București, agonia clădirilor de patrimoniu. O casă proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină

27 iul. 2022
2457 Afișari
București, agonia clădirilor de patrimoniu. O casă proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină
București, agonia clădirilor de patrimoniu. O clădire proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină. Foto credit reptilianul.ro, Alex Iacob.

CEC, Biblioteca Centrală Universitară, Palatul Cotroceni, Palatul Regal din Calea Victoriei sunt doar câteva dintre clădirile icon ale Bucureștiului, creațiile arhitectului francez Paul Gottereau. La care se adaugă reședințele marilor familii boierești: Cantacuzino, Lahovary, Filipescu, Bibescu, Văcărescu, etc. Cele mai multe dintre capodoperele lui Paul Gottereau există și în prezent în București și se află în diferite stadii de degradare. Astăzi, la Make Bucharest Great Again, un proiect B365.ro dedicat patrimoniului orașului, intrăm în casa de pe strada Clemenceau nr. 9, clădire proiectată de Paul Gottereau și locuită la început de secol XX de un alt mare arhitect, cel care-a participat la ridicarea Palatului Telefoanelor, Edmond Van Saanen-Algi.

casa, paul, gottereau
Casa din strada Clemenceau nr 9, creatia arhitectului Paul Gottereau. Foto credit reptilianul.ro, Alex Iacob.
casa, paul, gottereau
Casa din strada Clemenceau nr 9, creația arhitectului Paul Gottereau. Foto credit Ovidiu Neacsu, ovidiuneacsu.ro.

Istoricul de artă Oana Marinache a cercetat în arhive istoria tuturor clădirilor semnate de Paul Gottereau în București și în țară și a refăcut traseul arhitectului francez care a pus amprenta marelui Paris pe Micul Paris.

foto, paul, gottereau, arhitect
Arhitectul Paul Gotttereau, artizanul clădirilor monumentale din Micul Paris. Foto credit Oana Marinache.

Paul Gottteau (1843-1924) este cel mai prolific dintre arhitecții străini ai sfârșitului de secol XIX-lea și lui ii datorăm, în bună măsură, atmosfera pariziană pe care o imprimă Bucureștiului prin unele reședințe sau clădiri publice”, Oana Marinache, “Paul Gottereau, Un regal în arhitectură”, Editura Istoria Artei, București 2017.

cladirea, CEC
Palatul CEC, opera arhitectului Paul Gottereau. Foto credit Colecția Documente Fotografice Arhivele Naționale ale României.

Clădirea proiectată de Gottereau a fost căminul arhitectului Edmond Van Saanen-Algi, cel care a adus visul american la București: Palatul Telefoanelor

Casa din strada Clemenceau nr. 9, fostă Corabia, apare în planul cadastral din anul 1911 cu numele de G. Stoicescu. “George Stoicescu a urmat studii de medicină la Paris (1876) și a câștigat un post de medic șef la spital în București, iar din 1887 a devenit profesor de clinică medicală în cadrul Universității București. A militat pentru îmbunătățirea vieții țăranilor și a combătut consumul de alcool; a fost de trei ori și consilier comunal aducându-și contribuția la serviciul sanitar al orașului”, Oana Marinache, “Paul Gottereau, Un regal în arhitectură”, Editura Istoria Artei, București 2017.

casa, paul, gottereau
Urmele unei clădiri emblemă pentru Micul Paris. Foto credit Ovidiu Neacsu, ovidiuneacsu.ro.
casa, paul, gottereau
Urmele unei clădiri emblemă pentru Micul Paris. Foto credit Ovidiu Neacsu, ovidiuneacsu.ro.
casa, paul, gottereau
Urmele unei clădiri emblemă pentru Micul Paris. Foto credit Ovidiu Neacsu, ovidiuneacsu.ro.

