București, atunci și acum. Cum s-au transformat strada ta, alimentara, moda, cartierele, stadioanele din anii ’80 și până azi. Fotografii-document pe gardul Palatului Suțu

Then and Now. “Trecut-au anii 2022” este o expoziție realizată cu fotografiile lui Andrei Bîrsan din anii ’80-’90, refăcute în zilele noastre de 30 fotografi ai Bucureștiului. Imaginile reprezintă un prețios document istoric vizual, mărturie pentru repeziciunea cu care s-a transformat Bucureștiul și se află pe gardul Muzeului Suțu din buricul târgului. Mai jos, interviu cu Andrei Bîrsan, fondatorul Asociației “Bucureștiul meu drag”, omul care a început să imortalizeze capitala încă de la vârsta de 14 ani. Expoziția realizată în parteneriat cu Muzeul Municipiului București este dedicată Zilelor Bucureștiului.

„Trecut-au anii 2022” continuă tradiția expozițiilor outdoor găzduite la începutul toamnei de Palatul Suțu (Muzeul Municipiului București). Fotografiile vor sta pe gard în perioada 16 septembrie – 15 octombrie.

Cine sunt cei 30 de fotografi care au identificat locurile și oamenii din vechile fotografii

Cei 30 de fotografi care au refăcut cadrele lui Andrei Bîrsan: Alexandru Iordan, Andrei Bîrsan, Andrei Pîslaru, Andreia Bîrsan, Antonio Gherdan, Bogdan A-Popei, Camelia Stan, Cora Bundur, Cristian Ivan, Cristian Malide, Daniel Mihai, Denise Fătulescu, Eli Driu, Eliza Breajen, Florian Marin, Gabriel Cristea, Gabriela Mihăilă, Ioan Herișanu, Ioana Bănică, Lucia Spirea, Luciana Gingărașu, Mădălina Macovei, Maria Burada, Mihaela Bîrsan, Mihai Petre, Paulina Șelaru, Radu Iacob, Răzvan Pașol, Sabin Prodan, Sorin Panait.

Andrei Bîrsan, fotograf: “Anul acesta este cel de-al 13-lea an de “Trecut-au anii” și cea de-a 16-a ediție, pentru că am avut ani cu câte două expoziții, vara și toamna. Toate au fost foarte bune, pentru că sunt fotografii deosebite, atât cele din trecut, cât și cele actuale. Am avut expoziții care au plecat de la fotografi mari, cum este Norihiro Haruta, studentul japonez care a vizitat Bucureștiul în anul 1990. Fotografiile lui ne descriu un București exotic pentru el și foarte urât pentru noi, nu vreau să cred că așa arăta tot Bucureștiul anului 1990. Este un București atât de urât că nici pe vremea lui Ceaușescu nu era chiar așa. Atunci am primit de la Norihiro multe fotografii din arhiva sa, care cuprinde 500 de lucrări dedicate României. Arhiva a fost pusă în valoare de fotograful Mihai Petre, cel care a identificat locurile în care au fost făcute fotografiile. Am avut expoziții în care am refăcut fotografii Agerpres, imagini de la Muzeul Municipiului București sau amț refăcut acuarelele arhitectului Gheorghe Leahu. Anul trecut am avut fotografiile lui Dan Vartanian și ale altor fotografi din anii ’80. Am avut expuse și fotografiile mele din Bucureștiul anului 2000”.

“Baza sportivă Spartac este astăzi mall; Buzeștii, Văcăreștii sau Dudeștii vor dispărea și din memoria noastră, nu numai fizic”

Andrei Bîrsan: “Interesantă este transformarea așa zisei baze sportive Spartac din maidan, cu puțini doritori să-l străbată, într-un mall-comunitate care adună tot cartierul la diferite activități. Sau amenajarea complexă a Lacului Văcărești, de care puțini bucureșteni auziseră, a devenit Parcul Natural Văcărești, un cadou al naturii, pe care acum toată lumea știe. Să-l prețuim! Dâmbovița cea puturoasă, cu malurile înverzite, a ajuns un canal ordinar de beton ignorat de toți (aproape). Iar Buzeștii, Văcăreștii, cartierul Uranus sau Dudeștii, în curând, vor dispărea și din memoria noastră, nu numai fizic”.

