Bucureștenii au două monumente numai ale lor, proiectate de mari arhitecți: “Ultimul Străjer” și “Kilometrul Zero”. Ce rost au și în ce stare au ajuns

02 dec. 2022
6924 Afișari
Bucureștenii au două monumente numai ale lor, proiectate de mari arhitecți: “Ultimul Străjer” și “Kilometrul Zero”. Ce rost au și în ce stare au ajuns
Bucureștenii au două monumente numai ale lor, proiectate de mari arhitecți: “Ultimul Străjer” și “Kilometrul Zero”. Ce rost au și în ce stare au ajuns

Refugiu pentru porumbei, uitate, vandalizate cu graffiti sau distruse cu mânie de câte ori s-a schimbat puterea în România, monumentele de for public continuă să existe, cu toată simbolistica lor nobilă. “Monumentele au o componentă ideologică, este limpede. Dar ele sunt mai ales repere, sunt borne ale istoriei locului, ale comunității, ale țării și neamului”. Mai jos, interviu cu Cristian Scarlat, Președinte al Asociației Stindard și fost director al Oficiului Național pentru Cultul Eroilor, omul care știe totul despre semnificația și soarta monumentelor orașului.

Monumentul Eroilor Ceferisti din fața Gării de Nord. Foto credit Wikimedia.

Un pic de istorie nu strică, a doua zi după parada de 1 decembrie. Știți cine a fost ultimul străjer care a murit în apărarea Bucureștiului, înainte să ocupe nemții, austro-ungarii și bulgarii capitala țării în Primul Război mondial? Știați că Bucureștiul are un monument dedicat Kilometrului Zero, punctul topografic din care începe măsurarea distanțelor până la granițele României? De altfel, Bucureștiul are o bornă pe care scrie Kilometrul 0 și în Piața Universității, aceea însă este o altă poveste.

Monumentul Kilometrul Zero. Foto credit Wikimedia.

Vorbele goale, patriotismul găunos îndepărtează tinerii de istorie”

B365.ro: 1 decembrie a trecut, patrioții s-au retras la căldură. Ce rost are patriotismul, un cuvânt demonetizat și confiscat de-a lungul istoriei de politicieni? Ce sens are, mai ales în lumea în care trăim astăzi, cu un război la graniță?

Cristian Scarlat: “Azi la fel ca ieri și la fel ca alaltăieri ne paște acest pericol al patriotismului școlar, sforăitor, de protocol. Vorbele goale îndepărtează tinerii de istorie. Până la urmă, să fii patriot înseamnă să construiești ceva, să faci ceva bine pentru familia ta, pentru apropiații tăi, pentru comunitatea ta și astfel să faci ceva bine pentru binele țării”.

Monumentul “Kilometrul 0“ marchează simbolic locul din care încep drumurile spre orașele și granițele României. Este proiectul arhitecților Horia Creangă și Ștefan Niculescu

B365.ro: Pe lângă monumentele grandioase, cum este Arcul de Triumf, care marchează momente istorice naționale, bucureștenii au două monumente numai ale lor. În ce stare se află astăzi?

Cristian Scarlat: “Kilometrul 0” și “Ultimul Strajer” sunt ale bucureștenilor. Sunt dedicate bucureștenilor, construite de bucureșteni și au o semnificație extraordinară, încărcată de simboluri. Monumentul Kilometrul 0 de lângă Biserica Sfântul Gheorghe Nou, a fost conceput de arhitecții Horia Creangă și Ștefan Niculescu în anul 1937 și realizat de sculptorul Constantin Baranschi. A fost denumit de Municipalitate “Piatra Militară”. Apoi au venit comuniștii și l-au dezmembrat și acoperit cu pământ. A fost reinaugurat apoi în iunie 1998 în timpul Lunii Bucureștilor. Pe el sunt scrise numele orașelor și distanțele până la granițe. Este un simbol uitat, neîngrijit, aflat după o linie de tramvai. Ar trebui să fie pus în valoare de administrația Bucureștiului”.

Opera de artă “Kilometrul 0” se află în spatele gardului Bisericii Sfântul Gheorghe Nou și este alcătuită dintr-un bazin circular care poartă însemnele heraldice ale județelor României Mari și distanța până la ele. Foto credit Wikipedia.