În anul 1911, în imobilul de la numarul 9, se mutase deja omul politic C. C. Arion (1855-1923) și aici va locui și fiul său vitreg, viitorul arhitect Edmond Van Saanen-Algi (1882-1928). Despre contribuția lui Van Saanen-Algi la construcția Palatului Telefoanelor am scris aici.  Arion va adăuga un nou corp, după planurile arhitectului Constantin Iotzu. În perioada interbelică, clădirea a devenit sediul istoric al Partidului Național Țărănesc. A funcționat până în anul 1947, când partidul a fost interzis iar liderii săi au fost exterminați în închisorile comuniste.

casa, paul, gottereau
Urmele unei clădiri emblemă pentru arhitectura Micului Paris. Foto credit reptilianul.ro, Alex Iacob.

Impozanta clădire a fost sediul istoric al Partidului Național Țărănesc

Aici își avea sediul ziarul Dreptatea. Iuliu Maniu și Ion Mihalache se întâlneau cu liderii partidului într-o frumoasă sala de conferințe. În anii triști de după război, tot aici se acordă sprijin celor persecutați de comuniști deveniți din ce în ce mai agresivi, în acest loc refugiindu-se și participanții de la manifestația din 8 noiembrie 1945. Tot aici, întors dintr-un turneu din Ardeal, Corneliu Coposu va fi arestat”, sursa Asociația Clubul Național Țărănist-PNȚC.

Foto credit Ovidiu Neacsu, ovidiuneacsu.ro.
casa, paul, gottereau
Ce-a mai rămas din strălucirea imobilului proiectat de Paul Gauttereau. Foto credit Ovidiu Neacsu. ovidiuneacsu.ro.
Sediul istoric al țărăniștilor a fost vândut pentru suma de 420.000 de euro; a ieșit un mare scandal în ce-a mai rămas din Partidul lui Iuliu Maniu și Corneliu Coposu

În anul 2014, clădirea din inima Bucureștiului, situată în spatele hotelului Hilton, clădire cu două etaje, cu o suprafață de 968 de mp și teren de 550 de mp a fost vândută pentru suma de 420.000 de euro. Comitetul Național de Conducere al PNȚC l-a acuzat pe Aurelian Pavelescu de ”management defectuos” și de multe “găuri negre”, printre care vânzarea sediului istoric al partidului la un preț subevaluat. În replică, Aurelian Pavelescu a declarat că imobilul a fost evaluat pentru suma de 250.000 de euro și a fost vândut cu 420.000, “deci undeva cu 40% mai mult decât evaluările”. Cert este că, deși imobilul a fost vândut încă din anul 2015, fotografiile recente realizate de Ovidiu Neacșu la sfârșitului anului 2021 ne arată o clădire abandonată. Ovidiu Neacșu, ovidiuneacsu.ro, este un antreprenor pasionat de istoria și de arhitectura Bucureștiului.

casa, paul, gottereau
Ce-a mai rămas din strălucirea imobilului proiectat de Paul Gauttereau. Foto credit Ovidiu Neacsu. ovidiuneacsu.ro.

Ovidiu Neacșu: “În casă au locuit până prin vara lui 2021 mai multe familii nevoiașe, care au lăsat în urmă saltele și haine putrezite, resturi și ambalaje de mâncare, jucării, cărucioare pentru copii, carcase de televizor sau casetofon, lenjerie murdară, scutece și alte mizerii, dar și o cameră folosită cu rol de toaletă. Urmele de locuire recentă sunt peste tot, e plin de haine, ambalaje și tot felul de alte obiecte împrăștiate”, sursa ovidiuneacsu.ro.

casa, paul, gottereau
Foto credit Reptilianul.ro, Alex Iacob.
Tatăl lui Paul Gottereau, inginerul Alfred Gottereau, a instalat pe arterele Bucureștiului 4000 de felinare cu gaz aerian

