Doctorul Penescu, baneologul epocii, a stabilit imediat ca apele au calitati curative si a determinat primaria sa amenajeze cele minimum necesare pentru exploatare, spre a atrage turistii si a trata bolnavii.

S-au montat baraci de scandura, s-a pietruit soseaua pana la izvor si s-a amenajat un parc, cu promenada, prin care isi faceau plimbarea turistii, turistele dar, mai ales, bolnavii, cu o cescuta in mana, band cate o inghititura din trei in trei minute, asa cum era prescriptia medicala.

Prescriptia sugera notorietatea organizatorilor si seriozitatea specialistilor, intrucat o reproducea aidoma pe cea de la Karlsbadt (azi Karlovy Vary), statiune respectata de intreaga protipendada a Europei, dar pe care n-o ocolea nici boierimea noastra cu bani.

Anton Bacalbasa reda atmosfera de staţiune: „Duminicile venea sa cante si o muzica militara, tramvaiele cu imperiala pline de lume se succedau, in frunte vagonul cu muzica si in uarma trei sau patru vagoane cu public. Pana la ora 12 dimineata, petrecerea bucurestenilor era la apele Vacaresti”.

Succesul afacerii a pornit de la doctorul Penescu, ale caror cercetari dovedeau ca apele erau indicate nu numai pentru unele afectiuni interne, dar si contra infertilitatii frecvente la doamnele care nu reuseau sa ramana gravide acasa si care, la numai un an dupa tratament, si-au chemat cu veselie prietenii la botez.

Izvorul a fost sfintit, i s-a atribuit numele „izvorul Sfanta Maria”, faima s-a latit, doamnele veneau tot mai multe.
Vestea ca in capitala Romaniei faci copii numai band apa salcie s-a raspandit atat de rapid in Europa incat oamenii de afaceri au si inceput sa puna la cale o societate romano-germana, menita sa asigure confortul, pentru ca viitoarele mamici sa se simta cat mai bine in Romania.

Se prevedea un viitor de aur pentru statiunea Bucuresti-bad, ba poate chiar si astazi doamnele si domnii ar fi facut promenada sorbind ape miraculoase de la izvorul „Sfanta Maria”, daca nepriceperea cu care s-au executat lucrarile de canalizare in 1880 n-ar fi provocat, brusc, secarea sursei tamaduitoare.


Recomandarile noastre


Parteneri

Știri – Gândul

Știri – CanCan.ro

Back to top button