Bucureştenii au mai multe maşini decât new-yorkezii

Potrivit Serviciului de Înmatriculări Vehicule din cadrul Prefecturii Bucureşti, în acest moment, în Capitală sunt înmatriculate 1.181.815 de autovehicule. La o populaţie oficială de 1.943. 981, asta înseamnă o maşină la fiecare 1,6 locuitori. Acestora li se adaugă alte câteva zeci de mii, înmatriculate în provincie, dar ai căror proprietari locuiesc în Capitală.

Avântul ’’consumerist’’ al bucureştenilor nu a fost oprit nici de criza economică. Numai în acest an au fost înmatriculate 123.033 de autovehicule.

Iar dacă la infrastructură nu impresionăm deloc la nivel mondial, când vine vorba de maşini Capitala României concurează şi chiar surclasează marile metropole.

În Moscova, cel mai populat oraş de pe continent, erau înregistrate, în 2009, 3,82 de milioane de maşini, iar rata de creştere e de 200.000-300.000 pe an. Astfel, cifra ar fi în 2010 de 3,84 milioane. Raportat la o populaţie totală de 10,563 milioane de locuitori, rezultă că există o maşină privată la fiecare 2,75 moscoviţi.

New-yorkezii, locuitorii unuia dintre cele mai aglomerate oraşe din lume, stau mult mai prost la capitolul număr de maşini pe cap de locuitor. În New York City erau înmatriculate, în 2008, 1,944 milioane de maşini la o populaţie de 8,391 milioane de locuitori, adică o maşină la fiecare 4,3 locuitori. Potrivit celui mai recent recensământ american, doar 52% dintre locuitorii metropolei americane posedă o maşină personală. Dintre aceştia, 30% îşi folosesc maşina zilnic, deci 1,3 milioane.

De la comunism ni se trage

Bucureştenii sunt niste consumatori ostentativi, explică sociologii. Iar acest consum ostentativ este un efect direct al restricţiilor ce au fost impuse în regimul comunist.

’’E o fază firească după un regim restrictiv. Automobilul era un produs de lux în perioada comunismului. Acum este un produs accesibil pentru o parte parte a populaţiei, mai ales că pot fi cumpărate şi la mânda a doua. După ce nu ai avut acces la un lucru mult timp, când în sfârşit îl poţi avea, cumperi în exces. Asta se întâmplă acum’’, explică sociologul Alfred Bulai.

Au bucureştenii o situaţie financiară mai bună decât locuitorii New York-ului? Cu siguranţă, nu. Diferenţa o face însă mentalitatea.

’’Și un neamţ sau un american îşi permite, dacă vrea, să îşi ia o maşină scumpă sau ultimul model de telefon. Însă ei au alte modele culturale. Ei au de mult timp acces la ele, pe când românul, bucureşteanul, nu. Situaţia se va normaliza însă în câteva decenii. Nu va dura veşnic’’, mai spune sociologul.

Restricţiile vechiului regim nu constituie însă singura cauză a acestui consum. Și infrastructura din Capitală este responsabilă de creşterea numărului de maşini.

’’Dacă autobuzul sau tramvaiul ar veni la timp şi ar circula eficient, cu siguranţă mulţi bucureşteni le-ar alege în locul maşinilor personale. De asemenea, dacă traficul din Capitală ar permite utilizarea bicicletelor pe distanţe mai mari, mai multe persoane le-ar folosi’’, a conchis Alfred Bulai.

De exemplu, metroul moscovit are 12 linii şi 182 de staţii, iar cel din New York numără 468 de staţii care deservesc cele 24 de linii. În Bucureşti, metroul circulă pe doar patru magistrale şi se opreşte în 49 de staţii. (Nicoleta Vieru, Adrian Deoancă)