“Oamenii care au văzut expoziția și-au identificat în fotografii casa dispărută, bunicul sau locul copilăriei”

B365. ro: Toate fotografiile au o mare valoare documentară. Ați strâns un nucleu de fotografi lângă dumneavoastră în ultimii ani. Câți sunteți?

Andrei Bîrsan: “Suntem 30, pentru că aceasta este lungimea gardului, dar am putea să fim mai mulți. Anul acesta am expus fotografii făcute de mine în anii ’80, ’90, cu un București care s-a schimbat destul de mult în bine sau în rău, asta te las pe tine și pe cititorii tăi să apreciezi. Oamenii vin, văd și spun că aici este bine, aici nu-i bine; fiecare are o altă părere. Sunt foarte mulți cei care sunt legați de un loc din fotografie, ei știu exact unde a dispărut ceva și a apărut altceva”.

B365. ro: De aceea este important că există fotografii care păstrează memoria vizuală a locurilor, caselor și oamenilor din București. Pentru că dispar și cei care știu cum era Bucureștiul din ultimii zeci de ani.

Andrei Bîrsan: “Exact. Apopos de întrebarea care a fost cea mai interesantă și mai importantă expoziție. Am făcut și o expoziție cu perioada interbelică, o perioadă care nu a interesat atât de mult. Oamenii nu s-au regăsit în acele timpuri, chiar dacă orașul acela din fotografii seamănă cu orașul actual, un oraș agitat, cu reclame și tot ce vrei. În schimb, au avut succes expozițiile cu anii de după 1960, bucureștenii își recunosc în exponate cartierul, casa. De altfel, anii ’60 în imagini ne arată un București fals cumva, cu străzi goale, cu căruțe. În fotografii apare un oraș foarte frumos și liber, aerisit, însă nu era așa, atmosfera lor păstreză anii instaurării comunismului”.

“Ordinea fotografiilor este cronologică, veți vedea imagini din anii ’80 și până în 1991”

Andrei Bîrsan: “Expoziția este gândită în așa fel încât să reflecte cum a fost Bucureștiul și cum este acum, ordinea fotografiilor este cronologică, veți vedea fotografii din anii ’80 și pînă în 1991. Fotografia din afiș este fosta bază sportivă Spartac, care nu a fost niciodată bază sportivă, ci mai mult un maidan. Acum acolo există un mall, vin foarte mulți tineri, copiii se joacă. Practic, o bază sportivă stearpă s-a transformat într-un mall comunitar, ceea ce este foarte interesant acum când toată lumea este împotriva mallurilor”.

“Pe Dâmbovița mă duceam cu tata și lansăm bărcuțe de hârtie, astăzi este un râu puturos și betonat”

Andrei Bîrsan: “O să descoperiți și o altfel de Dâmbovița. Înainte de sistematizare era un râu împuțit și maron, dar avea viață. Malurile Dâmboviței erau pline de verdeață, puteai să cobori pe ele. Eu mă duceam acolo cu tata și lansam bărcuțe de hârtie. Dâmbovița de astăzi nu-mi place, este un canal de irigație betonat. Ar fi bine să facă ceva cu Dâmbovița. Dar și pentru Piața Universității au fost fel de fel de concursuri de urbanism și cu toate acestea Piața Universitității este astăzi un cuptor. Dacă te uiți la Dâmbovița actuală vezi o zonă în care a crescut vegetația sălbatică, arată foarte frumos. Ar trebui să pună plante care să atârne în apă, să amenajeze râul”.

“Mihai Petre a descoperit toate locurile din fotografiile mele și este extraordinar”

B365. ro: Cum i-ați strâns pe cei 30 de fotografi?

Andrei Bîrsan: “Eu am început să fac fotografii în București la vârsta de 14 ani, dar nu mă ducea capul să fac multe care să documenteze istoria orașului. Nu i-a dus capul nici pe mulți fotografi profesioniști, nu a rămas nimic în urma lor, apropos de memoria vizuală a Bucureștiului. Făceam și eu fotografii cu prietenii, cu iubita mea Mihaela. Și la expoziție o să vedeți câteva fotografii cu Mihaela în oraș. În ultimii 13 ani am constituit un nucleu de fotografi ale căror lucrări vizuale pot fi văzute pe gard. Mihai Petre a descoperit toate locurile din vechile fotografii și este extraordinar”.

“Cineva și-a recunoscut bunicul într-o fotografie făcută pe Buzești”

B365. ro: Ce feedback ați primit din partea bucureștenilor?