Kilometrul 0 din Piața Universității marchează fenomenul Piața Universității, zonă liberă de neocomunism

Opera de artă “Kilometrul 0” se află în spatele gardului Bisericii Sfântul Gheorghe Nou și este alcătuită dintr-un bazin circular care poartă însemnele heraldice ale județelor României Mari și distanța până la ele. Pe fundul bazinului se află o roză a vânturilor cu 8 brațe dedicate celor 8 provincii istorice: Ardeal, Moldova, Muntenia, Dobrogea, Basarabia, Bucovina, Banat și Oltenia. Kilometrul zero a fost stabilit de topografii care au realizat primele hărți și planuri ale Principatelor Țărilor Române pe vremea Principelui Carol I. Practic, de aici începe măsurarea distanțelor spre granițele României. Kilometrul 0 din Piața Universității este doar o bornă care marchează fenomenul Piața Universitații și pe care scrie “zonă liberă de neocomunism”.

Monumentul “Kilometrul 0“ marchează simbolic locul din care încep drumurile spre orașele și granițele României.
Monumentul “Kilometrul 0“ marchează simbolic locul din care încep drumurile spre orașele și granițele României. Foto credit Wikipedia.
Sergentul cavalerist Nicolae Păianu a căzut în lupta pentru apărarea orașului. A fost ultimul care a murit apărând Bucureștiul de armatele de ocupație”

Cristian Scarlat: “Cel de-al doilea monument uitat este cel al Ultimului Străjer al capitalei. Arcul de Triumf este pentru noi toți, dar Ultimul Străjer al capitalei rezonează cu ce s-a întâmplat cu Bucureștiul ocupat în Primul Război Mondial. Edificiul este opera arhitectului Ernest Doneaud și reprezintă într-adevăr eroismul bucureștenilor. Sergentul cavalerist Nicolae Păianu a căzut în lupta pentru apărarea orașului, a fost ultimul care a murit apărând orașul de armatele de ocupație. Eram director la Oficiul Național Cultul Eroilor când Ultimul Strajer a trebuit să fie mutat mai spre Aeroportul Băneasa”.

Monumentul Ultimul Străjer a fost amplasat până în anul 2007 la intersecția din B-dul Aerogării cu Drumul Național 1. Foto credit: Cristian Scarlat.
Foto credit: Wikimedia.

În noiembrie 1916 Guvernul României și Curtea Regală s-au refugiat la Iași, în timp ce trupele germane, autro-ungare și bulgare înaintau spre București. După război și Marea Unire, monumentul a fost construit de Societatea Mormintele Eroilor Căzuți în Război, după planurile arhitectului francez Ernest Doneaud. A fost amplasat până în anul 2007 la intersecția din B-dul Aerogării cu Drumul Național 1. În anul 2007, pentru extindenderea DN1, monumentul a fost reamplasat. Acum se află chiar în fața Aeroportului Aurel Vlaicu Băneasa.

În anul 2007, pentru extindenderea DN1, monumentul a fost reamplasat. Acum se află chiar în fața Aeroportului Aurel Vlaicu Băneasa.
Monumentele, prin faptul că sunt destinate a perpetua memoria marilor momente ale unui neam, arată periodic scara lor morală, cel mai înalt punct la care s-a ridicat o generație”

Cristian Scarlat: “Am descoperit la anticariat o broșură semnată de Constantin Esarcu care comprimă exact ceea ce ar trebui să însemne monumentele de for public pentru o țară civilizată. Iată ce spunea, fondatorul Ateneului Român: “Voi adăogi că monumentele, prin faptul că sunt destinate a perpetua memoria marilor momente ale unui neam, arată periodic scara lor morală. Ele indică cel mai înalt punct la care un avânt național a ridicat o generațiune și invită, prin aceasta însuși, generațiunile următoare a face sforțările necesare pentru a se menține sau a se repune la un asemenea nivel”. Rolul Momunentelor în Istoria unui Popor, Monumentul Plevnei, de Constantin Esarcu, Memoriu citit în ședința Atheneului din 15 nov 1883.

Cristian Scarlat: “Cred că monumentele au nevoie de respect, să fie respectată demnitatea celor în memoria cărora au fost ridicate. Mă refer la vandalizările din ultima perioadă care au ajuns la statuile din Piața Universității. Era o regulă, o cutumă printre acești promotori ai artei stradale: să nu se atingă de monumente. Ei bine, de 2-3 ani statuile sunt agresate, deși ele reprezintă simboluri ale istoriei și ale culturii, cum sunt Mihai Viteazul, Ioan Heliade Rădulescu, Gheorghe Lazăr sau ministrul Spiru Haret. Acum, periodic este necesară curățarea lor”.

Monumentul lui Mihai Viteazul din Piața Universității este periodic vandalizat. Foto credit: Cristian Scarlat.
Cookies