Bucureșteanul din Obor care a dat apă caldă la toată scara, fără să își propună așa mărinimie. Și tot nu pricepea de ce boilerul lui consumă în asemenea hal 😱

16 oct. 2024
76802 afișări
Bucureșteanul din Obor care a dat apă caldă la toată scara, fără să își propună așa mărinimie. Și tot nu pricepea de ce boilerul lui consumă în asemenea hal 😱
Bucureșteanul din Obor care a data apă caldă la toată scara, fără să își propună așa mărinimie. Și tot nu pricepea de ce boilerul lui consumă în asemenea hal 😱

Am scris săptămâna trecută despre aventurile mele de la duș. S-a râs, s-a glumit, și multă lume s-a regăsit în poveste. Pentru că, hai să fim sinceri, cine n-a trăit măcar o dată drama de a rămâne fără apă caldă când afară crapă pietrele? Sau cine n-a avut măcar o dată de-a face cu un instalator care n-are habar ce face? Așa că am revenit cu episodul doi. Asta așa, ca să vă demonstrez că se poate și mai rău decât să îți conecteze instalatorul instantul de baie la conducta de apă caldă – pe care nu curge nimic. Dar povestea de azi nu e despre mine, ci despre un vecin.

Am un vecin aici în cartier, cu care împărtășesc aceleași suferințe de Obor. Printre ele, și el e binecuvântat cu eterna suferință provocată de apa caldă, care e la fel de rară ca un tramvai care vine la timp în București. Sătul să tot aștepte să i se dea de la stat, Primărie, Radet și cine-o mai fi responsabil de asta, a decis că e timpul să își ia soarta (și apa) în propriile mâini. Zis și făcut. Om simplu, dar plin de inițiativă, cum multă lume îl știe, vecinul meu fără nume s-a hotărât să-și pună un boiler. O soluție infailibilă, cu care se laudă zeflemitor toți care simt să-ți dea peste nas cu investiția lor.

A doua zi, vecinul meu s-a dus și și-a luat bâzdâgania aia de boiler. Vine și instalatorul, în două-trei ore toată operațiunea era gata, ca și cum ar fi montat o lampă de Crăciun. Boilerul trona pe perete, iar vecinul, nevasta și cei doi copii erau în extaz în miez de iarnă.

Sursa foto: Tom & Jerry
Sursa foto: Tom & Jerry

Îi suspectez că stăteau cu telefonul în duș, doar ca să facă mișto pe Facebook de muritorii de rând care încă fierbeau apă pe aragaz. După vreo zi, două, trei, deja începea să crească invidia printre prietenii lui, ca o ciupercă de bloc. Și a venit factura la curent.

În România, curentul te trage indiferent că stai cu geamul deschis sau închis

Nu cred că există cineva care nu știe că – mai ales la noi în țară – „te trage curentul”. Ai răcit? Ai stat în curent. Te doare capul? Păi e normal, te-a tras curentul. Îți zvâcnește un ochi, îți tremură o pleoapa de la ochiul stâng? Pe lângă că dai sau iei bani, e clar că te-a tras curentul. Și tot așa. Asta a pățit și vecinul meu fără nume, doar că la o lună de când a început dezmățul cu apă caldă.

La prima vedere, mica minune din baie consuma cât o linie de producție de textile. La o vedere mai atentă, boilerul nu avea nimic în neregulă, doar că instalatorul era criță când a făcut circuitul. Aparent, de la parter până la ultimul etaj, toată lumea se bucura în taină de apă caldă, fără să știe că vecinul lor fără nume era sponsorul lor secret. Circuitul de la boiler nu fusese închis. Șoc și groază.

Sursa foto: Tom & Jerry
Sursa foto: Tom & Jerry

Dacă ai ratat pățania mea, citește primul episod aici:

Circuitul închis (sau deschis) de apă caldă în Obor

Eu cred că toate astea s-au întâmplat pentru că boilerul nu-și urmase circuitul normal de la magazin în îngusta baie din Obor. Circuit care ar trebui să fie simplu și ușor de înțeles, chiar și pentru un instalator amator. Așa că, la final, las (bonus) un mic set de instrucțiuni, dacă vrei să-ți pui singur un boiler – am stabilit deja că mai rău decât să pățești ca vecinul meu fără nume nu se poate.

Așadar, prima oară se cumpără boilerul. Adică te duci fizic la magazin și îți iei un boiler sau dai comandă de pe net. Mare, mic, nu contează, că oricum nu știi ce faci. Important e să-l iei pe ăla care arată mai fancy. Odată ajuns acasă, despachetezi boilerul. Scoți tot din cutie, inclusiv instrucțiunile pe care le arunci degrabă la coș, că tu oricum știi mai bine. Boilerul e acolo, pe podea, și te privește cu un aer superior.

Se montează boilerul pe perete. Cu o bormașină, dai găuri în perete, fără să te gândești dacă e vreun cablu pe acolo. După ce ți-ai făcut praf pereții, citești instrucțiunile (eventual din coș, că acolo le-ai aruncat) și îți dai seama că ai montat boilerul invers. Nicio problemă, te apuci să-l întorci cum trebuie. Apoi, îl conectezi la apă (nu contează care țeavă, una tot e bună!) și la curent. Dacă scoate fum, e de bine – înseamnă că funcționează!

*Am scris eu asta, pentru că dacă v-ar povesti el, cu siguranță nu l-ați crede. Iar dacă l-ar întreba cineva de toată tărășenia asta, sigur ar râde în sinea lui, dar ar zice că nu-i vorba despre el. Și că nici măcar nu suntem vecini. Sau poate nici nu mă mai cunoaște după ce citește articolul ăsta. Oricum, boilerul lui a devenit oricum un fel de legendă urbană în zonă. Unii vecini chiar verifică dacă chiar nu este apă caldă, mai lasă să curgă câteva minute, că poate-poate au în bloc un bun samaritean fără nume.

Ce am mai scris, tot din Obor:

Cookies