Incinerator de nămol la stația de epurare Glina – una dintre cele mai noi tehnologii verzi

de:
07 oct. 2013
4 Afișari
Incinerator de nămol la stația de epurare Glina - una dintre cele mai noi tehnologii verzi

Acesta este cel mai mare proiect integrat de mediu din Romania. Proiectul are o valoare totala estimata de 416,5 milioane de euro, cu TVA inclus. Contributia Uniunii Europene, prin POS Mediu, Fondul de coeziune este de 62,63% din valoarea totala a proiectului, fara TVA. Banii vor fi folositi pentru faza a II a a Statiei de Epurare a Apelor Uzate Glina, care vizeaza reabilitarea Casetei de apa uzata – Dambovita, extinderea Statiei de epurare la un debit de 12 mc/s epurare completa, dar si construirea unui incinerator pentru arderea namolului rezultat in urma procesului tehnologic (aproximativ 400 t/zi). Aceste lucrari sunt necesare pentru ca Statia de Epurare a Apelor Uzate Glina sa-si atinga scopul pentru care a fost creata.

„Beneficiarii directi ai investitiei sunt cetatenii Bucurestiului, dar si întreaga Romanie. Datorita existentei acestei statii de epurare, Bucurestiul si bucurestenii nu mai polueaza Dambovita, Dunarea si Marea Neagra. Concret, se reduce impactul negativ al poluarii raurilor si al infiltratiilor de ape uzate în panza freatica din zona bazinului hidrografic al Dambovitei, Argesului si Dunarii”, a declarat luni edilul-şef.

„Este pentru prima data in Romania cand implementam una dintre cele mai noi tehnologii verzi, cea de tratare a namolurilor, prin constructia unui incinerator de namol care este aferent acestui proiect si sper ca cei peste 2 milioane de locuitori ai Capitalei si ai celor 11 localitati din imprejurimile Bucurestiului sa beneficieze de un sistem de canalizare care corespunde celor mai inalte standarde europene”, a precizat şi ministrul Mediului si Schimbarilor Climatice, Rovana Plumb.

Proiectul va deservii atât municipiul Bucuresti cât si alte 11 localitati din vecinatatea Municipiului Bucuresti incluse in Aglomerarea Bucuresti, respectiv Glina, Popesti-Leordeni, Jilava, Chiajna, Chitila, Mogosoaia, Buftea, Voluntari, Dobroesti si Pantelimon, precum si Aeroportul Henri Coanda din Otopeni.

Proiectul are o valoare totala estimata, pentru faza a II a SEAU Glina, de 416.519.607 euro (inclusiv TVA) dupa cum urmeaza:

– Etapa I, cu un buget total de 258.352.050 euro

– Etapa II, cu un buget total de 158.167.557 euro

Sursele de finantare sunt :

– Prin POS mediu, Fondul de Coeziune : 62,63%

–  De la Bugetul de Stat : 7,70%

– De la Bugetul Local : 0,71% (in afara TVA proiect)

– Alte surse legal constituite (imprumuturi rambursabile): 28,96% (un imprumut extern ce urmeaza a fi contractat – a fost aprobat ca si co-finantare prin HCGMB nr. 113/30.08.2012).

Staţia de epurare a apelor uzate de la Glina este structurată în două faze: una care a fost realizată în perioada 2005-2011, cu studiile preliminare, şi are ca principali parametri o tratare primară de 10m3/s, din care o tratare biologică de 5m3/s. Practic, apa care se obţine astăzi în urma procesului de tratare la nivelul acestei capacităţi este apă convenţional curată care poate fi utilizată pentru tot felul de folosinţe în aval, de la agricultură şi până la amenajări piscicole, nu pentru consumul populaţiei. Ceea ce s-a realizat până în prezent este o lucrare care se aliniază la standardele europene şi mondiale ale anului 2013. Cea mai semnificativă grupare de construcţii din actuala staţie de epurare sunt fermentatoarele de nămol, cele mai mari din Europa, realizate pe baza unui proiect românesc, întocmit la Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti, Facultatea de Construcţii Hidrotehnice. Astăzi se produce energie electrică din biogazul produs în urma procesului de purare care acoperă 30% din necesarul de energie electrică privind funcţionarea staţiei. O altă grupare semnificativă de construcţii existente sunt bazinele de ape mari, staţia putând să preia în procesul de epurare până la 20m3/s, până la dublul capacităţii pentru care a fost proiectată, dar pentru perioade scurte, şi numai în caz de necesitate. (…) Am reuşit să decolmatăm, cu contribuţia ApaNova, şi în sarcina ApaNova prin contractul de concesiune, să curăţăm Caseta. De la circa 45m3/s la nivelul anului 2010, astăzi această casetă poate transporta fără să intre sub presiune, circa 90m3/s. Astfel, o serie de zone din oraş care se inundau la ploi de intensitate medie astăzi nu se mai inundă„, a explicat Costin Berevoianu, consilierul primarului general al Capitalei.

Taxa pe apă uzată – 0,248 lei/m3, din ianuarie 2016

Pentru rambursarea imprumuturilor Taxa Municipală de Apă Uzată, (aprobata prin HCGMB 113/30.08.2012), va fi in valoare de 0.248 Ron/m3 de apa uzata, aplicabila incepand cu 01.01.2016, in acest fel respectandu-se principiul european poluatorul plăteşte. În prezent, suma plătită de bucureșteni este de 0,05RON/m3 apă uzată, iar Apa Nova și-a luat angajamentul de a nu crește taxa până în 2016. 

Statia de Epurare a Apelor Uzate Glina a fost pusa in functiune acum doi ani, in octombrie 2011, odata cu finalizarea fazei I. Pentru aceasta faza a proiectului au fost cheltuiti 108,3 milioane de euro (din care, contributia UE a fost de 65 %). Finalizarea Fazei I a Statiei de Epurare a Apelor Uzate Glina a reprezentat alinierea de fond a standardelor de mediu romanesti la cele ale Uniunii Europene.

Cookies