Cam aceasta ar fi istoria casei de care se leagă numele lui Paul Gottereau. Traseul familiei Gottereau în Micul Paris începe în anul 1867. “În noiembrie 1867 este atestată prezența la București a inginerului Alfred Gottereau, care primește în concesiune producerea și distribuirea gazului aerian de la Consiliul Municipal al Capitalei. El a fost singurul interesat și capabil să participe la licitația publică, condițiile inițiale prespunând o perioadă de 40 de ani, o rețea de 100 de km și 4000 de becuri pe domeniul public. Înainte de a lucra în București instalase uzine de gaz în 22 de orașe, printre care Milano, Messina, Parma, Trieste, Montauban, Agen. În primul său an de activitate au fost instalate 4000 de felinare pe arterele bucureștene. Era reprezentat la București de domnul Tapponier și a mai primit și alte sarcini din partea primăriei, cum ar fi propuneri pentru modele de fîntâni de fier turnat “cu candelabru” (probabil arteziene), desenele fiind trimise de la Paris. Amplasarea lor era preconizată în grădina Sf. Gheorghe și în Piața Zarafilor din strada Lipscani. A construit Societatea Generală de Iluminat și Încălzit cu Gaz din România, în anul1871”, Oana Marinache, “Paul Gottereau, Un regal în arhitectură”, Editura Istoria Artei, București 2017.

casa, paul, gottereau
In spatele clădirii de la numărul 9 există o altă casă aflată intr-o stare avansată de degradare. Foto credit Ovidiu Neacsu, ovidiuneacsu.ro.
paul, gottereau
In spatele clădirii de la numărul 9 există o altă casă aflată intr-o stare avansată de degradare. Foto credit Ovidiu Neacsu, ovidiuneacsu.ro.
Alfred Gottereau și-a adus fiul în București și i-a încredințat proiecte importante

Prima lucrare documentată a lui Paul Gottereau datează din anul 1873. Este foarte posibil ca el să fi fost adus de tatăl său și implicat în unele proiecte. Prima lui clădire proiectată este casa doamnei Alexandrina Assan, de pe Calea Mogoșoaiei nr 66. A fost demolată de Carol al II-lea pentru sistematizarea Pieței Palatului și lărgirea Căii Mogoșoaiei. De numele Assan se leagă industrializarea Bucureștiului; în anul 1853 George Assan a adus de la Viena primul motor cu aburi Siegel care i-a permis deschiderea Morii Assan în zona Moșilor. Se spune că primul coș de 24 de metri a creat senzație în Colentina când a fost construit”, istoric de artă Oana Marinache.

In spatele clădirii de la numarul 9 se află o alta clădire devastată. Foto credit Ovidiu Neacsu, ovidiuneacsu.ro.
Paul Gottereau a restaurat Palatul Regal și i-a adăugat o nouă aripă

În 13 ianuarie 1882, Principele Carol se adresează administratorilor și arhitecților pentru începerea construcției unor încăperi la aripa din față manejului și grajdurilor regale. Se ia decizia restaurării vechilor case și de mărire cu o nouă aripa, precum și amplasarea unor noi comstructii pe terenurile din spate. Arhitecți: Gottereau și Alexandru Săvulescu. Palatul Regal -corpul central- a fost mistuit de flăcări în noaptea de 9 decembrie 1926, apoi refăcut de arhitectul regal Karel Liman. Regele Carol al II-lea a demolat vechile clădiri pentru a ridica o nouă reședință, după planurile arhitectului Nicolae Nenciulescu, lucrările fiind finalizare în anul 1937”, Oana Marinache, “Paul Gottereau, Un regal în arhitectură”, Editura Istoria Artei, București, 2017.

Dacă vreți să aflați totul despre fiecare clădire proiectată de Paul Gottereau în București și în țară, căutați volumul istoricului de artă Oana Marinache. Cine este Oana Marinache am scris aici.

„Make Bucharest Great Again” vă spune povestea neștiută a clădirilor de patrimoniu din București sau vă prezintă proiecte de arhitectură inovatoare, moderne, revoluționare. Ce am mai scris se află aici:

 

 

Cookies