Andrei Bîrsan: “Este foarte, foarte pozitiv, ca și la expozițiile din ultimii 13 ani. Mulți își recunosc locul copilăriei sau casa demolată, cineva și-a recunoscut casa care se afla pe stradă Ecoului, în cartierul dispărut Uranus. Altcineva l-a descoperit pe bunicul lui, era o fotografie pe Buzeșți cu un bătrân văzut din spate. Este ceva să-ti descoperi bunicul într-o fotografie de acum 40 de ani. MMB are o arhivă foarte tare și frumoasă și sperăm ca noi să o îmbunătățim cu “Trecut-au anii”. Avem o fotografie făcută la Obor, la fosta Fabrică de Pompe. Fotografia a fost realizată acum două luni, când fabrica era în picioare, acum acea clădire nu mai există, a fost demolată. Și fotografiile făcute în zilele noastre vor fi baza unor expoziții viitoare, să vedem cum va arăta peste cinci ani orașul, de exemplu”.

“Bucureștiul a cunoscut o involuție și o kitchioșenie vizuală în ultimii ani”

B365. ro: Cum vedeți dezvoltarea Bucureștului de azi?

Andrei Bîrsan: “Din păcate este foarte haotică. În ultimii ani s-a întâmplat o involuție a orașului, o kitchioșenie, o demolare continuă. Nu sunt neapărat vinovați dezvoltatorii, ci cei care le dau aprobări. Dezvoltarea ar trebui să fie gândită pe termen lung și să fie aplicată uniform în toate sectoarele. Dezvoltatorii au afacerile lor personale, însă afacerile lor influențează tot orașul”.

„Muzeului Municipiului București, partener foarte valoros”

Andrei Bîrsan: „Vreau să mulțumesc domnului Adrian Majuru și echipei Muzeului Municipiului București pentru găzduire și pentru ajutor, pentru că de fiecare dată am avut în MMB un partener foarte valoros”. Un interviu cu Adrian Majuru, citiți aici.“Ne lipsesc muzee care există în alte capitale europene, chiar mai mici decât Bucureștiul” I Interviu cu Adrian Majuru, director MMB

„Andrei Bîrsan este un mare îndrăgostit de București”

“Andrei Bîrsan este un curator aparte. Un mare îndrăgostit de București. Îi place ca în fiecare an să transforme momentul prezentării expoziției „Trecut-au anii” într-un eveniment special. Însăși montarea marelui banner pe gardul Palatului Suțu se transformă în vernisaj. Iar la acest exercițiu de fidelitate participă deopotrivă colegii săi fotografi din „Bucureștiul meu drag” și trecătorii. Fără nici cea mai mică urmă de festivism, autorii fotografiilor și oamenii care îi surprind la treabă își amintesc împreună, cu plăcere, despre locuri, clădiri – patrimoniu urban și evoluția acestuia – cât și momente din viață întâmplate în unele locuri pe care le identifică în imaginile expuse”, MMB.

“Fotografiile color din zilele noastre fac ca atmosfera să nu mai fie apăsătoare, au înlocuit griul anilor ’80”

Andrei Bîrsan: “Oare s-a schimbat Bucureștiul în ultimii 30-40 de ani? Da, în bine, Da, în rău …. vă las pe voi să decideți cum s-a schimbat. Fotografiile vechi sunt făcute pe film argentic, de cele mai multe ori AZOPAN fabricat la Târgu Mureș. Fotografiile color din zilele noastre fac ca atmosfera să nu mai fie apăsătoare, au înlocuit griul anilor 80 cu veselia, câteodată kitschioasă, dar optimistă a anului 2022. După vernisaj veți putea vedea expoziția on-line pe www.bucurestiulmeudrag.ro Partener – Muzeul Municipiului Bucureșți. Doc Comm – designul expoziției. Partener media Modernism.ro.

Excepționala poveste de dragoste a lui Andrei Bîrsan pentru București și pentru iubita sa, Mihaela, o puteți descoperi aici.Cea mai frumoasă poveste de dragoste din București: timp de 35 de ani, Andrei Bîrsan și-a pozat aleasa, apoi i-a dăruit albumul “Iubita mea Mihaela”, unde a strâns toate pozele

Despre albumul de fotografie  „Iubita mea Mihaela,” mai multe aici: http://abujie.ro