Ce taxă vom plăti pentru a circula pe autostrada suspendată

Autostrada suspendată va închide inelul median de circulaţie al Capitalei, de aceea proiectul a fost redenumit inelul median de circulaţie – tronsonul Colentina -Lacul Morii. Lucrarea, cu o lungime de 13,15 kilometri, va costa 1,57 miliarde de euro şi va fi realizată printr-un parteneriat public-privat cu chinezii de la Shanghai Grup. Banii investiţi de partenerul privat vor trebui însă recuperaţi.

“Pentru recuperarea investiţiei avem în vedere trei izvoare: în primul rând mentenanţa lucrării o va plăti Primăria, în al doilea rând introducerea unei buviniete (n.r. pe modelul rovinietei, dar pentru Bucureşti), şi în al treilea rând obţinerea sprijnului guvernamental”, spunea Sorin Oprescu, în februarie. În plus, primăria va suporta şi costurile pentru exproprierile necesare construcţiei.

Investiţia, recuperată în 37 de ani

Chiar şi aşa, investiţia va fi greu de recuperat. Conform primarului general al Capitalei, taxa pentru autostrada suspendată se va încadra între 18 şi 21 de euro pe an pentru fiecare şofer care vrea să tranziteze inelul median de nord. La un calcul simplu, din plata buvinietei s-ar câştiga aproximativ 42 milioane euro pe an. Astfel, în Bucureşti erau înmatriculate la sfârşitul anului trecut 1.135.436 de autovehicule. Dacă mai adaugăm estimativ şi autovehiculele care tranzitează Capitala şi rotunjim numărul plătitorilor de buvinietă la două milioane pe an, rezultă că investiţia de 1,57 miliarde euro ar putea fi recuperată abia în 37 de ani.

Taxă de parcare în centrul Capitalei pentru achitarea autostrăzii suspendate

Există însă şi persoane care susţin că introducerea unei „buviniete” nu este posibilă. „Nu este autostradă, e stradă. Nu se poate taxa. Dar se analizează deja o nouă soluţie. Introducerea unei taxe de parcare în centrul Capitalei. Se estimează că, în acest mod, se vor obţine venituri de 30-40 milioane euro pe an”, a precizat pentru B365.ro arhitectul Sorin Gabrea, proprietarul uneia dintre firmele care a realizat proiectul autostrăzii suspendate.

Potrivit estimărilor făcute în timpul realizării proiectului inelului median, aproximativ 65-80.000 de maşini vor circula zilnic pe autostrada suspendată.

Unde încep lucrările

“Autostrada suspendată” va fi cuprinsă între Colentina şi Crîngaşi şi va avea în final 13,15 kilometri. Noua arteră va fi construită pe cea mai mare porţiune în vecinătatea căii ferate şi se va intersecta pe traseu cu Şoseaua Colentina, Şoseaua Andronache, Penetraţia Autostrăzii Bucureşti – Braşov, în imediata vecinătate a Străzii Gherghiţei, Şoseaua Petricani, Şoseaua Pipera, Bulevardul Aerogării/Strada Nicolae Caramfil, Şoseaua Nordului, Şoseaua Bucureşti-Ploieşti (DN 1), Bulevardul Poligrafiei, Bulevardul Bucureştii Noi/Şoseaua Chitilei, Calea Giuleşti, Calea Crângaşi, Şoseaua Virtuţii.

Autostrada suspendată a fost împărţită în şapte tronsoane. Lucrările vor începe la tronsoanele 2-4, cuprinse între intrarea A3 în Bucureşti, în apropiere de strada Gherghiţei şi Fabrica de pâine Băneasa. Alegerea tronsoanelor 2-4 pentru începerea lucrărilor la autostrada suspendată a fost determinată de o altă autostradă. Astfel, Compania Naţională pentru Drumuri Naţionale şi Autostrăzi (CNADNR) a înştiinţat primăria că în 2012 vrea să înceapă lucrările la autostrada Bucureşti-Braşov, segmentul cuprins între şoseaua de centură a Capitalei şi Șos. Petricani. În aceste condiţii, municipalitatea trebuie să creeze cât mai repede legăturile necesare pentru intrarea de pe autostrada A3 în oraş, prin inelul median.

Practic, CNADNR va face segmentul de la şoseaua de centură, peste calea ferată, pe lângă actuala stradă Gherghiţei şi apoi spre dreapta până se intersectează cu Șos Petricani pe lângă Parcul Pipera. În schimb, primăria are de construit de la intrarea A3 în oraş, două bulevarde bidirecţionale cu câte două benzi pe sens, de o parte şi de alta a căii ferate, dar şi două pasaje subterane, unul sub altul, la nodul rutier de la Petricani.

De la nodul rutier Petricani până la intrarea în tunelul subteran pe sub Herăstrău, autostrada va continua tot de o parte şi de alta a căii ferate, cu două căi cu sens unic şi cu trei benzi pe sens. VEZI TRASEUL DETALIAT al autostrăzii suspendate.

VIDEO 3D

Tunel pe sub Herăstrău de 603 milioane euro

Conform indicatorilor tehnico-economici, costul total al autostrăzii suspendate va fi de 6,83 miliarde lei, adică de 1,570 miliarde euro. Conform Studiului de fezabilitate, “finanţarea se va asigura din alocări bugetare sau/şi din alte fonduri legal constituite”.

Din această sumă, 228 milioane de euro vor fi alocaţi pentru obţinerea terenului, iar pentru proiectare şi asistenţă tehnică vor fi cheltuiţi un milion de euro.

Cea mai costisitoare lucrare de pe traseul închiderii Inelului Median al Capitalei, cunoscută şi ca autostrada suspendată, în reprezintă, cu siguranţă, tunelul pe sub Parcul Herăstrău, prezent în Studiu sub denumirea de Obiectiv Poligrafiei-Aerogării. Tunelul va costa 603 milioane euro, adică de trei ori costul Pasajului Basarab.

Practic, se vor construi două tuneluri, câte unul pe fiecare sens. Lungimea acestora va fi de aproximativ doi kilometri (mai puţin cel sudic). Tunelurile vor ajunge până la o adâncime maximă de 25 metri şi vor fi construite pe sub magistrala de metrou ce urmează a fi construită în zonă.

Alte lucrări costisitoare incluse în proiect sunt: nodul Petricani, unde vor fi construite două tuneluri unul deasupra altuia, pe direcţii diferite de mers, la preţul de 129 milioane euro; Pasajul suprateran Giuleşti – Chitila, care va costa 76 milioane de euro şi Nodul de la Avionului, care va costa 37 de milioane de euro.

Autostrada suspendată în cifre

Costul estimat – 1,5 miliarde euro
2 poduri
29 pasaje supraterane
9 pasaje subterane
un tunel
12 noduri
10 intersecţii giratorii
Suprafaţa rutieră a inelului median – 52.300 metri pătraţi
Suprafaţa rutieră a arterelor colectoare – 44.260 mp
Suprafaţă poduri – 23.476 mp
Suprafaţă pasaje supraterane – 57.220 mp
Suprafaţă pasaje subterane – 38.184 mp
Suparafaţă pasarele – 4.763
viteza de proiectare minimă – 25 -60 km/oră

PUZ-ul şi studiul de fezabilitate pentru inelul median sunt realizate de asocierea dintre Proiect Bucureşti, Western Oudoor, Ecoterra, Metroul şi Alpha Studio.