Șerban Sturzda a fost președintele Ordinului Arhitecților din România, iar din anul 2010 conduce Fundația “Pro Patrimoniu”. În anul 2018 a elaborat “Raportul pentru București”, un document-radiografie care oferă o perspectiva asupra orașului, identifică și sintetizează problemele sale urbanistice, de la calitatea arhitecturii și până la patrimoniul arhitectural și cultural. Arhitectul Șerban Sturdza este specializat în proiectare și restaurare de bunuri culturale, arhitecturale și mobilier.
B365: B365 are un proiect dedicat puținelor case vechi restaurate din București, “Make Bucharest great again”. Vrem să protejăm patrimoniul orașului, să îi spunem povestea, să arătăm distrugerile, dar și puținele reușite, casele salvate. Aveți speranță pentru București?
Șerban Sturdza: “Există o preocupare pentru București, în special, și pentru clădirile istorice din țară, preocuparea asta o am de vreo 20 de ani, iar noi, Fundația” Pro Patrimoniu” o să începem să ne axăm mai mult pe București, deoarece speranța în următorii patru ani este destul de mare. Și atunci, susținem eforturile pe care le are toată lumea în direcția asta. O să edităm foarte repede un mic rețetar de tencuieli istorice. Ar fi foarte util când începi orice acțiune de restaurare sau de reabilitare a unei clădiri interbelice, pentru că finisajele de demult au fost parțial uitate, parțial abandonate. O refacere se presupune că va fi făcută cu meșteri care știu cum se face, cu materialele potrivite, in așa fel încât imaginea finală pe care o avem, să fie cel puțin apropiată, dacă nu identică cu cea istorică, veche”.
Șerban Sturdza: “Acest rețetar s-a născut pe baza unor experiențe pe care le-am avut cu meșterii locali și cu oameni de specialitate din Franța cu care lucrăm câteodată. Când restaurezi o clădire îți trebuie o documentație științifică foarte corectă care să conțină nu numai partea care ține de rezistența clădirii, ci și partea de finisaje. Cum meșterii încep să nu mai fie sau să folosească numai materialele timpurilor actuale, s-ar putea ca aceste restaurări să conducă la niște imagini, nu numai false, dar și de proastă calitate, într-un oraș care este absolut remarcabil din punct de vedere al arhitecturii interbelice care a fost făcută bine, repede și într-o cantitate foarte mare în București. Acesta va fi Ghidul pentru texturi uitate al lui Pro Patrimoniu”.
B365: Avem un plan urbanistic general, o lege a capitalei, suntem racordați la marile orașe europene?
Șerban Sturdza: “Nu există nimic, totul este blocat. Nu de către Nicușor Dan, planul este blocat de ani de zile pentru că elaboratorul, din câte știu eu Universitatea “Ion Mincu”, împreună cu o firmă spaniolă au oprit proiectarea din motive financiare, iar la ora asta lucrurile sunt blocate nepermis de mult. Din această cauză au fost generate planuri de dezvoltare urbană, la început discret și, apoi, fără reținere, fie pentru un sector întreg, fie PUZ-uri pe parcelă ca să rezolve chestii de interes local. Adică domnul X a plătit suficient ca să obțină repede ceva, chiar dacă în jurul sau este prăpăd. Ori, chestia asta este, de fapt, un mod greșit de a răspunde nevoilor de dezvoltare ale orașului. Ele ar fi trebuit să fie prevăzute într-un Plan Urbanistic General, dar pentru că nu există trebuie să inventezi alte proceduri care sunt greșite. Pentru că nu mai pornești de la o gândire globală. PUG-ul are o importanță foarte mare pentru că se dezvoltă pe niște principii. Când ele sunt anulate, fiecare proiect se face văzând cu ochii, ce se poate și cât se poate”.
B365: Bucureștiul poate fi un oraș smart city, este un smart city?
Șerban Sturdza: “Sunt vorbe mari. Întrebați zece oameni ce înseamnă smart city și o să aveți zece definiții sau ridicări din umeri, dar poate că niciuna reală. Poveștile frumoase sunt crezute de toată lumea, chiar dacă se cheamă minciuni sau utopii. Eu nu am vreo speranță, dar știu că indiferent de ce vei face sau de ce vor face în orașul acesta, el va rezista mai mult decât oamenii care-l distrug, orașul a mai fost distrus, nu asta este problema. Orașul este un pretext pentru ca oamenii să trăiască mai bine, să arăți că tu ca individ sau comunitate știi să-l locuiești. Nu ține doar de oraș, ține și de tine. Eu mă gândesc la generația care vine, ce are ea de făcut, iar din punctul ăsta de vedere mie îmi este clar ce am eu de făcut. Mă gândesc doar că trebuie să aplic niște chestiuni de bun simt, de fiecare dată când pot. Este o chestiune de disciplină și este singura atitudine care poată să ducă la ceva. Deci, să fii calm, cât de cât stoic, să-ți vezi de treabă și să gândești realist, fără smart city și fără oraș european pentru că aceasta nu servește la nimic. De mâine, putem toți să spunem că avem buletin de smart city și de oraș european și să trăim la fel de prost”.
Nota B365.ro „Make Bucharest Great Again” este primul nostru proiect mai mare și îl iubim nu numai de-asta, ci pentru că pur și simplu îl iubim. Probabil că e felul nostru de a spune I
